5,707 matches
-
procesare a informației prezintă un interes aparte datorită faptului că permite examinarea modului de funcționare a proceselor în buclă închisă în legătură permanentă cu lumea exterioară. Observatorul are în acest caz un rol mult mai activ în dezvoltarea și învățarea agresivității: el nu va mai fi pasiv, ci considerat un element component activ al interacțiunilor sociale ce influențează comportamentul celorlalți, chiar și în cazul manifestării indiferenței. Un astfel de model permite explicarea agresivității atât la nivel individual, cât și la nivel
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rol mult mai activ în dezvoltarea și învățarea agresivității: el nu va mai fi pasiv, ci considerat un element component activ al interacțiunilor sociale ce influențează comportamentul celorlalți, chiar și în cazul manifestării indiferenței. Un astfel de model permite explicarea agresivității atât la nivel individual, cât și la nivel social. Capitolul VI Metodele folosite în studiul sistematic al comportamentelor agresive Să confruntăm aceste două știri "o bandă de tineri, dintre care unii aveau măști, a agresat câțiva reprezentanți ai SDF-ului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Rezultatele au arătat că subiecții anonimi administrează șocuri mai puternice decât subiecții cunoscuți, mai ales atunci când persoana intervievată se comportaseră detestabil la interviu. Ce legătură există între știrile enunțate mai sus și experimentul lui Zimbardo? Putem oare crede că studiul agresivității în condiții artificiale ne-ar putea oferi destule informații utile pentru a înțelege de ce o bandă de tineri este violentă? În opinia cercetătorilor, această posibilitate există cu condiția ca în ambele cazuri comportamentul agresiv să fie definit la fel și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o bandă de tineri este violentă? În opinia cercetătorilor, această posibilitate există cu condiția ca în ambele cazuri comportamentul agresiv să fie definit la fel și declanșat de aceeași factori ce implică procese psihologice similare având consecințe echivalente. Am definit agresivitatea drept un comportament intenționat săvârșit de către un organism împotriva unei ținte cauzându-i un anumit prejudiciu. Comportamentul reprezintă partea evidentă a activității psihologice și poate fi urmărit de unul sau mai mulți observatori care trebuie să țină cont de posibilitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de către un organism împotriva unei ținte cauzându-i un anumit prejudiciu. Comportamentul reprezintă partea evidentă a activității psihologice și poate fi urmărit de unul sau mai mulți observatori care trebuie să țină cont de posibilitatea emergenței sau absenței acestuia. Definiția agresivității conform căreia comportamentul agresiv este un comportament obiectiv nu trebuie să ignore condițiile sale interne precum existența sentimentelor, atitudinilor și gândurilor agresive ce-l însoțesc, chiar dacă aceste condiții interne depind de felul în care indivizii le interpretează și nu sunt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
analizează efectul factorilor contextuali (căldură, frig, miros) asupra comportamentului agresiv. De altfel, studiul intențiilor comportamentale permite la nivel tehnic, teoretic și deontologic profilarea parțială a problemei referitoare la natura nocivă și nedorită din punct de vedere social a comportamentului agresiv. Agresivitatea se manifestă în condiții diferite și sub forme diferite. Pentru a putea fi analizată și descrisă obiectiv, este necesară adaptarea metodelor și tehnicilor de măsurare. În acest capitol, vom realiza o trecere în revistă a metodelor de cercetare folosite pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
produse în mod natural) caracterizată de absența manipulării, cercetătorul evită orice fel de intervenție directă și de încurajare a declanșării actului agresiv. Acest gen de abordare a comportamentului agresiv s-a dovedit a fi foarte util, contribuind substanțial la înțelegerea agresivității. Abordarea non experimentală este de cele mai multe ori singura metodă adaptată din punct de vedere etic. Studiul evenimentelor de genul revoltelor, maltratării din partea părinților etc., nu este posibil decât prin intermediul observației indirecte sau a interogării martorilor. Deși procedura invocată oferă numeroase
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
studiul comportamentului agresiv. Dorind să obțină date cât mai sigure, cercetătorii au folosit metode în care factorii presupuși a influența comportamentul agresiv să varieze în mod direct și sistematic. Una sau mai multe variabile implicate în declanșarea sau inhibarea manifestării agresivității sunt astfel manipulate (cauze: variabile dependente), iar efectele lor sunt evaluate la nivelul comportamentului (efecte: variabile independente). Chiar dacă acest tip de abordare permite identificarea relației cauzale, studiul experimental al comportamentului agresiv ridică anumite probleme precum imposibilitatea garantării absenței riscului sau
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fi întrebuințate atât în cazul studiilor experimentale, cât și în cadrul celor non experimentale. Cercetările asupra comportamentelor agresive îmbrățișează două mari orientări metodologice: chestionarul și observația sistematică. Pentru fiecare categorie în parte pot fi folosite diferite tehnici de lucru. Întrebări cu privire la agresivitate (chestionarul) Studiul direct al agresivității se poate realiza prin intermediul unor întrebări puse cu privire la emergența comportamentului. Există un număr important de surse din care ne putem inspira. * Studiul arhivelor Pot fi studiate documentele arhivate ale diverselor servicii publice cu privire la evenimentele agresive
