67,494 matches
-
de apreciere) vremea impostorilor a fost folosită cu mari dezvoltări epice și implicări politice de Marin Preda, în Cel mai iubit dintre pământ eni, care cred, în deplină cunoștință, reia sintagma lui Sartre. În fine, ca să epuizăm speculațiile tematice, să amintim că și romanul de mare succes al lui Petru Sălcudeanu, Biblioteca din Alexandria, se obiectivează în lumea ziariștilor, și propune textual chiar și o asemenea apreciere asupra epocii. Viziunea propune un ”realism nemărginit”, deși cred că există și amatori care
RECENZIE: ION MARIN, ”Vremea șacalilor” – Romanul vieții gazetărești [Corola-blog/BlogPost/94221_a_95513]
-
mie de ori. Păi, de-aia stă leul cum stă acum și este stabil, pentru că în spate are, într-adevăr, după eforturi, o rezervă, comparativ cu trecut, formidabilă, o rezervă adecvată pentru stabilitatea cursului’, a susținut Mugur Isărescu. El a amintit și de sfârșitul anilor ’90, respectiv de criză asiatică din toamna anului 1997, criza din Rusia din vara lui 1998 și minicriza din America Latină din 1999, cănd România avea de rambursat, în 1999, un prim împrumut major luat din Japonia
Tot aurul Romaniei si inca 32 de miliarde de euro sunt la Londra. Isarescu: „Multa lume considera ca e ceva necurat aici” [Corola-blog/BlogPost/94225_a_95517]
-
intitulată Musafirul și semnată de poeta Doina Bârcă. Ultima pagină conține interviul pe care doamna Rodica Subțirelu, redactor șef al revistei Cronica Timpului, l-a solicitat actriței româno-canadiene Claudia Motea. Numărul pe care îl prezentăm succint în aceste rânduri ne amintește de faptul că revista Cronica Timpului s-a impus definitiv în peisajul publicisticii românești contemporane prin ținuta ei intelectuală, civică și patriotică. CORINA VLAD DIACONESCU
„ Cronica Editura Timpului “, numărul de octombrie [Corola-blog/BlogPost/94228_a_95520]
-
roman, fragment cu valoare de simbol nu doar pentru un personaj, ci pentru o întreagă societate, pentru o viață pe care înaintașii noștri au trăit-o cu spaimă și de care (cei care încă mai sunt printre noi) își mai amintesc cu groază, sau povestesc cu ochi dilatați de frică ce au trăit în acele momente, de neînchipuit cu mintea. Filmul, adevărat din pacate, a acelor vremuri, atinge apogeul în aceste pagini de roman. Transpus în piesă de teatru de regizorul
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
mult pe ideea de sugestie. I-a reusit pe deplin! Semnată de Jean-Michel Rousseau, muzica are rolul de suport, de fundal al piesei. Asistând la acest spectacol nu m-am putut abține să nu mă gândesc deseori cât de mult amintesc, in ironia lor amară și tristă, romanul dar și piesa de teatru de celebrele versuri ,,Cuvantul libertate/ îl știm din moși, strămoși/ Cuvânt de dor și luptă/ Din anii-ntunecoși/ Dar dacă astăzi liberi/ Sub soare ne-am văzut/ E
DAN GHIȚESCU: OMUL CARE VINE DIN EST – ROMANUL SAU O PIESĂ DE TEATRU SIMBOL AL UNEI EPOCI ÎNTREGI [Corola-blog/BlogPost/94180_a_95472]
-
mai puțin decât cea mai opresată victima a lui. De aici intra în litera cărții cel de-al doilea personaj principal, cu experiență lui incredibilă, trăită 21 de ani in temnița, dar și în afara ei, într-o monastire. După temnița amintesc doar întâlnirea lor cutremurătoare, unde, în timpul spovedaniei, torționarul nu-l recunoaște pe bătrân, dar acesta și-l reamintește și, ca duhovnic, este nevoit să-l asculte spovedind, printre alte orori, cum i-a ucis fratele, cum i-a violat sora
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94210_a_95502]
-
deja în a treia zi!) subiect de discuții, nu foarte aprige, să recunoaștem, și nici la momentul logic și legal, adică în faza dezbaterii publice, dar, într-o țară în care este ignorată o pravilă deja bătută în cuie (vă amintiți, desigur, ce s-a întâmplat cu textul legislativ care prevedea creșterea salariului cadrelor didactice), ce mai contează când se dezbate o viitoare-deja-promulgată lege! Însă, așa cum opiniile, multe, puține, câte au fost, exprimate anterior promulgării ei - și nu doar pe Facebookul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
coitum, căci cam asta ne-au făcut inițiatorii acestei [fărăde]legi!) nu au vreo șansă de a fi luate în seamă. (Unii ar putea invoca chiar proverbul cu mulții viteji care se arată după război...) Mai ales că ele, poziționările, amintesc foarte bine de expunerea topârceniană a faptelor din celebra poezie „În jurul unui divorț”. Să le vedem! În post-luările de poziție de până acum, s-a scris, s-a spus cam tot ce ar fi de spus, nu vreau să repet
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
