11,041 matches
-
a. rușinea emoțională. Aceasta pare a fi tipul de rușine cel mai frecvent întâlnit. Este situația în care o persoană se îndepărtează de idealul său. În astfel de cazuri, persoana resimte o emoție de jenă sau de umilință; b. rușinea agresivă. Aceasta este tipul de rușine care se exprimă printr-un comportament de furie, prin blamarea sau calomnierea celor care au așteptări exagerate față de sine; c. rușinea narcisistă. Este acea formă a rușinii care apare atunci când obligațiile excedentare legate de status
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pe pragmatism (accentuate), pe hiperconcurență, pe hiperconsum, pe hiperindividualism și hipertehnologizare, în același timp, cu tendințe globalizatoare și interculturale, relațiile umane se află în fața unei mari răscruci: ele pot urma calea unei extinderi spectaculoase (prin oportunitățile oferite de noile și agresivele tehnologii de comunicare, ce pun la dispoziția omenirii "rețele(le) de socializare"), fie calea unei degradări constante, prin faptul că tind să devină o realitate pe cât de efemeră, pe atât de superficială, pe cât de îngust și accentuat orientate/interesate, pe
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
încuviințare din cap); • palmele deschise îndreptate în sus; • mișcări ale brațelor către partener; gesturi îndreptate către acesta; • corpul destins, relaxare musculară, calm; • gesturi flexibile, privire directă, respectă spațiul personal, se ridică pentru a primi, recunoaștere pozitivă a partenerului. Atitudinea dominant agresivă. Este o strategie de atac, o atitudine prin care subiectul încearcă să obțină ceva fără a da nimic și, totodată, prin care încearcă să capete controlul, în special în ceea ce privește deținerea de informații. El împarte prea puțin cu ceilalți. Această atitudine
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
să dobândească putere asupra partenerului, să îl supună. O persoană dominant-agresivă intimidează. Deseori, rezultatele pe care le obține sunt pe termen scurt. La baza acestei atitudini stă postulatul: Sunt mai valoros decât celălalt, eu am dreptate, el se înșală". Atitudinea agresivă se servește deseori de frică, de amenințări, de ostilitate în încercarea de a atinge scopul propus. Ea nu respectă drepturile celorlalți (sau eventual dă doar aparența respectării lor), este distrugătoare și îi rănește pe oameni. Este încălcat spațiul celuilalt; pune
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
sunt niște proști (trebuie profitat de amabilitatea oamenilor; nu eu le cer să fie amabili). În ceea ce privește emoțiile resimțite, pot fi menționate: • furie, iritare, enervare, agasare, exasperare, mânie, turbare, ură, nemulțumire, revoltă, atotputernicie. Ca tendințe comportamentale, sunt adoptate: • aer superior, pretențios, agresiv, scandalagiu, coleric, arogant; • impulsiv, umor răutăcios, persiflant, malițios, disprețuitor, umor caustic, batjocoritor, revoltă neadaptată (venită din vanitate). Pe scurt, atacul. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • voce puternică, ritm rapid și sacadat; își întrerupe interlocutorul; are întotdeauna ceva de amendat/completat
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
altă parte; neatent; distanță mare față de partener; • se uită la ceas sau la altceva; ține partea celui care are puterea de decizie; își încrucișează brațele; scrie, citește, face altceva; nu își privește partenerul când îi dă mâna. Atitudinea de supunere agresivă. Acest tip de atitudine se caracterizează prin repliere și prin renunțare la ideea de a obține ceva de la celălalt ("dacă aș vrea, aș putea"). Subiectul crede că a înțeles totul și poate da dovadă de o atitudine de batjocură, de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pozitivă și încrezătoare, a ne susține (sau ori de câte ori este cazul a ne apăra) drepturile, imaginea personală, a ne susține (sau apăra) punctul de vedere și de a ne urmări consecvent obiectivele. Nu înseamnă că atitudinea/comportamentul aservite sunt egoiste sau agresive. Ele presupun respectul față de drepturile și față de opiniile celorlalți, considerația și atenția cuvenite. 14 La toate aceste zece categorii de oameni și de situații, R. Brinkman și R. Kirschner (1994) formulează și recomandări cu caracter general, precum: a. să practicăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
inutilitate, de deziluzie și de revoltă. Prin lipsa unei abordări deschise și constructive, ei se bazează pe gândul pesimist că lumea este un loc neprietenos, care este complet nepăsător față de nevoia lor de a fi prețuiți" (p. 30). Mânia deschis agresivă: se referă la acea manieră de manifestare a mâniei care îi privează pe ceilalți de (sau le afectează celorlalți) demnitatea personală. "Oamenii furioși agresivi sunt atât de absorbiți de autoconservare, încât nu pot sau nu vor să ia în considerare
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
