35,844 matches
-
transpară în presă! Dacă afli că vreunul vrea să ciripească, îi tai ciocul! La ora 21 a sosit și duba jandarmeriei; călugării, cu tot cu bagaje, atâtea câte au putut salva din para focului, au fost ridicați cu forța. Gata, părinte arhimandrit, adună-ți oile! Plecăm la schitul Izvorul Tămăduiri. Înaltul a dat ordin, noi executăm. Cel mic, Petru, parcă așa-i este numele după buletin, merge cu noi, sigur are să ne spună multe. Și încă ceva, 30 de zile nimeni nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
subțire! Zăpada nu o pot falsifica, nu mă pot așeza ermetic într-o cruce, mereu mai rămâne loc pentru însingurare. Nu pot umple nelocuirea din mine cu decupaje dintr-un puzzle al cimitirelor săpate în cer. În jurul pomului, grădinarul, toamna, adună mușuroi de pământ, fierarul modelează fierul potcoavelor după amprenta îndepărtărilor, pâinea crește în vatră cât e foamea de mare; în jurul omului, absența adâncește gropi. Of, Dumnezeule, până și apa, după ce-și înghite înecații, sporește în burțile scoicilor! Până și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a confundat. Furnicile răscolesc mușuroaie sub piele, sub frunze, nicio diferență; roua asta de sânge îmi ascunde intențiile tot mai puțin, tot mai subțire. Dacă m-ar fi luat drept stâncă, cuib de șerpi ar fi trebuit să mi se adune în inimă. Astăzi soarele a curs ca o candelă spartă, câțiva stropi au picurat în cenușă, furnicile au ascuns firimituri de Dumnezeu sub altă brazdă. Posibil, miros a pământ nesigur (încă mai mișc). Posibil, un sfânt a coborât din icoană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
încît merită să o schimbați cu a dumneavoastră, voi fi mulțumit să o fac. Stau la țară; și de cînd mi s-au întîmplat acele lucruri din urmă, nu am mai fost la Florența nici douăzeci de zile, dacă le adun pe toate la un loc. Pînă acum am vînat sturzi cu mîna mea; mă sculam înainte de a se face ziuă, pregăteam bețișoarele unse cu clei pentru prins păsările și porneam cu o legătură de colivii în spinare de păream aidoma
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mă tem de sărăcie, iar moartea nu mă sperie; sînt cu toată ființa mea în tovărășia lor. Și întrucît Dante spune că a înțelege fără a păstra ceea ce ai înțeles nu este știință, eu mi-am însemnat cele ce am adunat în minte din aceste lungi convorbiri cu ei și am alcătuit o cărticică De Principatibus 3, în care, pe cît pot, mă adîncesc în cugetarea acestor lucruri și discut despre ce este un principat, de cîte feluri sînt acestea, cum
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
înșiși îl dau. Între alte mijloace infame de îmbogățire, conducătorii răi îl foloseau și pe acesta: abia era publicată o lege nouă prohibitivă într-o privință oarecare, că ei erau primii care favorizau încălcarea ei, lăsînd-o nepedepsită pînă ce se aduna un număr destul de mare de vinovați; atunci îi urmărea pe infractori, dar nu din zel pentru lege, ci din cupiditate și din speranța că aceștia își vor răscumpăra cu aur pedeapsa ce le era hărăzită." (III, 19) Frederic II ANTI-MACHIAVEL
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
principi; căci, dacă pot opune armata lor inamicilor, ei o pot și salva, sub tunurile fortărețelor, în caz de pierdere a bătăliei; asediul pe care dușmanul trebuie să-l facă împotriva fortăreței le dă timpul să se refacă și să adune noi forțe pe care, dacă sînt adunate la timp, le pot folosi încă, pentru a-i face pe dușmani să ridice asediul. Ultimele războaie, în Flandra, între împărat și Franța, nu avansau aproape deloc din cauza mulțimii locurilor întărite. Bătălii cîștigate
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
inamicilor, ei o pot și salva, sub tunurile fortărețelor, în caz de pierdere a bătăliei; asediul pe care dușmanul trebuie să-l facă împotriva fortăreței le dă timpul să se refacă și să adune noi forțe pe care, dacă sînt adunate la timp, le pot folosi încă, pentru a-i face pe dușmani să ridice asediul. Ultimele războaie, în Flandra, între împărat și Franța, nu avansau aproape deloc din cauza mulțimii locurilor întărite. Bătălii cîștigate cu o sută de mii de oșteni
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
