7,836 matches
-
1821) Țările Române aveau să fie conduse de domni fanarioți. 9. România în concertul european: de la “criza orientală” la marile alianțe ale sec. XX I. De la “criza orientală” la Congresul de la Berlin din 1878 În prima jumătate a sec. XIX, afirmarea națiunii române, lupta sa pentru emancipare și constituirea statului național a fost strâns legată de: o contextul european; o implicațiile “problemei orientale”. -La începutul sec XIX, Talleyrand aprecia că “centrul de gravitație al lumii este Dunărea, la frontierele Europei”, fapt
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
al aspirațiilor românești; considera că se poate realiza un compromis cu sultanul pentru rezolvarea problemei românești. -După înfrângerea revoluției din 1848-1849, parte din revoluționari au acționat în afara granițelor statului, activitatea emigrației cunoscând mai multe forme: apeluri către opinia publică europeană; afirmarea programului politic în unele publicații: „România viitoare”; „Junimea română”; „Republica română” ; constituirea la Paris a Comitetului Democratic Român (1849), din inițiativa lui C.A. Rosetti; afilierea la Comitetul Central Democrat European constituit la Londra în 1850, condus de Giuseppe Mazzini
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
eșuat). o discuțiile au fost reluate la București fiind finalizate cu încheierea Convenției româno-ruse (4/16 aprilie 1877), care stabilea condițiile trecerii trupelor ruse prin România și respectarea integrității teritoriale a acesteia. semnarea Convenției a însemnat un moment important în afirmarea independenței și schimbarea raporturilor între România și Rusia Țaristă. -Conservatorii considerau că pericolul expansiunii ruse era iminent și optau pentru relații bune cu Austro-Ungaria și pentru neutralitate în cazul unui război ruso-turc. -Obținerea independenței pe cale militară a devenit tot mai
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
cu toate defectele sale, a influențat În mod pozitiv evoluția societății omenești; acest fapt la determinat pe J. M. Keynes să-i considere pe mercantiliști „primii pionieri ai gândirii economice”. Noua atitudine impusă de această doctrină a contribuit ulterior la afirmarea drepturilor individului față de atotputernicia statului, marcând tranziția la doctrina economică clasică (liberală). La rândul lor, concepțiile economice clasice despre impozit s-au creat și promovat ulterior Într-o perioadă În care s-a Înregistrat un fenomen de creștere economică nemaiîntâlnită
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
statul modern Își multiplică funcțiile, devenind omniprezent În viața economică și socială, prin angajarea de prestații publice costisitoare și numeroase pentru care sunt necesare sume de bani, tot mai mari. În planul gândirii economice moderne, asemenea schimbări au contribuit la afirmarea analizei macroeconomice care are ca obiect de studiu comportamentul economiei considerată la nivel macro. În acest sens, reputații economiști Dornbusch și Fischer apreciază că macroeconomia „pune accent pe politica economică, ea afectând consumul și investiția, dolarul și balanța comercială, elementele
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fi repetat această afirmație pe parcursul operelor sale, am fi putut concluziona că pune în joc o teorie epis temologica reprezentationalista. Însă Toma din Aquino nu a făcut acest lucru, sau, după cum spune Pasnau, nu va repeta aceste greșeli. O asemenea afirmare directă a repre zen ta tionalismului nu mai poate fi întâlnită pe parcursul corpu șu lui tomist, dar ceea ce putem întâlni, în special în scrierile de tinerețe, este doctrina act obiect, așa cum o de finește și o înțelege Pasnau. O putem
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
să ofere o soluție clară problemei cu care se luptă. Gândirea reprezintă începutul unui proces, pe când cunoașterea reprezintă rezultatul final, care se suprapune cu formarea con ceptului. Așadar, conceptul, spre deosebire de speciile inteligibile, aparține nivelului cunoașterii, ceea ce se poate traduce prin afirmarea lui (A.2). Concluziile la care am ajuns până în acest moment sunt: a referitor la intelectul posibil: (A.1) a intelectul posibil în telege, (A.3) a intelectul posibil formează conceptele, (A.4 ) a intelectul posibil are două operații; a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
șiun număr transcendent, număr nealgebric, respectiv un număr ce nusatisface nici o ecuație matematică, ai cărei coeficienți sunt numereraționale, de exemplu, raportul dintre perimetrul cercului și dia metru. Kant numea transcendentă „extinderea principiilor experienței posibile asupra posibilității lucrurilor în genere” și „afirmarea realității obiective a unor astfel de concepte, care nu și-ar putea aflaobiectele decât în afara granițelor oricărei experiențe posibile”<footnote Cf. Joh. Hoffmeister, Wörterbuch der philosophischen Begriffe, 2. Aufl., F. Meiner,Hamburg, 1955, pp. 617-618. footnote>.Delimitată în principiu în funcție de
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Theol. Cath., vol. I, part. 2-a, col. 1784. footnote>, om instruit, abil, mândru și încăpățânat, admirator al dialecticei aristotelice. Desigur că îndrăznelii lui Arie i s-ar fi pus stavilă mai devreme dacă n-ar fi primit - curând după afirmarea în public a ideilor sale -, din partea episcopului Eusebie de Nicomidia, om influent, aprobarea a două dintre principalele propoziții eretice: „Fiul are un început; Fiul a fost făcut din nimic”<footnote Sf. Atanasie, Despre sinoade, 17, PG, XXVI, col. 712 D.