neprietenos, care este complet nepăsător față de nevoia lor de a fi prețuiți" (p. 30). Mânia deschis agresivă: se referă la acea manieră de manifestare a mâniei care îi privează pe ceilalți de (sau le afectează celorlalți) demnitatea personală. "Oamenii furioși agresivi sunt atât de absorbiți de autoconservare, încât nu pot sau nu vor să ia în considerare nevoile celorlalte persoane implicate", menționează L. Carter (2007, p. 31). Când oamenii folosesc această formă de exprimare a mâniei, ei dovedesc "un pesimism profund
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
31). Când oamenii folosesc această formă de exprimare a mâniei, ei dovedesc "un pesimism profund în ceea ce privește posibilitatea de a fi acceptați dacă interacționează cu respect și obiectivitate. Zădărnicia reprezintă o caracteristică definitorie a personalității lor" (idem, p. 33). Mânia pasiv agresivă: se referă la acel comportament care consideră că exprimarea deschisă a mâniei nu rezolvă, ba dimpotrivă creează mai multe probleme. Oamenii pasiv agresivi "doresc să-și conserve valoarea, necesitățile și convingerile personale, dar o fac cu o aversiune tăcută față de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
cu respect și obiectivitate. Zădărnicia reprezintă o caracteristică definitorie a personalității lor" (idem, p. 33). Mânia pasiv agresivă: se referă la acel comportament care consideră că exprimarea deschisă a mâniei nu rezolvă, ba dimpotrivă creează mai multe probleme. Oamenii pasiv agresivi "doresc să-și conserve valoarea, necesitățile și convingerile personale, dar o fac cu o aversiune tăcută față de celelalte persoane implicate". Ei aleg "să-i ridiculizeze pe ceilalți prin metode ascunse și printr-o comportare care le asigură o expunere minimă
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
așteptat, tânărul pierde tot ceea ce avea de la tatăl său. Cu asta, însă, misiunea omului sașiu nu ia sfârșit. Forța distructivă a duhului satanic trebuie dusă până la limită; nimicirea victimei. Astfel, dintr-un factor insidios la modul psihologic, satanismul devine fățiș agresiv, ceea ce face ca iradiațiile lui fantastice să revendice forme de manifestare concret epice, de o spectaculozitate fascinant realistică. Tânărul își face cruce de două ori: atunci când dă cu ochii de biserica din Sălcuța, și atunci când se-nchină să-i ajute
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
vor folosi adesea observația comportamentului clienților pentru a evalua deficitul în deprinderile și modul de a face față situațiilor. De exemplu, un clinician poate observa interacțiunea unui copil cu alți copii pentru a determina în ce situații acest copil devine agresiv. Clinicianul poate folosi informația din observațiile comportamentului pentru a-l ajuta pe client să-și însușească noi deprinderi, să nu mai practice comportamentul negativ și să înțeleagă și să-și schimbe modul de a reacționa în anumite situații. Avantajele observațiilor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
supărați, copiii vorbesc mai degrabă despre dureri fizice decât despre dureri emoționale. Sau un copil nu-și poate verbaliza supărarea ci doar și-o poate arăta în comportamentul non-verbal, ca de exemplu făcând o față tristă, retrăgându-se sau fiind agresiv. Copiii care au probleme comportamentale ca și distractibilitatea excesivă sau lipsă de control asupra furiei nu pot crede că au probleme și deci pot nega că s-a întâmplat ceva rău atunci când sunt întrebați (Kazdin, 1991)27. Aceste probleme ale
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
imperioasă, care cere efectuarea unei anumite acțiuni ce poate fi dramatică (de exemplu: "Aruncă-te pe fereastră!", "Lovește pe o anumită persoană!" etc.). Bolnavul psihic reacționează diferit față de halucinațiile sale. Frecvent, el are o atitudine indiferentă, placidă, alteori reacționează violent, agresiv (încearcă să identifice și să localizeze "vocea" pentru o a anihila), își ia măsuri de apărare (își obturează canalul auditiv cu tampoane de vată pentru a nu mai auzi vocile etc.) Mai sunt și cazuri în care bolnavul "oabitează" cu
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
agitație psihomotorie: 1) Agitația psihomotorie maniacală caracteristică stărilor de excitație psihică din manie, manifestată prin tendința nestăpânită de mișcare amplă exuberantă, pe spații largi. Bolnavul cântă, dansează, vorbește mult, se interrelaționează ușor cu persoanele din jur. Uneori se manifestă violent, agresiv mai ales dacă se simte contrazis, existând riscul actelor antisociale grave. Dispoziția este în general euforică, de optimism exagerat și evident nejustificat, alternând cu stări de furie și agresivitate. Pe plan cognitiv pot să apară idei delirante de tip expansiv
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
un aspect bizar, aparent fără logică, fără descifrarea unei posibile intenționalități în inadecvență și cu ambianța. Este însoțită adesea de tulburări psihosenzoriale iluzii, halucinații și delir cu tematică paranoidă (influență, persecuție, relație etc.). Agitația poate fi marcată de un raptus agresiv sau autolitic, uneori determinat de halucinații auditive imperative. Agitația catatonică se întâlnește frecvent în schizofrenie, dar și în alte boli, inclusiv organice. 3) Agitația confuzională se caracterizează prin asocierea la starea de agitație a tulburării conștiinței (manifestată prin confuzie mintală