s-ar fi întîmplat două lucruri inopinate. Mai întîi, un regiment helvet, care trebuia să facă exerciții chiar în acea dimineață, se afla sub arme mai devreme decît era stabilit, și îi ținu piept pînă ce și restul garnizoanei se adună. Apoi, ghidul care trebuia să-l ducă pe principe de la Vaudemont la una din porțile orașului, pe care acesta trebuia să o cucerească, greși drumul, ceea ce făcu ca acest detașament să ajungă prea tîrziu. Cel de-al doilea eveniment despre
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Cînd grandoarea excesivă a unei Puteri este gata să se reverse și amenință să înghită lumea, este prudent să-i opui diguri și să oprești cursul furtunos al unui torent, atîta timp cît îl mai poți stăpîni. Vezi că se adună nori, se apropie furtuna, fulgerele o vestesc. Suveranul pe care acel pericol îl amenință, neputînd face față singur vijeliei, se va uni, dacă este înțelept, cu toți aceia pe care același pericol îi pune în aceeași situație. Dacă regii Egiptului
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de BIT pentru a defini un șomer: să fie fără serviciu, să fie disponibil pentru a munci și să-și caute cu adevărat de lucru. Definiția aceasta după multe criterii nu e scutită de subiectivitate. Într-adevăr, aceste calități trebuie adunate în decursul unei săptămâni de referință, și disponibilitatea este apreciată privitor la un interval de timp și la o căutare de lucru ce trebuie să se materializeze în fapt. A te înscrie în calitate de solicitator de lucru la o Agenție națională
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a evita ca o generație să se nască cu datorii disproporționate în raport cu veniturile. Este teoria numită a "moștenirii cinstite"2, reprezentată de autori ca Rawls, Buchanan, Harsanyi, Kolm pentru care agenții din generații diferite lasă contracte sociale care trebuie să adune asentimentul unanim al tuturor 3 participanților plasați într-un laborator în care ignoră poziția lor reală și unde acționează în mod cu totul egoist. Cum nici un agent nu dorește să fie în cea mai rea situație posibilă, fiecare acționează pentru
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
memorie a retinei crede că razele erau de un galben Îmblîn zit, rarefiat, neauriu, necopleșitor. Amintirea lasă Însă deo parte iernile a căror luminozitate venea mai degrabă din pămînt. Există din fericire un perimetru nu prea mare, unde universul a adunat cu dărnicie forme de viață și reliefuri felurite. Mi-a scos tocmai mie În cale acele locuri, pentru ca, pesemne, cutreierîndu le și admirîndu-le cu puterile cîte-mi rămăseseră, să iau aminte și să nu uit chipul lumii. Aveam la Îndemînă Pădurea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
așezare Întinsă de-a lungul semicercului șoselei pietruite. Aproape de primul pod, pe dreapta, sub dealul Cerhatului, duruia din cînd În cînd o moară. Măcina grîu, dar asta nu era treaba noastră. În schimb, stor sul sîmburilor de floare de soare aduna acolo liota de prunci, fiecare cu cîteva bucăți de pîine de cufundat În uleiul fier binte, spumegos, prin jgheabul din jurul teascului. CÎnd au demolat moara ca să mute presa mai la oraș, toți băieții eram acolo. Eu Îi strînsesem. Aflînd cel
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
-i poată potoli, iar unii chiar se uitau cu drag la ei. Dezmeticirea a venit Însă și ea foarte curînd. Nu mai văzuse satul pînă atunci atîtea pene de cocoș la pălărie ca a doua zi. Toți premilitarii au fost adunați la Casa Națională, după cum era cunoscută clădirea În care se organizau de obicei cele mai Însemnate evenimente. Pe Valeriu Ruba l-au luat primul ca fiind capul valahilor răzvrătiți, Întrucît el, și nu altul, dăduse tonul la cîntece. Iar jandarmul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
-i Îngăduit a fi cu păcat... — Bine zici, nană Mărie, și bine-ai zis și dumneata, baciu’ Ștefan, aprobă vizitatoarea. Au conchis că, dacă e vreun păcat la mijloc, acela nu poate fi decît al Partidului, că singur Partidul ăstora adună ape mari În munți, cum scrie și la ziar, le mînă și le adună pînă ce se fac eletrică. Iar eletrica o Împrăștie pe atîtea sîrme și antene, că n-ai cum să mai dai de ea, iar cînd o
