4,570 matches
-
flăcăii le pândesc pe fetele care ies din case și "toarnă vreo două-trei cofe de apă pe dânsele", chiar dacă sunt îmbrăcate de sărbătoare; astfel, se crede că fata udată se va mărita în decursul anului.380 De Sfântul Gheorghe (în Ajun), la revărsat de zori, pentru bunul mers al gospodăriei, se pregătesc gălețile utilizate la muls, în felul următor: "femeile toarnă apă curgătoare, adică din râu, într-însele,, și dacă nu este apă de râu, apoi apă neîncepută din fântână, smulg
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apele / Și să-i dau luminile, / Să-i plătesc și vămile!"394 Obiceiul purtatului apei din casă în casă, dar cu alte conotații, apa având puteri profetice, se practică și la românii din Peninsula Balcanică, de sărbătoarea numită "Taghianilu", în ajunul Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, de Sânziene. Fetele împodobesc o găleată, cu flori culese de pe câmp și, umplând-o cu apă neîncepută, colindă casele, cântând "taghiani". Gazdele pun în găleată diferite obiecte de argint; dacă aceste obiecte se albesc înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care "căutau, după învăluirea pământului și prăpădirea lumii, să înece corabia lui Noe, au fost oprite de Sfântul Nicolae.401 În general, forțele tainice ale sărbătorilor primenesc spațiul cotidian, prin intermediul elementelor primordiale care sunt învestite, ritualic, cu puteri tămăduitoare. În Ajunul Crăciunului, pentru a fi sănătoși și tari ca fierul, în vasul cu apă, din care se spală ce ai casei și animalele acestora, se pun nuci și o potcoavă.402 Alteori, se atârnă, cu o ață, un ban de argint
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cer și reprezentând trupul antropomorf al divinității indo-europene și creștine, sau având forma unui cerc umplut, fără gaură la mijloc, ilustrând divinitatea neolitică, geomorfă, dar mai poate avea și formă de animale sau de păsări sacre.406 În Bucovina, în Ajunul Crăciunului, se fac colaci "rotunzi ca soarele și luna". Aluatul din care se fac colacii nu se împrumută, aluatul este dospit pentru ca găinile să se ouă peste an și să fie sănătoase, iar vitele să fie bune de prăsilă. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în chip de oi și de capre. Oile le-a despărți Dumnezeu, și or fi ale lui Dumnezeu, le va lua în rai, iar caprele, celui necurat, le va lua și le va duce la el în iad.414 În Ajun de Sfântul Ilie, în Basarabia este obiceiul ca fetele să se ducă noaptea pe locurile unde este semănată cânepă, se dezbracă de cămașă și se tăvălesc pe pământ. Dacă, peste noapte, vor visa cânepă verde, este semn că se vor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
meri / Și-acei peri / Pică două lumânări, / Pică două, / Pică nouă, / Pică douăzeci și nouă, / Să se facă-un feredeu, / Să se Scalde Dumnezeu, / Dumnezeu / Cu fiul său..."419 În cadrul sărbătorilor de iarnă, focul, alături de apă, capătă valențe profetice. În ajunul Anului Nou, fetele își caută ursitul și în vatra focului cu ajutorul perilor de porc: fiecare fată ia, pe rând, câte doi peri de porc, îi botează cu numele unor feciori și îi pun în vatra focului, care a fost curățată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vor căsători, iar dacă perii se îndepărtează unul de altul, fata nu va avea parte de feciorul pe care "a pus ochii".420 Cărbunii de pa foc au rolul și de a prevesti rodnicia pământului dintr-un an. Astfel, în Ajunul Sfântului Vasile, cărbunii, obținuți dintr-un singur fel de lemn, se denumesc după rod (ovăz, porumb, grâu, secară etc. ) și se înșiră pe vatră. Dacă a doua zi dimineață, cărbunii sunt prefăcuți în cenușă, atunci rodul va fi bun, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
atunci rodul va fi bun, iar dacă rămân așa cum au fost puși, sămânța nu va rodi.421 Forțele antagonice ale focului creează un spațiu poetic al complementarităților, sensul originar fiind preluat și îmbogățit, așa cum apare într-un descântec rostit în Ajunul Sfântului Vasile: "Săriți săteni, / Săriți poporeni, / Că arde / Înaltul cerului! / Da nu arde / Înaltul cerului, / Ci arde / Cușma ursitorului meu / Cel ales de Dumnezeu, / Cușma-n capul său / Și cămeșa pe dânsul / Și inima-ntr-însul" / Stea frumoasă / Și luminoasă! M-am
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la gura cămeșii îi bagă, / La inimă i-l așază; / Să-i ardă cămeșa pe dânsul / Și inima-ntrânsul, / Să nu poată dormi, / Să nu poată hodeni, / Până la noi n-a veni, / La părinți a mă peți!"422 În general în Ajunul marilor sărbători, mai ales în ajunul unui nou an, vatra focului devine locul în care se proorocește. Astfel, "ursita" poate fi citită într-o adevărată nuntire a apei cu focul care dezlănțuie puterile destinului, supunându-l dorințelor pământești. Fetele iau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
