6,446 matches
-
a scris o proză profund și evoluat lirică, fiind Îndrăgostit de poezie și de muzică. A scris-o aproape șoptit, ca și cum ar fi cântat din flaut Între florile lui din Tătărași. Ștefan a păstrat intactă moștenirea: asprimea frumoasă a muncii țărănești, demnitatea dascălului fruntaș În toate ale satului, finețea sufletească a profesorului-scriitor, pentru care modestia constituia prima calitate. Din toate a rezultat o artă de neasemuită duioșie, filtrată prin sensibilitate bogată În armonii interioare. De aceea, Ștefan Hotnog nu pictează flori
Ştefan Hotnog (1920-1993) Mirajul by Ivona Elena Aramă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/384_a_1203]
-
și pasiunile mele, nepăsarea mea contrastau cu atmosfera politică din ce în ce mai amenințătoare. La București, unde americanii, englezii și sovieticii stăteau alături în cadrul Comisiei Aliate de Control, viața politică era agitată. Partidele politice dinainte de război reconstituite (în principal Partidul Liberal și cel țărănesc) se confruntau nu numai cu vechile lor rivalități, ci și cu presiunea și tulburările puse la cale de agenții sovietici. Partidul Comunist Român și organizațiile sale anexe apărute de pe-o zi pe alta puneau la cale manifestații în spatele cărora
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
o violență de neînchipuit, de care nu mi am dat seama decât mai târziu. 1948 a fost anul reformelor fundamentale: reforma monetară care a ruinat populația de pe-o zi pe alta, prima expropriere a pământurilor marilor proprietari - colectivizarea proprietăților țărănești avea să urmeze -, naționalizarea industriei și a comerțului și începutul marilor procese intentate responsabililor politici ai vechiului regim. Împrejurul nostru, lumea era bântuită de groaza semănată de trupele sovietice în toată țara și până pe străzile Bucureștiului. Și totuși, în ciuda situației
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
și veselă mi-a rămas în urechi. Mă sculam cu noaptea-n cap și mă precipitam la cumpărături. Găseam la țărani, după cum era anotimpul, varză, ceapă, usturoi, uneori fructe și - cu un pic de noroc - brânză de vaci sau unt țărănesc. Totul începuse în același timp: lipsurile, cozile, vânzările produselor țărănești în zilele de piață. Locuința lui Damian avea un avantaj din acest punct de vedere, ceea ce nu era de neglijat. Alături de piață se afla și un fel de baracă, biroul
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
noaptea-n cap și mă precipitam la cumpărături. Găseam la țărani, după cum era anotimpul, varză, ceapă, usturoi, uneori fructe și - cu un pic de noroc - brânză de vaci sau unt țărănesc. Totul începuse în același timp: lipsurile, cozile, vânzările produselor țărănești în zilele de piață. Locuința lui Damian avea un avantaj din acest punct de vedere, ceea ce nu era de neglijat. Alături de piață se afla și un fel de baracă, biroul de distribuție a combustibilului și depozitul propriu-zis, alimentat de un
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
și aceasta un lac, vestigiu al timpului când se pescuia pește pentru zilele de post. Îmi plăceau praful drumurilor, căsuțele văruite, satul micuț cu ulițele lui, mirosul de lână de oaie care plutea în aer, fumul de seară, din curțile țărănești. În alte dăți, mergeam să ne plimbăm de-a lungul lacurilor, în Parcul de Cultură și Odihnă care s-a numit vreme destul de îndelungată Parcul Stalin. Într-o bună zi, statuia gigantică a Tătucului popoarelor, ridicată la intrarea în parc
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
împreună, închiriase o vilă din lemn, chiar pe faleză - vila Mircescu - care fusese distrusă. Apoi, a început concediul de vară. Mergeam, ca în fiecare an, la Costinești, cu motocicleta, căci la Mamaia se ridicau deja noile construcții. Locuiam în case țărănești și eram foarte mulțumiți. Mai târziu, în aceeași casă cu noi, au venit Marluca și Irina. Mai erau și Richie Hillard, și toți frații Pappia. Făceam plajă, apoi siesta, jucam bridge, mai făceam câte o plimbare; de câteva ori, am
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
cadrele teoriei creșterii organice, sensibilitatea poetului însuflețise timpurile revolute: în conștiința lui, prezentul se legase de un trecut simțit ca o realitate; evoluționismul junimist se prefăcuse, astfel, în reacționarism și simplele considerațiuni asupra valorii sociale a țărănimii într-un misticism țărănesc cu totul deosebit de junimism"185. Considerând definitorii pentru publicistica eminesciană ideea solidarității naționale prin tradiție, exaltarea păturii rurale ca unică realitate a neamului nostru, expresia lirică și pamfletară și ideologia pe baze sentimentale, Lovinescu acreditează ideea unui naționalism extremist, sensibil