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Ierarhia bisericească, Sfântul Maxim Mărturisitorul în Mistagogia sa, Sfântul Simeon Noul Teolog în Catehezele sau și mai ales Nicolae Cabasila în lucrarea sa Despre viața `n Hristos, îl descriu ca pe o poartă de intrare și de rămânere în Hristos.Afirmarea credinței prin Simbol nu este doar un act intelectual,ci presupune întreaga angajare a omului și răspunsul său. Este o deosebire între credința ca adevăr descoperit de Dumnezeu și credințaca acceptare conștientă a descoperirii dumnezeiești. Supunerea oarbăfață de autoritatea credinței
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
capital (k). Investițiile În tehnologii implică modificări În procesele de producție, sporind volumul de produse și competitivitatea acestora, folosind același volum de resurse. Anume acest tip de schimbări permite menținerea unei creșteri economice continue. Deci, analiza procesului creșterii economice și afirmarea teoriilor cu privire la aceasta, În ultimile decenii, are tendințe specifice științei contemporane, considerînd progresul tehnic și factorii ce condiționează acest progres ca factor major al creșterii economice. Din perspectivele lui S. Kuznets, H. B. Chenery și a altor economiști, o creștere
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
bază care au dus la extinderea și adâncirea circuitelor prin care se realiza dezvoltarea activităților de producție, precum și la sporirea numerică a tranzacțiilor În cadrul sectorului secundar, dar și la creșterea volumului acestora. Toate aceste modificări ale mediului economic au impus afirmarea ca principali agenți economici a societăților pe acțiuni, În locul firmelor individuale sau familiale. Jumătatea de secol anterioară primului război mondial a fost marcată de un nou val de progrese tehnice și tehnologice, mai profund și mai bogat decât cel anterior
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
integrare a filialelor În ansamblul corporației. Perioadă postbelică (1945-1960) Anii postbelici au constituit perioada unei expansiuni continue a tuturor tipurilor de activități comerciale și investiționale. Se pot distinge, În acest sens, trei faze: Prima, până În 1960, a fost caracterizată de afirmarea dominației corporației prin creșterea capitalului străin implicat În investiții directe și prin sporirea numărului filialelor principalelor Întreprinderi cu scală de operare multinațională. Cea de-a doua fază cuprinde perioada Între sfârșitul anilor 70 și mijlocul anilor 80, când s-au
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
politica economică cu privire la pătrunderea și activitatea desfășurată pe, și respectiv, ieșirea de pe o piață a firmelor străine s-a cristalizat și a devenit mai explicită prin clarificarea condițiilor. O altă tendință importantă a acestei perioade este reprezentată de apariția și afirmarea corporațiilor transnaționale din țările În curs de dezvoltare, precum și de Înmulțirea alianțelor strategice internaționale, Însă, cea mai importantă tendință a dezvoltării transnaționalelor este transformarea lor Într-un tip diferit de instituție, respectiv transnaționalele În proces de globalizare. Până acum, corporațiile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
dumping-ul și taxele compensatorii În acest sens, multe dintre restricțiile practicate de Statele Unite vizează concurența din partea Japoniei și a țărilor Uniunii Europene, și vice versa. Acest lucru explică, În opinia lui Rugman, de ce a avut loc acest proces de afirmare În prim-plan a celor trei puternice blocuri comerciale și investiționale. Pe de altă parte, dacă evoluția În profil regional a transnaționalității marilor corporații este benefică pentru multinaționalele ce Își au originea În unul din cei trei poli triadici, nu
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
unitate statală, de data aceasta a unor noi grupări etnolingvistice care se structurau în urma romanizării. Organizarea unei mari unii la începutul secolului al V-lea, care acoperea proporțiile vechii Dacii, a constituit cadrul de consolidare a romanității orientale și de afirmare a unității etnolingvistice a tuturor valahilor din jumătatea de est a Europei. În acest cadru fluctuant, măcinat de dispute teritoriale, confesionale și etnice, supus în repetate rânduri incursiunilor unor populații „străine”, străromânii au evoluat cu sentimentul unității întru latinitate și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în falsitatea care o caracterizează, că slavii, care ar fi venit în Balcani în secolele VI-VII, i-ar fi asimilat pe grecii din cele două zone. Dar dislocarea albanezilor din vatra lor istorică unde au fost primii supuși romanizării, afirmarea despre ei că „nu sunt nici traci, nici iliri” și indicarea pentru constituirea lor etnolingvistică a unui spațiu panonic de unde ar fi coborât ulterior și i-ar fi alungat pe greci din actualul spațiu al Albaniei, nu se bazează decât