inimă i-l așază; / Să-i ardă cămeșa pe dânsul / Și inima-ntrânsul, / Să nu poată dormi, / Să nu poată hodeni, / Până la noi n-a veni, / La părinți a mă peți!"422 În general în Ajunul marilor sărbători, mai ales în ajunul unui nou an, vatra focului devine locul în care se proorocește. Astfel, "ursita" poate fi citită într-o adevărată nuntire a apei cu focul care dezlănțuie puterile destinului, supunându-l dorințelor pământești. Fetele iau o oală cu apă neîncepută pe
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pălesc" (se ofilesc) semănăturile, sărbătoare care amintește de Palilia romană, zi închinată zeiței Pales, protectoarea turmelor, zi ținută pe 21 aprilie, începutul anului pastoral și întemeierea Romei.438 În Oltenia, focurile sumedre dau Focul lui Sumedru ( Sâmedru) se fac, în ajunul Sfântului Dumitru, dintr-un brad mare, "cât o turlă de biserică", adus din munte, pe care îl așază într-o groapă făcută în pământ. Când se aud clopotele bisericii, vestind vecernia, se aprinde bradul și se strigă: Hai la focul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și o sărbătoare a Moșilor când se făcea pomană de sufletul morților.440 O dată cu venirea iernii, focul este venerat ca ființă mitologică care sălășluiește în vatra casei și care povestește sau mijlocește norocul pentru anul care va veni. Astfel, în ajunul Crăciunului, femeile pun o piatră în cuptor pe care o iau abia în noaptea de Bobotează, zicând: "Cum dorm toți oamenii și nimeni nu vede, așa să nu vadă uliul puii mei, ci să stea împietrit și încremenit."441 În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ghemului dezvăluie mișcarea ciclică a universului, macrocosmosul în care se deapănă "firul vieții", iar firul de cânepă, din care este făcut ghemul, se obține în urma unui adevărat ritual: Pentru a se face cânepă (...), se pune sămânță sub fața mesei, de ajunul Bobotezei, se toarce câte un fir pe fiecare fus, să nu fie pe a doua zi fusele goale"190; sămânța de cânepă se seamănă când este "lună nouă", iar drumul până la fir este în deplină armonie cu fenomenele naturii după
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
24 februarie) este zeul dragostei, Sfântul Gheorghe sau Sângiorzul era un tânăr războinic, Sfântul Ilie sau Sântilie și Sfântul Dumitru sau Sâmedru erau sfinții maturi, în timp ce sfârșitul de an era dominat de sfinții-moși moș Andrei, moș Nicolae, moș Crăciun, moș Ajun. Ritualul de înnoire a timpului se desfășoară pe perioada a 12 zile, așa-numitele "zile cosmogonice" 25 decembrie-6 ianuarie care simbolizează anul solar de 12 luni. Astfel, în Bucovina se practică scenariul ritualic în cadrul căruia este simbolizată "familia" anului solar
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
că același etimon se regăsește în numele grec al Sfântului care pune început anului, Sfântul Vasile. Nu întâmplător, unul dintre obiceiurile oficiate de Anul Nou este și Vasilca, cu variantele Vasivă, Sivă, Silca. "Vasilca" reprezintă un obicei practicat de țigani, în ajunul Anului Nou: se lua capul de porc, se așeza pe o tavă și se împodobea cu cercei, salbe și mărgele, cu bani, cu basmale de mătase sau de lână, cu flori artificiale, cu beteală și cu o oglindă. Cu această
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mi-l lua, / Pă cer mi-l punè, / Când luna răsărè, / Soarele-apunè."193 Aflată sub semn lunar, sărbătoarea Sânzienelor are rol apotropaic și oracular, restabilind echilibrul inițial dintre teluric și cosmic prin deschiderea cerurilor. Astfel pentru dezlegarea forțelor destinului, în ajun de Sânziene, băieții fac ruguri, aprind făclii pe care le rotesc în sensul drumului soarelui spre apus și rostesc: "Du-te soare, vino lună, / Sânzâienele îmbună, / Să le crească floarea floare, / galbenă mirositoare, / fetele să o adune, / să le prindă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
încurajau SUA de parcă ar fi fost vorba de vreun meci sportiv și de la început a existat o relație strînsă între război și fotbalul american. În timpul unei pauze, într-un meci de fotbal transmis de Televiziunea Națională din El Paso, în ajunul Anului Nou 1990, un prezentator i-a salutat pe soldații SUA aflați în tribună grație companiei de asigurări John Hancock. Apoi, așa cum a spus-o Haynes Johnson: "în timp ce camerele de luat vederi se roteau, filmînd rîndurile aclamatoare, soldații care făceau
