78,666 matches
-
dat fuga la han și am cumpărat zece ouă. I-am fiert mamei câteva, moi. A mâncat trei și a golit pe jumătate bolul cu fiertură de orez. În ziua următoare a apărut iar „marele doctor“, încălțat cu șosetele lui albe. Când i-am mulțumit pentru „injecția puternică“ din ziua precedentă, a încuviințat doar din cap. Pe chipul lui se citea: „Păi, nu ți-am spus eu?“ A examinat-o atent pe mama și apoi s-a întors spre mine. — Doamna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
stivă de cherestea adusă proaspăt de la joagăr și s-a întors spre mine. Cred că e îngrozitor să muncești astfel zi de zi. Astăzi te rog să nu faci altceva decât să păzești cheresteaua. Zâmbi și i se văzură dinții albi. Adică, trebuie să stau aici? E răcoare și liniște. Poți să tragi și un pui de somn pe stiva asta. Dacă te plictisești, poate vrei să citești cartea asta. A scos din buzunar o cărțulie și a pus-o, timid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de cât, tăciunii fericirii noastre. După ce s-a întors Naoji din Pacificul de Sud, a început adevăratul iad. III Senzație de neputință. Am impresia că nu mai pot nici măcar să trăiesc. Valuri de durere îmi străpung necontenit inima, precum norii albi mânați de vânt pe cer, după furtună. O emoție puternică, un fel de neliniște, îmi sfâșie inima, ca apoi să mă lase iar. Îmi dereglează pulsul și-mi taie respirația. Uneori totul se-nvăluie ca-n ceață, privirile mi se întunecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
bani de buzunar. Nici măcar unul dintre fleacurile pe care le-am îngrămădit în fața lui nu se putea amaneta. În primul rând, o mână de ghips. Era mâna dreaptă a zeiței Venus. O mână ca o dalie înflorită, o mână foarte albă, delicată, fără palmă. Venus pe piedestal. Exprima atâta rușine, de parcă înceta să mai respire. Expresia de pe chipul ei sugera momentul în care a fost văzută de un bărbat în deplina ei goliciune. Când s-a răsucit, a roșit toată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
i-am dat liber șoferului și, la întoarcere, am mers pe jos până la apartamentul domnului Uehara din Kyobashi. Era singur acasă și citea ziarul. Era îmbrăcat într-un chimono căptușit, în dungi, peste care purta altul scurt - bleumarin cu picățele albe. Mi s-a părut și bătrân și tânăr în același timp. Mi-a făcut o impresie ciudată... impresie pe care mi-ar face-o și o fiară pe care n-am mai văzut-o niciodată. — Nevastă-mea e plecată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
a comentat: — Coafura asta se potrivește femeilor cu păr subțire. E prea prețioasă, așa înaltă. Îți mai lipsește o mică tiară! Îmi pare rău că nu ți-a reușit. — Sunt dezamăgită. Nu mi-ai spus tu odată că am gât alb și frumos și că n-ar trebui să-l ascund? Nu? — Ți-oi fi spus. Nu uit niciodată nici cel mai mic compliment care mi se face. Îmi pare bine că-ți amintești. Te-o fi lăudat domnul care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
răceala nesemnificativă. — Vin imediat, zise el. Iată un dar pentru tine. A luat trei pere de pe un raft din colțul cabinetului și mi le-a oferit. A venit s-o vadă pe mama imediat după prânz, îmbrăcat cu un haori alb cu picățele. Ca de obicei, a examinat-o îndelung. — Nu e nimic care sa te alarmeze, spuse el într-un final. Dacă ia medicamentele pe care i le prescriu eu, își revine. Îmi venea să râd când l-am auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
lac din mijlocul pădurii. Îmi părea foarte cunoscut și m-au trecut fiorii la vederea lui. Mă plimbam alături de un băiat îmbrăcat tradițional. Tăceam. Nu ni se auzeau nici măcar pașii. Întregul peisaj părea învăluit într-o ceață verzuie. Un pod alb, minunat, se scufundase în mijlocul lacului. — S-a scufundat podul, spuse băiatul. Nu putem merge nicăieri azi. Să poposim la hotelul de-aici. Trebuie să aibă camere libere. În apropierea lacului se afla un hotel. De pe zidurile lui de piatră picura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de o piatră de pe stradă și mi-a plesnit cureaua de la unul dintre saboți. Pe când stăteam și priveam în jur, neputincioasă, am zărit o tăbliță pe una din șirul de case care se întindeau la dreapta mea. Ca o pată albă în întuneric. Am intuit imediat că pe ea trebuie să fie scris numele lui Uehara. Am mers șontâc-șontâc până la intrare, cu sabotul în mână. M-am uitat bine la tăbliță. Intuisem corect. Scria „Jirō Uehara“, însă era întuneric în casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Interes reciproc între angajat și companie Organizația și angajatul împărtășesc aceeași pasiune/ cauză Credințe despre natura umană: Interes față de sine, angajat care lucrează pentru bani Angajați socializați care găsesc satisfac-ție în munca în sine Implicați principial Caracteristici ale încălcării contractului Alb sau negru Zonele gri sunt negociabile Zonele gri (ne-gociabile), dar și nenegociabile Răspuns tipic la încălcare Părăsește organizația Retragerea angajamentului și întoarcerea la schimbul tranzacțional Dizidență prin-cipială organizațională Bazele atașamentului față de muncă și obligații Complianță și focalizare pe job Identificarea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
XX-lea, Pierre Bonnard este, alături de Dali, cel mai apropiat de arta cinematografică. Tablourile din expoziția de la Metropolitan sunt mai totdeauna pline de echivoc și această ambiguitate voită este una dintre cele mai fermecătoare caracteristici ale artei sale. În "Interior alb" (1932) descoperi repede o ușă, un radiator, o masă și un scaun. În spatele mesei este un personaj feminin, cu o pisică, pe care poți foarte bine să-l ignori. Este, ca de multe alte ori, soția artistului, ieșind cu greu
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
propune elemente narative propriu-zise. Ca și în cazul unor Vermeer, Chardin, Cézanne sau Giorgio Morandi, universul obiectelor pictate este mereu același, de la un tablou la altul: coșuri de pâine, carafe, pahare, fructe. Într-un ocean de culori, o față de masă albă devine un punct de focalizare a atenției privitorului. Un altul este o fereastră deschisă spre grădină ce-ți dă impresia, din cauza modului în care artistul aplatizează planurile, unei pânze întinse pe șevalet. La prima vedere însă, nimic anume nu-ți
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
privitorului înainte și înapoi... Culoarea este folosită pentru a construi ecouri între zone ale compoziției, pentru a modula planurile picturale. Pornind de la același decor, cel al camerelor în care locuiește, artistul produce imagini - "Micul dejun", "Dimineața în Le Cannet", "Interior alb" - foarte diferite. Bonnard a avut o relație specială cu Matisse, puțin mai vârstnicul său prieten și mentor. O influență matisse-iană directă, vizibilă într-un tablou ca "Masă de lucru", este însă rară în opera sa. Comparând arta celor doi cei
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
numai flori - buchet arzând, Și tămâier cadelnițând, Și pași spre undeva, Și-n ochi mă cată înțelept Să-mi pro-rocească moartea drept O uriașă stea. VI Zile trec,- ușoare-n pene, În celula ta strivit, Fiule, cum te-au privit Albe nopți leningrădene? Iar acum cum te privesc: Cu ochi rece ca șoimarul, Și îți pregătesc Calvarul, Și de moarte îți vorbesc? 1935, Primăvara VII VERDICTUL Și-a căzut, de piatră greu, cuvântul Peste pieptul meu ce mai pulsa. Nu-i
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
cu miezul de otravă, Ori ia castetu-n mâini, ca un bandit sadea, Ori maladia cea mai gravă. Ia haina unui basm de tine inventat, Povestea care toți o-ngaimă: Azurul unei șepci pe-o tidvă de soldat Și șeful casei alb de spaimă. Eu nu mai vreau nimic... În val, pe Enisei Polara stea lumina-și curmă Și ochii lui albaștri, lucind în ochii mei Îmi taie groaza de pe urmă... 19 august, 1939 Casa de pe Fontana IX Demența-n jocul ei
Anna Ahmatova: RECVIEM 1935-1940 by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7188_a_8513]
-
pleșuvi ce harta strâng/ Se'nchide palma peste umbre." (Chiromanție (într'un amurg pe Negoi)). Frumoase poeme de dragoste, amestecînd jind trupesc cu năluciri de îngeri, sînt cele două Ademeniri, Cântec pentru dezbrăcare și Fata din dafin: "Stihia'ți pură, albă, se arată:/ Calc nori și îngeri, goală li te rump/ Lung să-ți sărut și să cuprind de-odată/ Tot adevărul trupului tău scump." (Cântec pentru dezbrăcare). Comentariul acestor doruri întîrziate e acela pe care poetul lor, însuși, îl face
Aspre căi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7191_a_8516]
-
soția acestuia, aflată în mașină cu el, fiind convinsă inițial că agresoarea a folosit un pistol, potrivit acelorași surse. Reprezentanții Poliției Capitalei au mai spus că agresoarea, audiată în prezent la Secția 1, este cercetată pentru port ilegal de armă albă, loviri și alte violențe, dar și conducere fără permis, ea neavând dreptul să se afle volan.