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și dumneata, baciu’ Ștefan, aprobă vizitatoarea. Au conchis că, dacă e vreun păcat la mijloc, acela nu poate fi decît al Partidului, că singur Partidul ăstora adună ape mari În munți, cum scrie și la ziar, le mînă și le adună pînă ce se fac eletrică. Iar eletrica o Împrăștie pe atîtea sîrme și antene, că n-ai cum să mai dai de ea, iar cînd o vezi, o vezi pentru că te lasă ei cu lumină În lampa spînzurată de pla
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ci s-o aducă la Rătești să aibă grijă de mine și de Lia. Era o bătrînă slabă, uscată, de talie mai degrabă mijlocie, oricum, nu măruntă. Se Îmbrăca numai În negru, pe cap purtînd o năframă tot neagră. Își aduna părul alb Într-un conci, prinzîndu-l c-un ac mare de oțel, sub formă de U, și ne arăta adesea cum făcea. Țeapănă, În negru de sus pînă jos, ușor adusă de spate, stătea Înaintea cîte unei adunări de musafiri
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
bine grăiești, du-te la țara cum spui tu și oi vini și io, oarecînd, după tine. Pomean a zîmbit la vorbele nevestei, a găsit oameni tulburați de nenorocirea lui gata să-l Împrumute cu bani de drum, s-a adunat laolaltă cu alții mînați de necaz ori chiar de visuri și a luat drumul spre porturile de la Adriatica. Floare s-a Întors În casa părintească din Giungi și s-a pus pe așteptat. Părinții și surorile ei mergeau zilnic la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
al cărei bărbat pornise spre soare-apune, spre un nume de țară ce făgăduia mîn tuirea de sărăcie. Mai ușor Însă de imaginat drumul Pomea nului spre Lumea Nouă. Povestește Arthur Miller că, În satul din Polonia al strămoșilor săi, rudele adunau bani ca măcar unul de-al lor să poată ajunge În America. Banii nu puteau fi strînși pentru toți În același timp, așa că mai ales tinerii erau trimiși pe rînd. A venit și rîndul unui băiat de doisprezece ani. I-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
nou În mișcare. Floare chiar avea una oprită de mult, cine știe din ce pricină. Oamenii au cercetat-o, au umblat Înăuntru și au făcut-o să meargă. — Dar de ce faceți voi aiesta lucru? i-a Întrebat gazda. Vrem s-adunăm bani și să merem la America... Dacă om afla de lucru la pendulele oamenilor și la ceasuri, om izbîndi În vreo doi ani... — CÎt Îi drumu’ pentru un om pînă la America? a Întrebat ea. — Atîta. Floare a socotit repede
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
au plecat spre Illinois În căutarea lui Mr. George, iar Mrs. Flory, tocmită la restaurantul domnului Bailey, alt iriș cum s-ar zice, a dat de Încă o minune dintre cele multe cîte o amețiseră În ultimele luni: trebuia să adune și să ducă la spălat vasele de pe o curea lată care umbla singură. A rămas țintuită locului uitîndu se la fîșia aia cum se duce, pînă cînd a trebuit să o rupă la fugă după blidele care n-o așteptau
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
căzut În fața porții. S-a dus apoi la bunici unde știa că se tăiase porcul, dar, din urechi și din coadă, nu a mai găsit nimic. Întors acasă după atîtea ghinioane, dar hotărît să-și facă datoria În gospodărie, a adunat cele șase oi ale familiei și le-a scos la păscut pe deal. Iarba, fiind rară la vremea aceea, le-a mînat dintr-un loc Într-altul În căutarea firelor răzlețe. În perindarea asta, a ajuns lîngă o grămadă de
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din linii șerpuite și flori stilizate. În fiecare primăvară, trecea prin sat un țigan cu o căruță plină de vase: — O vinit Mihai ȚÎganu cu oale și cu ulcele, cu ulcioare și cu oluri cu țurgalăi, haidați, măi! striga el, adunînd lume În jurul carului Încărcat de vase. Hai la oluțuri, Îi dădea Înainte Mihai, iaca, mă sui pe ele și nu se sparg! — Scoboară, omule, de pe oluț că tii sparge tu, rîdeau „pișcăranii“, cum obișnuiau ei să-și zică. Numele satului
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
s-o Înălțat și s-o uitat la credincioși de sus, din aer, am gîndit că nu m-oi mai rădica În veci de acolo!... Scena aceasta cu tunetele și cu fulgerele au descris-o mulți. Puhoi de lume se adunase Într-o seară În biserică. Dintr-odată, s-au pornit niște zigzaguri de lumini puternice și s-au auzit detunături dinspre altar. Mulți s-au prăbușit cu fruntea la pămînt, țipînd și acoperindu-și fața. Alții au rupt-o la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]