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
un reportaj de pe 23 ianuarie, difuzat pe canalul CNN, a spus că "Saddam Hussein nu prea are ceea ce se cheamă o echipă: făcînd comparație cu fotbalul, el ar fi reprezentantul unei echipe gen Cleveland Browns". Ofițerul Ron Moring făcea, în ajunul războiului, afirmația: "E timpul să abandonăm spectacolul de dinaintea jocului. Sîntem cu mult mai serioși în ce privește ceea ce avem de făcut. În aer plutește mult mai multă încordare"14. Metafore din lumea fotbalului au fost folosite, de asemenea, și în discursurile despre
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din 1992. Dezvăluiri referitoare la politica de sprijinire a Irakului dusă de Reagan/Bush înainte de război au sugerat că Bush și susținătorii săi au făcut o greșeală oferind ajutor și sprijin diplomatic regimului irakian de la începutul anilor '80 pînă în ajunul invaziei din Kuweit (vezi Friedman, 1993). Faptul că Saddam Hussein a rămas la conducerea Irakului, guvernînd cu o mînă de fier, și că vecinii se simțeau în continuare amenințați, Hussein alimentînd o cursă a înarmărilor cu un imens potențial distructiv
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
poeziile Iarna și Miezul iernii, scrise de Vasile Alecsandri. Se dă textul: „Odată, la un Sfântul Vasile, ne prindem noi vro câțiva băieți din sat să ne ducem cu plugul, căci eram și eu mărișor acum, din păcate. Și in ajunul Sfântului Vasile toată ziua am stat de capul tatei, să-mi facă și mie un buhai ori, de nu, batâr un harapnic. - Doamne, ce harapnic ți-oi da eu, zise tata de la o vreme. N-ai ce mânca la casa
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
Mai sînt ceva: că Edgar, nu-s nimic. (Iese) SCENĂ 4 (În fața castelului lui Gloucester. Kent în butuci. Intra Lear, Bufonul, Un curtean.) LEAR: Ciudat, să fi plecat de-acasă-așa, Far' să-mi trimită-ndărăt solul. CURTENUL: Cum aflai, Seara-n ajun nici nu aveau de gînd Să plece. KENT: Fii slăvit, nobil stăpîn! LEAR: Ha! Îți faci rușinea asta joacă? KENT: Nu, milord. FOOL: Ha, ha, he wears cruel garters. Horses are tied by the heads, dogs and bears by th
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Scriban, Fr. Damé, Dimitrie Bolintineanu și, evident, Eminescu, căruia îi este acordată o treime din spațiul cărții. SCRIERI: Poeme, București, 1971; Dacii în conștiința romanticilor noștri, București, 1979; Fără chip, București, 1980; Îmblânzirea miracolului, București, 1983; Stup împietrit, București, 1999; Ajunul tăcerii, București, 2001. Repere bibliografice: Dan Cristea, Ovidia Babu, „Poeme”, RL, 1971, 15; Mihai Coman, Istoria unei idei..., LCF, 1979, 15; D. Păcurariu, „Dacii în conștiința romanticilor noștri”, CRC, 1979, 34; G. Lange Kowal, „Die Daker im Bewustsein unserer Romantiker
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
de către Biserică marii milostiviri a lui Dumnezeu (cfr. CBC, nr. 1261). Comemorarea Botezului Botezul nostru este foarte important. De aceea, trebuie să ne reamintim mereu că am fost botezați, ca de exemplu: - ziua botezului nostru; - când reînnoim promisiunile de la botez (Ajunul Paștelui, Prima Împărtășanie, Mirul); - când ne facem semnul crucii; - când ne însemnăm cu apă sfințită; - când rostim profesiunea de credință și rugăciunea Tatăl Nostru; și, mai ales, - când participăm la liturghia duminicală. Rugăciune de mulțumire pentru botez Îți mulțumesc, Tată
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
iluziei teatrale, de păstrare a distanței între actor și audiență"528. Un alt spectacol pe care îl descrie Oltița Cîntec este cel al lui Moș Crăciun. Rovaniemi este orașul unde Moș Crăciun trăiește, primește scrisori de la copii, iar în noaptea Ajunului merge peste tot cu sania plină de cadouri. Iată o descriere a Moșului făcută de către autoarea articolului în urma vizitei: "Audiența durează cca 3 minute, iar personajul e cu totul altfel decât Moșul ipostaziat de Coca Cola, e autentic: înalt, bine
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
populare. În același timp, În toate centrele universitare, se vor ține meetinguri Închinate Congresului, la institute și facultăți. De asemenea, vor avea loc adunări plenare la sindicatele de profesori și Învățători, colegiile de medici, farmaciști, asociațiile inginerilor, arhitecților etc. În ajunul Congresului se vor organiza În Capitală patru Întâlniri pe sectoare la care vor lua cuvântul delegați și invitați din țară și străinătate. Tot atunci vor avea loc la Casa Prieteniei Sovieto-Române o adunare, organizată de aceasta În colaborare cu A
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]