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lexicului aferent acestei clase. Datele sunt în concordanță cu unul dintre subiectele majore de dezbatere din presa acestei perioade: afacerea Warszawsky-Mihălescu. Subiectul viza una dintre tranzacțiile ilegale încheiate în timpul războiului de independență, care a condus la ruinarea a numeroase gospodării țărănești. Editorialele presei conservatoare evidențiază abuzurile pe care le întreprinde A.M. Warszawsky, în chestiunea rechizițiilor din timpul războiului de independență. Cu ajutorul lui Simion Mihălescu, director în Ministerul de Interne la vremea respectivă, antreprenorul A.M. Warszawsky reușește să obțină rechiziționarea a 1700
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
A.M. Warszawsky, în chestiunea rechizițiilor din timpul războiului de independență. Cu ajutorul lui Simion Mihălescu, director în Ministerul de Interne la vremea respectivă, antreprenorul A.M. Warszawsky reușește să obțină rechiziționarea a 1700 de care pentru transportul zilnic până la Zimnicea. Multe gospodării țărănești se ruinează din cauza pierderii vitelor de muncă și, implicit, a sursei de trai. Subiectul este tratat diferit de cele patru publicații analizate: în vreme ce presa liberală ia apărarea lui Simion Mihălescu, gazetele conservatoare solicită suspendarea din post și arestarea acestuia. Aspectele
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
favorizat de primele dezvoltări ale navigației maritime, și curentul Europei Centrale dunărene. Din aceste două direcții pătrund în Franța influențele exterioare, în special cele orientale. Oricare ar fi ritmurile regionale, rezultatele converg către un același tip de evoluție: primele comunități țărănești se organizează în sate, pun la punct un sistem de producție în care se amestecă creșterea animalelor, cultura plantelor și meșteșugurile cu fabricarea ceramicii, ceea ce duce la o sedentarizare progresivă a unei populații pînă atunci esențialmente nomadă. Stabilite pe un
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
rectangulare, putînd să atingă 8 metri pe 40 (document I, p. 22); au fost găsite urmele găurilor pentru stîlpii acestor case în mai multe situri: Cuiry-les-Chaudardes (Aisne) sau Charmoy (Yonne). Pe pămînturi organizate și protejate de garduri vii, aceste comunități țărănești cultivă cereale și practică creșterea bovinelor și a porcinelor. În acest timp, asistăm în regiunile atlantice la apariția unui alt feomen cultural, megalitismul. Dacă există un domeniu în care s-au făcut interpretările cele mai fanteziste, acesta este al megaliților
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Prima este de origine rurală, în jurul lui Maric, pe teritoriu eduen. El se proclamă eliberatorul galilor și atrage în jurul său pe oamenii de la țară. Nobilimea eduenă și armata romană colaborează pentru a înfrînge această răscoală populară, prim exemplu de revolte țărănești în Franța. Între timp, Galia este trecută sub controlul unui *legat de legiune, Vitellius, proclamat împărat de trupele sale. Un ofițer de origine germanică, batavul Civilis, se revoltă și, împreună cu alți germanici, încearcă să-și întemeieze un domeniu pe Rin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
XII-lea nu mai există opoziția oameni liberi și oameni neliberi, ci nobili și nenobili: acești "ignobili" șerbi, țărani liberi formează imensa majoritate a populației. Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor Senioria rurală. Raporturile dintre feudali și masa țărănească se definesc în cadrul senioriei rurale care este dublă. Există mai întîi senioria funciară. Marele proprietar, seniorul, exploatează direct o parte din domeniul său *rezerva și concede restul țăranilor sub formă de loturi sau concesiuni prin mijlocirea unei arende funciare *censul
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în cadrul ordinii sociale, țăranul nu este singur. Asistăm la afirmarea unor solidarități care restabilesc în favoarea sa un oarecare echilibru: solidarități familiale, parohiale, sătești pînă la urmă, țesute în sînul comunităților care vor fi timp de secole cadrul real al vieții țărănești, oricare ar fi statutul juridic al oamenilor sau al pămîntului. Satul și comunitatea țărănească. Căci marele eveniment din istoria țărănimii între secolele al X-lea și al XII-lea este incontestabil fixarea definitivă a satelor: fixarea sitului, fie că este
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în favoarea sa un oarecare echilibru: solidarități familiale, parohiale, sătești pînă la urmă, țesute în sînul comunităților care vor fi timp de secole cadrul real al vieții țărănești, oricare ar fi statutul juridic al oamenilor sau al pămîntului. Satul și comunitatea țărănească. Căci marele eveniment din istoria țărănimii între secolele al X-lea și al XII-lea este incontestabil fixarea definitivă a satelor: fixarea sitului, fie că este vorba de foste localități, fie că este vorba de sate noi; fixarea diferitelor tipuri
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
presă, cuptor...-, administrarea parohiei și, în sfîrșit, elaborarea încetul cu încetul a unui sistem comunitar de amenajare a spațiului rural care va duce, în Franța de nord, la asolamentul trienal. În cadrul vieții cotidiene, în timpul marilor defrișări, s-a născut comunitatea țărănească, mulțime de oameni care trăiesc într-un sat care este în același timp și parohie. Textele îi numesc "oamenii din...", urmat de numele satului. În favoarea acestor comunități au fost redactate carte de libertăți. Documente prin excelență pentru cunoașterea lumii rurale