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
studiilor experimentale, cât și în cadrul celor non experimentale. Cercetările asupra comportamentelor agresive îmbrățișează două mari orientări metodologice: chestionarul și observația sistematică. Pentru fiecare categorie în parte pot fi folosite diferite tehnici de lucru. Întrebări cu privire la agresivitate (chestionarul) Studiul direct al agresivității se poate realiza prin intermediul unor întrebări puse cu privire la emergența comportamentului. Există un număr important de surse din care ne putem inspira. * Studiul arhivelor Pot fi studiate documentele arhivate ale diverselor servicii publice cu privire la evenimentele agresive. Arhivele poliției sau cele ale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Autoevaluarea predispozițiilor agresive. Indivizii pot descrie propriul comportament manifestat în situații specifice, pot vorbi despre experiența cu privire la propriile acțiuni agresive sau cu privire la acțiunile agresive comise de către ceilalți. Unii cercetători au elaborat chestionare care să vizeze experiența unei agresiuni specifice precum agresivitatea sexuală (Malamuth, 1981 citat de Malamuth, 1998) sau violența domestică. În combinație cu alte chestionare, acestea pot fi folosite pentru măsurarea agresivitatea în situații anxiogene, fapt ce poate indica în ce măsură individul generalizează tendințele agresive pentru a le folosi și în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acțiunile agresive comise de către ceilalți. Unii cercetători au elaborat chestionare care să vizeze experiența unei agresiuni specifice precum agresivitatea sexuală (Malamuth, 1981 citat de Malamuth, 1998) sau violența domestică. În combinație cu alte chestionare, acestea pot fi folosite pentru măsurarea agresivitatea în situații anxiogene, fapt ce poate indica în ce măsură individul generalizează tendințele agresive pentru a le folosi și în alte situații. Scala de personalitate. Uneori poate fi evaluată tendința generală a individului de a comite acte agresive. Se poate astfel evalua
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
situații anxiogene, fapt ce poate indica în ce măsură individul generalizează tendințele agresive pentru a le folosi și în alte situații. Scala de personalitate. Uneori poate fi evaluată tendința generală a individului de a comite acte agresive. Se poate astfel evalua consistența agresivității sau mai bine zis regularitatea manifestării actelor agresive la un individ. Atunci când folosește scala de personalitate, cercetătorul urmărește să identifice stabilitatea tendințelor agresive la nivel comportamental, în termeni de ostilitate generală, de exemplu, exprimată de subiect (Buss Durkee Hostility Inventory
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Hostility Inventory; Buss și Durkee, 1957). În opinia lui Buss (1961), ostilitatea este o reacție de atitudine, un răspuns verbal implicit ce presupune sentimente și evaluări negative față de alți indivizi sau față de anumite evenimente (de exemplu: Eu îl detest), în timp ce agresivitatea presupune prejudicierea celuilalt (de exemplu: Dacă el mă lovește, eu îl voi lovi și mai tare). Scala de personalitatea este formată din două părți: o parte pentru măsurarea atitudinii agresive (ostilitatea) și alta pentru măsurarea comportamentului agresiv. Pentru ostilitate scala
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
general de ostilitate. Scalele de mai sus pot fi folosite împreună cu altele pentru măsurarea reacției agresive a individului în situații specifice. În acest caz, felul de a acționa al individului ar putea fi explicat în termeni de predispoziție personală la agresivitate. Tabelul 2 Câteva exemple de itemi folosiți de scala de manifestare a furiei (Spielberger, Johnson, Russell și Crane, 1983) și de scala iritabilității și susceptibilității emoționale (Caprara, renzi, Alcini, D'Imperio și Travaglia, 1983). Starea de furie Eu sunt furios
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
lor ( Patterson, 1977 citat de Dishion et al., 1994). Eron, Dodge și colegii lor au preferat să interogheze semenii și profesorii în studierea comportamentului agresiv la copii (e.g. Dodge et al., 1987). Într-un studiu despre efectul pedepsei părinților asupra agresivității la copii (Eron, Walder, Toigo și Lefkowitz, 1963 citat de Eron, 1994), fiecare copil își evaluează colegul de clasă, răspunzând la 10 întrebări de genul "ghicește cine e" (de exemplu: Cine n-a ascultat-o pe învățătoare?). Rezultatele au arătat
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