va întâmpla cu fiii taților lor? Întrebare din al cărei răspuns o fi venit această omisiune din actul legislativ? Că n-o fi devenit peste noapte comunismul o binecuvântare!? Referindu-se la această lege, în revista „Cultura”, acad. Augustin Buzura amintește o anecdotă: „Un ardelean urmărește intrigat un neamț, care nu contenea să facă flotări. După ce se sătură de așteptat, ardeleanul își ia inima în dinți și îl bate pe umăr: Domnule, muierea a plecat de mult!». La fel ca fasciștii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
greci și albanezi - cea mai bună caracterizare a Legii 217, aparent de nota zece, dacă-i aduni cifrele, este: HALOIMES! Un nebun aruncă o piatră în apă - se zice - și zece oameni nu izbutesc s-o ridice. Așa cum sună, mi-amintește de spusa prietenului Moncu, în acte Solomon Marcovici, plecat în Israel după ce acasă, căpitan M.F.A., fusese îndepărtat din armată deoarece se descoperise că taică-su - pe care nici el, nici noi nu-l văzuserăm vreodată, băiatul fiind crescut de un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
mai puțin decât cea mai opresată victima a lui. De aici intra în litera cărții cel de-al doilea personaj principal, cu experiență lui incredibilă, trăită 21 de ani in temnița, dar și în afara ei, într-o monastire. După temnița amintesc doar întâlnirea lor cutremurătoare, unde, în timpul spovedaniei, torționarul nu-l recunoaște pe bătrân, dar acesta și-l reamintește și, ca duhovnic, este nevoit să-l asculte spovedind, printre alte orori, cum i-a ucis fratele, cum i-a violat sora
Scriitorul, jurnalistul şi publicistul creştin Cornel Constantin Ciomâzgă [Corola-blog/BlogPost/94217_a_95509]
-
pentru Protecția Consumatorilor și Promovarea Programelor și Strategiilor din România -A.N.P.C.P.P.S.Romania - o9atitudine ! - InfoCons face public studiul privind mașinile de spălat vase. În cadrul studiului au fost testate un numar de 351 modele, însumând peste 55 de branduri, dintre care amintim Miele, Whirlpool, Siemens, Samsung, Bosch, Beko, Zanussi, LG, AEG, Candy. Modelele testate se găsesc la vânzare pe tot teritoriul Uniunii Europene, iar A.N.P.C.P.P.S.Romania - o9atitudine ! - InfoCons își propune, ca în baza dreptului fundamental de a alege în cunoștință de
Speli vase de 10 ori şi mai rămâi cu bani să cumperi 7 pâini [Corola-blog/BlogPost/94238_a_95530]
-
a fost planificată. Astfel, timp de o zi, conform matrițelor aduse din România, a fost turnată în ghips o nouă copie a capului Luceafărului, ce va fi temporară, până când va fi refăcut în varianta inițială, din dalie de marmură. Vă amintim că amenajarea teritoriului, soclul sculpturii, au fost realizate din inițiativa prezidiului Societății „M. Eminescu”, cu sprijinul financiar al deputaților hliboceni, școlilor din raion, oamenilor de bună credință din regiune și din Țară, iar nemijlocit bustul - pe mijloacele lui Arcadie Opaiț
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94226_a_95518]
-
în care ne-am născut și crescut. S-au recitat poezii, iar sub bagheta profesorului de religie MARIUS CIOABĂ, un grup de colindători de la Școala Gimnazială Teliucu Inf. (director prof. Rodica Istrate) a interpretat colinde strămoșești, spre slava lui Hristos, amintind despre ieslea minunată, cântecul păstorilor și magilor îngenunchiați sub lumina peste cer. Cântăreața de muzică populară MARIA MIU, printr-un frumos și autentic colind dedicat sărbătorii Crăciunului a adus o închinare și mărire lui Hristos și îndemn în a-l
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94273_a_95565]
-
Pacific, japonezii au trimis niște baloane explozive, care au avut efecte neînsemnate pe teritoriu american). Prăbușirea “Gemenilor” și avarierea Pentagonului au fost un adevărat șoc pentru publicul american. El s-a lăsat supravegheat, ampretat, interceptat, descălțat, într-o manieră care amintește, până la un punct, de 1984 a lui Orwell și care intra în conflict cu principiile democratice. Mai mult, în atmosfera de panică, americanii au înghițit “șopârla”, pusă in circulație de “banda celor 4″: Bush - Cheney - Rumsfeld - Rice) despre armele de
In Memoriam – Florin Constantiniu [Corola-blog/BlogPost/94266_a_95558]
-
că pedepse divine. Bineînțeles că în cadrul unor astfel de concepții anumiți zei dătători de viață vor fi aceia care vor alunga demonii chinuitori din corpul oamenilor sau vor pedepsi cu boli pe cei necredincioși. Zalmoxis este principalul zeu al geto-dacilor, amintit în repetate rânduri în literatura antică, incepand cu Herodot, Platon, până târziu de către istoricii bizantini.. Printre atribuțiile lui Zalmoxis se înscriu și cele de vindecător. Dar nu numai Zalmoxis, marele zeu al dacilor, avea “responsabilități” medicale, ci și alte divinități
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
altă parte media de viață a crescut în ansamblu, prin reducerea mortalității infantile,fără ca oamenii să ajungă să atingă longevitatea de 100-120 de ani pentru care suntem programați; ca specie avem resursele energetice necesare dăinuirii vieții pentru un secol. Am amintit toate aceste date pentru că numai prin identificarea lor le putem evita ori combate ulterior. Ce învățăminte ne-au rămas de la Iisus? “ Tămăduiți pe cei neputincioși,înviați pe cei morți, curățiți pe cei leproși, pe demoni scoateți-i; în dar ați