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
bine dotați reușeșc să atingă la cereale randamente inegalate: 11 la 1 la un senior de Artois la începutul secolului al XIV-lea. În acest context de expansiune senioria rurală a cunoscut cel mai bun echilibru al său, iar comunitățile țărănești au obținut *libertățile lor. Renașterea urbană. De la sfîrșitul secolului al X-lea, înflorirea satelor este însoțită de o renaștere urbană legată de avîntul meșteșugurilor și al comerțului. Fie că e vorba despre renașterea vechilor cetăți episcopale, întorcîndu-ne în timp pînă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sate, după înfrîngerea de la Poitiers, țăranii din bogata Île-de-France se ridică împotriva neglijenței nobililor, a extorcărilor comise de militari și a fiscalității regelui: "jacqueria" nu a durat decît 12 zile (29 mai-10 iunie 1358), dar a dat numele tuturor revoltelor țărănești din timpurile moderne. Teribilă, reacția nobililor a provocat o nemulțuire latentă, dar durabilă. În orașele devenite "orașe închise", revoltele sînt mai bine cunoscute. Izolată de lumea satelor, lumea urbană cunoaște dezbinarea: între vechi locuitori și noi veniți alungați din sate
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
sectoare întregi ale industriei din Vest se prăbușesc, realizări născute dintr-un voluntarism protecționist se dovedesc fragile, penuriile cauzate de blocadă devin tot mai apăsătoare. Și, în sfîrșit, efectele de antrenare reușesc cu greu să se facă simțite. Cum masele țărănești, în mare mulțumite de soarta lor chiar dacă trebuie să se facă distincția între țărănimea proprietară și cea fără pămînt se instalează într-un sistem puțin creativ, sărac în capital, care, fără o criză majoră, trimite puțini dezrădăcinați către ceea ce ar
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
latine din bazinul mediteranean și Maghrebul reprezintă principalele contribuții. Regiunea pariziană, regiunea Rhône-Alpes și Provence sînt principalele centre de populație imigrată. Societatea: diversitate și uniformizare Orașe și sate. În 1945, Franța era încă după, formula lui Henri Mendras, cea mai "țărănească" dintre toate țările occidentale, cu 45% din populație în comune rurale, cu un sfert din mîna de lucru în agricultură. În 1986, agricultura nu mai reprezintă decît 8% din populația activă și 6% din valoarea producției naționale. În anii 60
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și mentale fac dovada unor permanențe remarcabile. Fără îndoială, grupul agricultorilor a cunoscut mutațiile cele mai importante: declin numeric spectaculos, intrare în economia de schimb și de credit, creștere a productivității, putere a organizațiilor agricole, care contrastează cu tradiționalul individualism țărănesc, preocupare în ceea ce privește formarea, datorată în mare măsură rolului pe care l-a avut în perioada de după război Tineretul agricol creștin (JAC), apoi Centrul național al tinerilor agricultori (CNJA). Schimbarea nu are loc doar în modurile de viață, ci și în
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
avut în perioada de după război Tineretul agricol creștin (JAC), apoi Centrul național al tinerilor agricultori (CNJA). Schimbarea nu are loc doar în modurile de viață, ci și în mentalități și în sistemele de valori: de aceea, orice discurs despre arhaismul țărănesc și despre "eterna ordine rurală" nu mai merge. Desigur, aceste trăsături de ansamblu merg mînă în mînă cu situații foarte diverse: mici exploatatori de terenuri a căror primă grijă va fi să se îndatoreze, și mari exploatatori, adevărați capitaliști; exploatări
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Giotto 1340 Înfrîngerea navală de la d'Écluse 1341 Proiectile metalice pentru tunuri 1341-1365 Război de succesiune în Bretagne 1346 Înfrîngerea de la Crécy 1347 Asediul și predarea orașului Calais 1348-1350 Ciuma neagră 1356 Înfrîngerea de la Poitiers 1357-1358 Etienne Marcel. Războiul țărănesc 1360 Tratatul de la Brétigny-Calais 1369-1375 Recucerirea Aquitaniei de armatele lui Carol al V-lea 1370-1400 Froissart: Cronici 1374 Moartea lui Petrarca 1378-1417 Marea Schismă din Occident 1378-1382 Tulburări sociale în Occident (Italia, Franța, Anglia) Către 1387 Chaucer: Povestirile din Canterbury
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
116 10. Societatea feudală, 118 Cei care luptă: lumea castelelor și a cavalerilor, 119 Seniori și vasali, 119 Castelele, 119 Cavalerii, 120 Cei care muncesc: oamenii cîmpurilor și ai satelor, 121 Senioria rurală, 121 Condiția țăranilor, 122 Satul și comunitatea țărănească, 123 Cei care se roagă: o mare reformă, 123 Reforma gregoriană, 124 Cruciadă, 126 ...și ceilalți, 127 Documente: 1. Jurăminte de credință față de Wilhelm Cliton, conte de Flandra în 1127, 127 2. Jurămînt de pace la Beauvais (1023), 129 3
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]