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
care îl plânge nu doar Bucovina, ci și locul său natal, Ardealul, ca și tot „ce-i simț național”. Acesta a fost momentul când Eminescu și-a asumat integral românismul și sa angajat total și definitiv pe calea cunoașterii și afirmării lui. În același an Eminescu începe să publice poezii în revista „Familia”, iar în una dintre acestea afirmă: „Îmi visez o soartă mândră de al meu nume Și de steaua mea”. Este grăitor faptul că de la debutul său literar colaboratorii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
comunicare. Aceste impulsuri și trăiri, treptat, încep să capete tente și străluciri verzui ale începutului de conștientizare de sine în drumul spre VERDELE intens, benefic al siguranței, relaxării și al aprecierilor. Recunoaștere a sinelui și a celorlalți, prin nevoia de afirmare și confirmare, dirijând către o altă nevoie a obținerii capacității de a controla evenimentele și a le direcționa, de analiză și sinteză pentru a determina reformarea condițiilor spre a aduce pace, armonie și echilibru. Toate acestea oamenii le preiau pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
vrut să facă parte din elita culturală a vremii sale. Marele om de cultură român insistă asupra aspectului de inadecvare al lui Gruber la societatea românească în care trăia, pe care o consideră contraselectivă și care nu oferă perspective de afirmare pentru cei cu adevărat dotați pentru cariere strălucite. "Gruber avea un adevărat cult pentru intelectualii distinși; această notă caracteristică, explicabilă prin originea lui germană, îl deosebea de noi ceilalți, care ca români adevărați nu numai că nu ne entuasiasmam, dar
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
2004). Juxtapunerea, sub semnul interogației, a celor două preparate culinare aparent antinomice reflectă, la o primă lectură, doar diversitatea ofertei restaurantelor bucureștene din ultimii ani. Distanța dintre cei doi termeni pare a fi aceea dintre cosmopolitismul specific bucătăriei românești și afirmarea unei tradiții gastronomice autohtone. Nimeni nu poate pretinde că fasolea bătută ar fi un unicat gastronomic românesc, dar ea este percepută ca atare de către foarte mulți români, și de aceea o pomenește doamna Nițescu. Titlul acestei cărți naște de fapt
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
denominația pe care i-a dat-o divinității. în această perspectivă spiritualizată, el vindecătorul empiric, din cârpaci și reparator de viață, a ajuns recreator de viață, așa cum Istoria Medicinei o va arăta. Dincolo de aproximativitatea unor cifre, stă capacitatea omului de afirmare a disponibilităților sale. De la pitecantropul din Java, și sinantropul din peștera ȘUKU-TIEN, nu departe de Pekin, de la omul de Neanderthal, de Grimaldi și Cro-Magnon la omul de acum 5.000 de ani și până astăzi, ființa umană și-a afirmat
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
antic atestă arheologic civilizație și cultură. În spațiul acesta, numit de unii paradisiac, cu agricultură înfloritoare, canale de transport și irigații, abundență în piețe, se construiesc temple monumentale. Unele sate devin orașe. Viața urbană se extinde, influențează, deschide perspective de afirmare a resurselor umane. Industria metalelor, existente și importate asigură uneltele. Industria textilă se ramifică. Scrierea pictografică este înlocuită de cea cuneiformă pe plăcile de argilă arsă. Comerțul se intensifică pe arii largi. Contactele se multiplică. Lumea circulă. Cetăți ca Sumer
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
MEDICINA EGIPTULUI ANTIC Egiptenii, dacă nu au migrat din zone asiatice, dacă nu sunt născuți din începuturi în Valea Nilului, atunci sigur au venit din Mesopotamia (Morgan, Amelineau ș.a.) cu semințe și răsaduri de plante, cu inițiative și dorințe de afirmare, între care și cea de vindecători, de medici. Cu nas acvilin și piele roșiatică, deosebiți de asiatici și de europeni, după cum îi descrie Champollion — cercetătorul mumiilor —, creatorii piramidelor par a aparține unei rase autohtone asimilatoare. Herodot relaționa specificitatea, originalitatea egiptenilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
loc lui Apollo, zeul sănătății, al frumuseții și încrederii în viață. Iată cum prezintă Homer acest leagăn al civilizației (2700 - 1200 î.Chr.) din Creta: Această Cretă, premisă și ilustrare a civilizației și culturii grecești, cunoaște maximum de dezvoltare și afirmare pe la 1600 (î.Chr.). Din nou cucerită de Ahei, ea, care dăduse vestita ceramică minoică se pare și roata — preluată de la alte popoare, Creta orașelor înfloritoare, e transformată de învingători, în ruine. Dar spiritul ei creator e preluat de întreaga
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]