Surpriză: Vezi cine este femeia care a agresat un șofer în Dorobanți by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/71943_a_73268]
-
în urmă, un cetățean român se nimeri să ajungă la New York. Dimineața, el s-a plimbat pe strada 52 înfruntând o ninsoare rea, măruntă, - Canada sus, Alaska deasupra, și peste ele, Cercul Polar... Mirosea a reni, a foci și urși albi. Așa pretindea poetul nostru, - nu mai văzuse iarnă ca aia... Și, plimându-se el astfel pe strada 52, a văzut o dugheană deschisă. A intrat înăuntru, și înăuntru era cald. Un negru tânăr dansa singur în prăvălia goală, un fel de
A doua bătălie crâncenă de pe strada 52 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7201_a_8526]
-
Robert Turcescu și un avertisment: Deocamdată Robert Turcescu ar trebui să nu mai fie atât de pdl-ist. Ca și așa îi pupă-n fund pe unii. Eu pentru Nadia, pentru numele ei, aș fi în stare să merg până-n pânzele albe. Îl avertizez pe domnul Turcescu că dacă nu se potolește va avea război cu mine. E foarte urât și descalificant ce a spus”, a catalogat Ilie Năstase. Postarea jurnalistului de la B1 Tv a fost ca urmare a faptului că fosta
Ilie Năstase, avertisment dur pentru Turcescu: Dacă nu se potolește... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72063_a_73388]
-
făcut toți bărbații din club să saliveze, la concertul lui Akon. Anda Adam a fost în centrul atenției datorită vestimentației pe care a purtat-o. Blonda a vrut să își etaleze noile silicoane motiv pentru care a îmbrăcat un tricou alb mulat și foarte transparent prin care sfârcurile i se vedeau foarte bine. Aliaune Damala Badara Thiam, cunoscut ca Akon, este un cântăreț de hip-hop, R&B, compozitor și producător muzical cu origini senegalezo-americane. A început să fie cunoscut după lansarea
Anda Adam cu sfârcurile la vedere la concertul Akon. Vezi imagini hot by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/72136_a_73461]
-
Tatăl meu era african și mama româncă. Pe vremea lui Ceaușescu nu se puteau căsători, era un fel de concubinaj al comunismului. El a plecat în țara lui, iar ea a rămas cu noi, doi copii negri și fratele meu alb”, a spus ea. „Am așteptat 30 de ani să am curajul de a spune lucrurile pe care le voi spune în seara asta. Îi spuneam terapeutului că niciodată ziua asta nu va veni” a mărturisit Nadine la începutul interviului. "Nu
Nadine, mărturii șocante la Sinteza Zilei. Ce nu știa nimeni despre ea by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72178_a_73503]
-
în dezacorduri mângâietoare vocabularul sărac, învățat pe drumul dintre școlile primare, și cu ce-i mai rămânea din brațe, împovărate cu bragă și cofetărie populară, mă strângea pitit subt urechea lui, cu gaura înecată de o vegetație creață de păr alb. Sudoarea îmbătrânită din zăbunul lui, cusut cu desenuri de plapumă, într-o ștofă imprimată cu motive de șaluri, îmi păru mireasma bunătății, și împărechierea mi-a rămas până azi, evocându-mi, cu mirosul oilor și al căciulilor, făptura pierdută de
O sugestie by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/7215_a_8540]
-
foileton: "Romanul se intitula Le Bouchon de cristal, și într-una din ilustrațiile care îl însoțeau putea fi admirat portretul și o parte din bustul unui bărbat chipeș, de aproximativ 30-40 de ani, îmbrăcat numai în alb și negru: cămașă albă cu plastron și guler tare, papion alb, garoafă albă la butoniera reverului stâng al fracului de culoare neagră, joben negru, cu panglica de mătase de aceeași culoare cu pălăria, dar într-o nuanță ceva mai deschisă ș...ț Cu un
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
cristal, și într-una din ilustrațiile care îl însoțeau putea fi admirat portretul și o parte din bustul unui bărbat chipeș, de aproximativ 30-40 de ani, îmbrăcat numai în alb și negru: cămașă albă cu plastron și guler tare, papion alb, garoafă albă la butoniera reverului stâng al fracului de culoare neagră, joben negru, cu panglica de mătase de aceeași culoare cu pălăria, dar într-o nuanță ceva mai deschisă ș...ț Cu un ochi, stângul, bărbatul din ilustrație privea în
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
într-una din ilustrațiile care îl însoțeau putea fi admirat portretul și o parte din bustul unui bărbat chipeș, de aproximativ 30-40 de ani, îmbrăcat numai în alb și negru: cămașă albă cu plastron și guler tare, papion alb, garoafă albă la butoniera reverului stâng al fracului de culoare neagră, joben negru, cu panglica de mătase de aceeași culoare cu pălăria, dar într-o nuanță ceva mai deschisă ș...ț Cu un ochi, stângul, bărbatul din ilustrație privea în zare prin
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]