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și cea căutată; * secundar impulsiv: început și sfârșit brusc de criză, durată scurtă, distanță de la impuls la răspuns, copilul acționează deși știe că nu face bine; * secundar acting-out apare la copiii cu un comportament supus, își schimbă comportamentul și devin agresivi, începând să consume alcool. În general sunt și ei șocați de ceea ce fac. 2.b. Reacțiile episodice: Sunt tulburări de comportament ce apar ca simptome în celelalte tulburări psihice (nevroze, psihopatii, psihoze). Manualul pentru diagnostic și statistică a tulburărilor mintale
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
impune prezența fără respect pentru ceilalți, de a apuca obiectul din mâna celuilalt înainte de a i se oferi, de a se angaja într-o manieră periculoasă și riscantă fără a aprecia consecințele. Această impulsivitate poate merge până la tulburări de comportament agresiv. Hiperactivitatea cu deficit de atenție prezintă (la două treimi din copiii cu acest diagnostic) o comorbiditale cu: * tulburări de conduită; * tulburare opozițională; * tulburări de învățare; * tulburări anxioase; * tulburări de dispoziție; * sindrom Gilles de la Tourette și ticurile cronice. Evoluția este relativ
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
probabil. Dacă persoana nu este dezorientată (în timp, spațiu sau în raport cu alte persoane) sau pierderea memoriei recente e absentă, diagnosticul prezumptiv de delirium nu se confirmă. Debutul stării de delirium poate fi foarte spectaculos, întrucât pacientul poate deveni brusc gălăgios, agresiv verbal, combativ, agitat psihomotor. Totuși, uneori instalarea delirium-ului se realizează subtil și se manifestă ca o manifestare exacerbată a unor trăsături de personalitate normale. (Beutler, L.E., Engle, D., Mohr, D., Daldrup, R., Bergan, J., Meredith, K. & Merry, W. 1991
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
evidente între oamenii cu sau fără tulburări afective. Studiile care au încercat să examineze scheme biochimice specifice unei anumite forme de tulburări afective au avut un oarecare succes. De exemplu, un studiu a sugerat că oamenii depresivi care au impulsuri agresive și suicidare e posibil să manifeste o scădere a nivelului de serotonină (Howard & colab., 1987, apud Hoeksema, S.N., 1998)158. Teoriile mai recente asupra monoaminelor s-au concentrat asupra numărului și funcționării receptorilor de monoamine ai neuronilor în cazul oamenilor
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
imagini, idei sau impulsuri persistente, pe care individul nu le poate controla prin conștiința sa, și care îi provoacă anxietate sau distres. Cel mai comun tip de obsesie se referă la contaminare și murdărie. O altă obsesie comună include impulsurile agresive (de exemplu: de a-ți răni copilul), gândurile sexuale (imagini pornografice recurente), și bănuielile repetate (grija că nu a fost închisă butelia). Oricum, gânduri de acest gen apar la cei mai mulți oameni ocazional, cei mai mulți dintre noi putem " închide" aceste gânduri ignorându
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
complexe de la psychologie clinique et de la psychopathologie. Mots clés: malade mentale, troubles mentales, développement mental, la crise, anxiété, dépression, suicide În seria Psihologie au mai apărut (selectiv): • Aproape de ,,sufletul" animalelor. O sinteză de psihologie animală și etologie, Mihai-Iosif Mihai • Comportamentul agresiv, Pahlavan Farzaneh • Humorul ca sentiment vital, Harald Hoffding • Istoria Psihologiei, Mihai-Iosif Mihai • Lexic de psihanaliză, Frédéric de Scitivaux • Memoria autobiografică, Ticu Constantin • Negocierea și medierea perspective psihologice, Ștefan Boncu • O psihologie a educației, Gabriel Albu • Orașul. Studii de psihologie enviromentală
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cooperării internaționale din Europa, apărută la adăpostul Războiului Rece. În general, o serie de evoluții pot fi interpretate în termeni favorabili predicțiilor neorealiste în ceea ce privește strategiile germane după 1989. Aspecte semnificative ale comportamentului Germaniei trimit la apariția unei poziții unilaterale mai agresive în instituțiile internaționale. Există și semne ale incompatibilităților dintre interesele Germaniei unite și interesele SUA, precum și cele ale partenerilor europeni ai Germaniei. Acest fapt este vizibil în câteva cazuri: aspecte ale procesului unificării, rolul militar în creștere al Germaniei în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
apărării Chinei "se menține într-o situație aproape de unipolaritate, ... evaluările făcute de chinezi descriu perioada post-Război Rece drept cea mai benefică pentru securitatea strategică a Chinei, după 1949 cel puțin" (Johnston, 1999, p. 263). Alți analiști sugerează că poziția ei agresivă în Marea Chinei de Sud reflectă faptul că "reformele economice ... i-au pus în gardă pe conservatorii chinezi, care folosesc teme naționaliste, cum ar fi suveranitatea asupra Insulelor Spratly, pentru a se afirma" (Valencia, 1995, p. 18; vezi și Segal
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]