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
meu tu iar să plângi.Sub cerul prea plin numai noi,Sufletul prea gol să-mi atingi.... X. FERICIRE, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2069 din 30 august 2016. Când ai fost fericit ultima dată? Îți mai amintești? Când ai avut mulți bani? Nu. Te înșeli amarnic. Amintește-ți când, copil fiind, alergai desculț prin noroaiele de pe ulița. Sau când mama te îmbrățișa mândră, auzind de la doamna cât de cuminte erai. Ori când găseai cadourile de la moșu' sub
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
noi,Sufletul prea gol să-mi atingi.... X. FERICIRE, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2069 din 30 august 2016. Când ai fost fericit ultima dată? Îți mai amintești? Când ai avut mulți bani? Nu. Te înșeli amarnic. Amintește-ți când, copil fiind, alergai desculț prin noroaiele de pe ulița. Sau când mama te îmbrățișa mândră, auzind de la doamna cât de cuminte erai. Ori când găseai cadourile de la moșu' sub patul părinților. Tăceai chitic. Chiar dacă știai adevărul, emoția o păstrai
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
puteai să te uiți la televizor, chiar dacă apărea bulina jos, în dreapta... Dar când ai intrat la liceu? Te credeai stăpânul lumii. Erai și tu de seamă cu "aia cool ". Citește mai mult Când ai fost fericit ultima dată? Îți mai amintești? Când ai avut mulți bani? Nu. Te înșeli amarnic. Amintește-ți când, copil fiind, alergai desculț prin noroaiele de pe ulița. Sau când mama te îmbrățișa mândră, auzind de la doamna cât de cuminte erai. Ori când găseai cadourile de la moșu' sub
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
în dreapta... Dar când ai intrat la liceu? Te credeai stăpânul lumii. Erai și tu de seamă cu "aia cool ". Citește mai mult Când ai fost fericit ultima dată? Îți mai amintești? Când ai avut mulți bani? Nu. Te înșeli amarnic. Amintește-ți când, copil fiind, alergai desculț prin noroaiele de pe ulița. Sau când mama te îmbrățișa mândră, auzind de la doamna cât de cuminte erai. Ori când găseai cadourile de la moșu' sub patul părinților. Tăceai chitic. Chiar dacă știai adevărul, emoția o păstrai
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
excepție, o apă care își cântă versurile, durerea de a sta închisă, neputința ei de a evadă.... XIV. MAMA, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 2057 din 18 august 2016. Tocmai ce am închis ochii și mi-am amintit...curtea casei, la câteva ore după trecerea mamei dincolo, ger afară și înăuntrul meu. Nici până azi nu s-a topit. A trebuit sa sparg nuci, fără ca ea să mă roage, ca-n fiecare ceas de sărbătoare. Coji de nuci
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
mai vii. Sunetul papucilor săi prin curte. Halatul ei albastru și moale. Alunița ei frumoasă pe obraz. Vocea ei blândă, amuțita. Cine a inventat moartea și sinonimul ei, viața? Citește mai mult Tocmai ce am închis ochii și mi-am amintit...curtea casei, la câteva ore după trecerea mamei dincolo, ger afară și înăuntrul meu. Nici până azi nu s-a topit. A trebuit sa sparg nuci, fără ca ea să mă roage, ca-n fiecare ceas de sărbătoare. Coji de nuci
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
în ceva ce nu există! Trebuia sa te mulțumești cu ce ai și ai fi fost fericit, acum! - Mda, mentalitate de sclav. - Atunci dă-i și luptă, și luptă...până într-o zi când ve-i muri! Nu știu cine își va mai aminti de tine, după...! - Unde ai fost până acum? întreabă Licsandru și pare că încearcă să se dezlipească de mormanul de moloz. - Păi, despre asta era vorba când tu te stresai cu ceva ce nu a existat niciodată...m-am întâlnit
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.9 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2142 din 11 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378115_a_379444]
-
până la următorul om, destul de mare. Un bec prăpădit, mic luminează doar pentru el un colț mai îndepărtat. Dincoace, peronul și vagoanele sunt cuprinse de întuneric și provoacă mai degrabă lipsa oricărei șanse pentru începerea unei activități. ..................................................................................................................................... - Eu nu mi-l amintesc pe acest om! Eu altfel îl știu pe cel ce a fost tatăl nostru. Ești sigur că este el? zice Oprită, după ce-l așază pe mort pe bancheta. Fane Cizmaru stă și arată ca un om obosit care doarme pe
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP. 2 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378123_a_379452]