93,376 matches
-
nu doar cu o tradiție sportivă mai îndelungată, dar și mult mai bogate. E și asta o compresă pe moralul terfelit al nației! Dar Sydney-ul a fost și prilejul developării aberantului comportament anti-regulament al românilor. Atât Cristian Tudor Popescu, în "Adevărul", cât și Traian Ungureanu, la "BBC", au spus propoziții definitive în acest sens. Și e bine că lucrurile s-au petrecut pe un fond de triumf românesc, și nu de înfrângere pe toate flancurile, cum ni s-a mai întâmplat
Aur pentru Ceaușescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16710_a_18035]
-
șold însă acum umflătura a dat înapoi și mă simt mai bine... Există oameni din orașul meu care ar fi stupefiați dacă ar ști că eu sufăr din cauza lor. În plus sunt paralizat și fără nici o putere, tocmai acum cînd adevărurile elementare devin pentru mine din ce în ce mai luminoase". Suferea, el marele suferind, de necazurile și nevoile altora. Răspundea, prompt, la scrisorile primite (de pildă la una a lui Voronca), îi era frică de vizitele unor conorășeni pentru că "eu nu dispun decît de
O corespondență revelatoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16701_a_18026]
-
Nier, fostul profesor de "comunism științific" de la Politehnica din Chemnitz (Karl Marx Stadt, cum s-a numit în perioada comunistă), accentuează temele justiției sociale pe care le-a învățat pe de rost încă din anii formării sale dogmatic-leniniste. Avem într-adevăr de-a face, cred eu, cu o resurecție a tematicii național-bolșevismului german din anii '20-'30, deci cu o unificare, sub semnul resentimentului populist radical, a unor opțiuni, tendințe și viziuni aparent opuse. Nier a rămas fidel stîngii radicale și
Post-comunism și post-fascism by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/16711_a_18036]
-
editorialul meu de acum mai bine de o lună. Să mă întorc la Apel, din care scrisoarea spicuiește cîteva pasaje. Ținta lui este, după cît îmi dau seama, ofensiva contraculturii care ar caracteriza momentul actual din România. Contracultura este, în adevăr, o problemă. Mă tem însă că semnatarii Apelului (la care se cuvine adăugat dl Blaga însuși) și cu mine nu înțelegem deloc același lucru prin termenul cu pricina. Semnatarii sînt animați de un duh naționalist care îmi este cu desăvîrșire
Greață ideologică by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16726_a_18051]
-
dilemele noastre ajung cu timpul să aibă înțelesuri distincte pentru fiecare dintre cei care se aventurează să le afle soluția. Putnam pornește în The Threefold Cord de la chestiunea cea mai spinoasă, poate, a realismului: e cu putință să aflăm un adevăr obiectiv vreodată (poate că ar fi trebuit să folosesc chiar majuscule...)? Empiriștii și idealiștii vor sări deopotrivă ca arși la auzul unei asemenea întrebări, afirmînd sau negînd vehement. Dar se referă ei la același lucru, folosind termeni precum "realitate", "adevăr
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
adevăr obiectiv vreodată (poate că ar fi trebuit să folosesc chiar majuscule...)? Empiriștii și idealiștii vor sări deopotrivă ca arși la auzul unei asemenea întrebări, afirmînd sau negînd vehement. Dar se referă ei la același lucru, folosind termeni precum "realitate", "adevăr" sau "obiectiv"? Pornind de la teoriile lui J.L. Austin și ale lui William James, Putnam propune abandonarea vocabularului existent, un fel de cutie a Pandorei mai curînd decît instrument onest de lucru, și lansează un nou concept: acela de "realism natural
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
percepția ei: relația cognitivă dintre o făptură și ceea ce percepe ea este de regulă mediată, sau facilitată cauzal de reprezentări mentale ale obiectelor percepute. Dacă am în față un pian (exemplul lui Fodor), voi percepe acest obiect ca fiind într-adevăr un pian ca urmare a unui lanț cauzal de reprezentări mentale a ceea ce văd în fața ochilor (formă, culoare, dimensiuni etc.). Teorii din domeniul fizicii și medicinii susțin o asemenea abordare, aducînd dovezi științifice referitoare la felul în care se formează
Vechi dileme, noi răspunsuri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16742_a_18067]
-
Cronicar Calități de ministru al Culturii În afară de ADEVĂRUL și ROMÂNIA LIBERĂ, care au angajate, pentru paginile de cultură, critici specializați sau scriitori care fac gazetărie culturală, scurtele prezentări de carte din celelalte cotidiane de tiraj sînt încredințate unor "buni la toate" care nu au timp și nici dorința
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
măștile violenței. Deunăzi, reclama pe o jumătate de pagină a unui ziar pentru bucureșteni pentru acel post privat de televiziune ce ne gratulează cu cele mai spumoase pete de sânge, ne concilia, spre a ne fi "mereu mai aproape": Află adevărul până la cel mai mic detaliu. Implică-te cu toată ființa ta. Râzi cu poftă. Folosește fiecare moment pentru a te bucura..." Râzi, adică. La asta nu mă gândisem!