au fost luate. De aceea tehnicile proiective prezintă un interes particular în acest sens. În cadrul acestor tehnici, subiecții sunt rugați să imagineze o istorie având ca punct de plecare un stimul ambiguu. Iar imaginația agresivă stimulată reflectă nivelul individual de agresivitate. Chiar dacă tehnicile proiective sunt foarte diversificate, ele au toate scopul de a determina predispozițiile individuale pentru agresivitate sau ostilitate. Două tehnici proiective sunt de obicei folosite în studiul agresivității: Testul de Apercepție Tematică (Thematique Apperception Test) și Testul Petelor de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecții sunt rugați să imagineze o istorie având ca punct de plecare un stimul ambiguu. Iar imaginația agresivă stimulată reflectă nivelul individual de agresivitate. Chiar dacă tehnicile proiective sunt foarte diversificate, ele au toate scopul de a determina predispozițiile individuale pentru agresivitate sau ostilitate. Două tehnici proiective sunt de obicei folosite în studiul agresivității: Testul de Apercepție Tematică (Thematique Apperception Test) și Testul Petelor de Cerneală (Rorschach). Testul de Apercepție Tematică este format dintr-o serie de imagini care reprezintă diferite situații
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
un stimul ambiguu. Iar imaginația agresivă stimulată reflectă nivelul individual de agresivitate. Chiar dacă tehnicile proiective sunt foarte diversificate, ele au toate scopul de a determina predispozițiile individuale pentru agresivitate sau ostilitate. Două tehnici proiective sunt de obicei folosite în studiul agresivității: Testul de Apercepție Tematică (Thematique Apperception Test) și Testul Petelor de Cerneală (Rorschach). Testul de Apercepție Tematică este format dintr-o serie de imagini care reprezintă diferite situații sociale sau imagini legate de viața socială, dar ale căror detalii nu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de pete de cerneală, trebuind ulterior să spună cu ce seamănă sau la ce se referă fiecare pată. În ambele cazuri, cercetătorul se așteaptă ca subiecții mai agresivi să imagineze istorii mai agresive și să perceapă mai degrabă elementele asociate agresivității. O tehnică foarte răspândită pentru studiul frustrării la copii a fost elaborată de către Rosenweig (Rosenweig Picture-Frustration). Este vorba despre o tehnică semi-proiectivă pentru măsurarea reacțiilor tipice frustrării în viața cotidiană. Testul este compus din benzi desenate în care un personaj
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
trebuie să scrie în dreptul personajului frustrat răspunsul acestuia la frustrare, presupunându-se că se identifică cu personajul. Răspunsurile sunt codate în termeni de orientare (eu sau celălalt, mediul înconjurător sau nimic) și de formă (verbală, fizică, atac, frustrare reciprocă) a agresivității manifestate. * Concluzii Modalitatea cea mai directă de măsurare a agresivității constă în interogarea individului vizat sau a anturajului acestuia. Modalitatea indirectă de măsurare a agresivității îl împiedică pe individ să-și dea seama că tendințele lui agresive sunt studiate. În
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
presupunându-se că se identifică cu personajul. Răspunsurile sunt codate în termeni de orientare (eu sau celălalt, mediul înconjurător sau nimic) și de formă (verbală, fizică, atac, frustrare reciprocă) a agresivității manifestate. * Concluzii Modalitatea cea mai directă de măsurare a agresivității constă în interogarea individului vizat sau a anturajului acestuia. Modalitatea indirectă de măsurare a agresivității îl împiedică pe individ să-și dea seama că tendințele lui agresive sunt studiate. În ambele cazuri există o singură problemă: subiectul interacționează cu o
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau celălalt, mediul înconjurător sau nimic) și de formă (verbală, fizică, atac, frustrare reciprocă) a agresivității manifestate. * Concluzii Modalitatea cea mai directă de măsurare a agresivității constă în interogarea individului vizat sau a anturajului acestuia. Modalitatea indirectă de măsurare a agresivității îl împiedică pe individ să-și dea seama că tendințele lui agresive sunt studiate. În ambele cazuri există o singură problemă: subiectul interacționează cu o persoană care-l intervievează și nu-și poate asuma tendințele agresive. În ciuda avantajelor chestionării indirecte
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
o singură problemă: subiectul interacționează cu o persoană care-l intervievează și nu-și poate asuma tendințele agresive. În ciuda avantajelor chestionării indirecte, testele proiective ridică problema interpretării rezultatelor. Interpretările cercetătorilor pot fi influențate de propriile istorii individuale. Observația sistematică a agresivității În cadrul metodelor de observație sistematică, pe teren sau în laborator, se poate înregistra direct comportamentul individului în funcție de anumite reguli bine precizate. Observația pe teren constă în înregistrarea comportamentelor declanșate în mod natural, în timp ce în laborator comportamentele înregistrate sunt provocate. Comportamentele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ea poate presupune și o anumită participare a acestuia. Problema care apare în studiul comportamentelor agresive declanșate în mod natural constă în faptul că cercetătorul trebuie să urmărească multe alte comportamente înainte de a putea asista la o adevărată manifestare de agresivitate. Pentru a evita acest inconvenient, cercetătorii intervin uneori pentru a declanșa comportamentul și chiar pentru a introduce manipularea experimentală. Observația naturală. Tehnica constă în urmărirea comportamentelor indivizilor fără intervenția observatorului. Această tehnică este folosită cu precădere pentru studierea comportamentului agresiv
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]