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
care poate fi interpretat și ca un autoportret lucid al unui june intelectual "pus pe fapte mari": "Echilibrat pentru că se cunoaște și-i cunoaște și pe ceilalți, putînd să distingă posibilul de imposibil, versatil pentru că poate să împletească la nevoie adevărul cu minciuna împăciuitoare, să se prefacă și să-nșele, inteligent pentru că poate să pătrundă realitatea unei clipe, viteaz pentru că are onoarea celui care se opune cu prețul vieții în loc să fugă (vitejia se sprijină pe curajul care știe, este în vecinătatea
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
setea de cunoaștere a lui Ulise se aprofundează pînă la o irealizare a locurilor, care contează prin provizoratul dureros cu care se înregistrează pe traiectul existenței, prin nostalgia pe care o provoacă: Caută locuri noi și oameni să le pătrundă adevărul, putința și neputința, cu care să se întreacă în virtuți ca un cavaler al evului de mijloc. Ulise degajă nostos-ul din orice loc căci adevărata cunoaștere, prin comuniunea esențială nu se poate realiza decît în acel loc păstrat în memorie
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
în afară de orice situație), ci o revenire la o stare reală dintr-o stare potențială, printr-o realizare a acestei potențialități. Ulise refuză un destin potențial țesut de Circe ori Calipso și preferă întoarcerea la situația sa inițială, certă, ca un adevăr verificat"". Alte trăsături moderne ale lui Odiseu. El nu așteaptă nimic de la Celălalt, întemeindu-se pe sine, într-o egolatrie dureroasă și concomitent victorioasă, care absolvă formele printr-o combinatorie personală: " Se construiește pe sine, se cîștigă pe sine mereu
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
primă fază se detașează de propria înfățișare și s-ar părea că și de propria fire, în faza următoare neagă această nouă identitate, se de-mască. O asemenea dublă transformare, precum o negație a negației, implică relativizarea din care țîșnește adevărul. Nu altfel proceda Socrate, cînd, punînd întrebări "încuietoare" ce relativizau afirmațiile părelnic incontestabile ale sofiștilor, "moșea" adevăruri unanime, preexistente în conștiința interlocutorilor: Felul său de-a acționa în diferite momente definește, după Jankélévitch, conștiința ironică: aceea care se neagă pentru
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
faza următoare neagă această nouă identitate, se de-mască. O asemenea dublă transformare, precum o negație a negației, implică relativizarea din care țîșnește adevărul. Nu altfel proceda Socrate, cînd, punînd întrebări "încuietoare" ce relativizau afirmațiile părelnic incontestabile ale sofiștilor, "moșea" adevăruri unanime, preexistente în conștiința interlocutorilor: Felul său de-a acționa în diferite momente definește, după Jankélévitch, conștiința ironică: aceea care se neagă pentru a se afirma mai bine, ca și ideea hegeliană. El se neagă pe sine pentru a-i
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
Itaca, el, un cerșetor, îi va întrece pe tinerii pețitori la trasul cu arcul. E vorba de un "conformism ironic", care la Socrate supără de moarte, umilește pentru că arată și travestiul și fața reală. Odiseu n-o face niciodată simultan. Adevărul se arată după aceea și rușinează, surprinde, impune respect. El nu poate fi păcălit pentru că este avertizat, dobîndește cunoașterea înaintea adversarului. Situația omului modern este similară". De asemenea Ulise ilustrează ideea ficțiunii estetice, "îmbibată de adevăr și de frumusețe", care
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
o face niciodată simultan. Adevărul se arată după aceea și rușinează, surprinde, impune respect. El nu poate fi păcălit pentru că este avertizat, dobîndește cunoașterea înaintea adversarului. Situația omului modern este similară". De asemenea Ulise ilustrează ideea ficțiunii estetice, "îmbibată de adevăr și de frumusețe", care acordă "o aură proiectului său existențial, îl retrage din calea datului imediat, brut, în stare să contrarieze". Ficțiunea lui Odiseu, semănînd prea mult a "cîntec măiestrit de artist", reprezintă un adevăr sui generis, avînd ca resort
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
ideea ficțiunii estetice, "îmbibată de adevăr și de frumusețe", care acordă "o aură proiectului său existențial, îl retrage din calea datului imediat, brut, în stare să contrarieze". Ficțiunea lui Odiseu, semănînd prea mult a "cîntec măiestrit de artist", reprezintă un adevăr sui generis, avînd ca resort refacerea celor pierdute, reintegrarea în primordial: "Belșugul de ficțiune îi este îngăduit; el nu face decît să acopere ceea ce în inimă rămîne neschimbat: dorința întoarcerii, dorința de a regăsi ceea ce e al său: casa, soția
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
aplicațiile freudiene la opere literare și de artă plastică. Este vorba, printre altele, de Gradiva lui Wilhelm Jensen, de Hamlet și de Neguțătorul din Veneția, de Gioconda și de Sfânta Ana, Fecioara și Pruncul, de goetheana amintire din Poezie și adevăr, de Frații Karamazov ș.a. Cele zece texte cu valoare larg ilustrativă reprezintă o excelentă prefațare a întrebărilor fundamentale ale psihanalizei. De menționat că acest volum constituie o reeditare, a doua, după apariția de la începutul anilor '80 (extrem de izolată la acea
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
ales cînd se asociază cu neglijarea conotațiilor specifice ale unor cuvinte și expresii. Dacă reacția unui cititor la echivalarea odaliscă - femeie de serviciu e de perplexitate sau amuzament, vina nu e a cititorului, ci a textului lexicografic: care conține un adevăr istoric, dar îl exprimă într-o formă stilistic falsă, asociind cuvinte și sintagme cu conotații total diferite. De fapt, în acest caz păcatul e mai vechi: chiar în dicționarul lui I.A.Candrea (partea I din Enciclopedia "Cartea Românească", 1926-1931
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
crearea miturilor exotice, de fabricarea occidentală a orientalismului. Enciclopediile și dicționarele nu uită să precizeze că fr. odalisque este o formă coruptă și cu sens modificat a unui împrumut exotic din turcă (odalyk). Sensul în limba de origine era, într-adevăr, de "roabă în slujba femeilor din harem"; cuvîntul prezintă astfel o perfectă analogie cu cameristă, pentru că e un derivat de la oda ("cameră") - care a dat de altfel în română (probabil și prin intermediar slav - bulgăresc, sîrbesc) odaie. Legătura indirectă dintre
Orientale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16754_a_18079]
-
Cu cîtva timp în urmă, un sondaj de opinie solicita, printre altele, să fie identificat cel mai harnic ministru în funcție. Dacă aș pretinde că rezultatul, mediatizat intens, m-a mirat, aș minți. Nu cred că Domnul Băsescu este într-adevăr cel mai harnic, dar sînt sigură că reușește să fie cel mai prezent dintre membrii actualului guvern. De fapt, nu atît opinia populară dată publicității prin sondaj mi-a reținut atenția, cît faptul că ea părea să fie larg împărtășită
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
unii erau trimiși la ordinul lui Brătianu, ceilalți - urmare a aranjamentului lui Maiorescu". Și: "Eminescu a căzut victima unei înscenări. Scopul? Eliminarea lui din viața publică. Intensa mediatizare a "nebuniei" sale i-a răpit încrederea celorlalți, înlocuind-o cu într-adevăr înnebunitoarea milă. Iar dacă motivul arestării sale l-a constituit înscenarea unei crize de nebunie, evident că nu e deloc imposibil ca el să fi fost ajutat s-o ia cu adevărat razna. Altfel spus, într-o atare lumină, Eminescu
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
nici astăzi dacă sînt ale lui Eugen Barbu. Iar cele din Incognito, de pildă, sînt îndrăzneli de drumul mare, devalizând alți scriitori de zeci de pagini, folosite apoi ca pagini originale în romanul personal. u Un Răzvan Mitroi scrie în ADEVĂRUL propoziții pe care, dacă le-a gîndit, e rău, iar dacă doar le-a scris pentru plăcerea altora e și mai rău. Scrie acest Mitroi: "Președintele Emil Constantinescu a trebuit să meargă la Antipozi pentru a ajunge la înțelepciune, amară
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
dacă România în care trăiește dl Răzvan Mitroi se află printre țările candidate la Uniunea Europeană, asta se întîmplă și pentru că președintele Constantinescu a avut o anumită opțiune politică în timpul Războiului din Iugoslavia, aceea de a alătura România forțelor NATO, chiar dacă Adevărul nu vrea nici astăzi să accepte această evidență. Deși unul dintre redactorii șefi adjuncți ai acestui ziar, Bogdan Chirieac, admite azi că la conducerea Iugoslaviei s-a aflat nu un om, Miloșevici, ci o camarilă cu tentacule mafiotice în întreaga
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
conducerea Iugoslaviei s-a aflat nu un om, Miloșevici, ci o camarilă cu tentacule mafiotice în întreaga țară. Care ar fi fost, atunci, cînd a început intervenția NATO în Iugoslavia, cealaltă posibilitate a României? Să se declare, ca și ziarul Adevărul, de partea sîrbilor bombardați? Azi, tot bombardați sînt și sîrbii care vor să meargă alături de Occident, în pofida d-lui C.T. Popescu care deplîngea ruperea raporturilor de prietenie, străvechi, dintre România și Iugoslavia, deși chiar și istoria mai apropiată îl contrazice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]