7,974 matches
-
reprezentativ al literaturii devine indiferent; un roman poate să nu povestească nimic, așa cum nici poezia nu o face, dar să fie totuși autentic În calitate de manifestare a unui interior vital. Ca expresie a acestui - putem să-l numim - transcendental, literatura trebuia analizată În sine, ca o entitate distinctă de lume. Așa s-a născut teoria literaturii, și așa a apărut, de cîțiva ani - și sub infleunța directă a epistemologiei lui Michel Foucault - epistemologia literaturii Înțeleasă ca istoria ideii literaturii moderne. Conform acesteia
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
murit. În capitolul final el parează diverse obiecții posibile, cu o modestie foarte anglo-saxonă (mă gîndesc acum la concluziile trase de Robert Darnton În Marele masacru al pisicii). Una dintre acestea ar fi de ce pentru fiecare din cele șapte categorii analizate investigația bibliografică se oprește cel tîrziu În anii ’80?: “ Pourquoi ne pas poursuivre l’enquête jusqu’à nos jours et la rendre ainsi plus actuelle? Peut-être parce que, après 1975, il ne s’est plus rien publié d’intéressant? Ou
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sau forma pură a libertății, așa cum apare în Furtuna lui Shakespeare. Ca toate studiile sale, și acestea trebuie citite la cel puțin două niveluri: unul al informației exacte, erudite, surprinzătoare prin amănunte înnoitoare, altul, implicit, al valorii spirituale a textului analizat, al iluminării închise în expresie. Aceste principii pot servi drept artă poetică, program de exegeză și țintă a analizei, urmărite în întreaga operă a lui C. Pe aceeași linie se situează comentariile eminesciene. Exegetul are un cuvânt de spus nu
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
Porunca Fiului (1997), studiu al scrierilor lui Sorin Titel, raportate mai puțin la contextul prozei unei generații, cât percepute sub incidența barocului, concept cu conotații, pentru C., în zonele ontologicului, antropologiei, psihologiei, esteticii literare, lingvisticii. Din această perspectivă pluridisciplinară, operele analizate pun în criză deopotrivă personajul (scriitura) și psihologia creatorului modern: un text și o lume care își regizează și își trăiesc dramatic sciziunea, fisura. A tradus în limba engleză poeți români contemporani și a transpus în românește din poezia engleză
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
În acest studiu sunt prezentate unele constante ale opiniei publice despre actele de criminalitate (rata, cauzele, periculozitatea), despre sancțiunile prevăzute de lege (relația dintre periculozitatea actelor de criminalitate și asprimea pedepselor) și despre activitatea poliției (suportul popular al acesteia). Sunt analizate influența mass-media în construirea opiniei publice (suprareprezentarea criminalității, inducerea fricii de victimizarea criminală etc.) și particularitățile proceslor cognitive ce intervin în emergența opiniilor (suprageneralizarea, accesibilitatea cognitivă, încrederea în propriile judecăți evaluative). Pentru susținerea enunțurilor teoretice referitoare la criminalitate, justiție și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Prima ia în considerare numărul de ani/luni trăiți în sărăcie, pe când cealaltă încearcă să distingă între „componenta permanentă a venitului sau consumului gospodăriei și variațiile tranzitorii” (McKay și Lawson, 2002, 5) comparând, de exemplu, venitul mediu (pe întreaga perioadă analizată) cu un prag dat al sărăciei 6. Cele două metode conduc către cifre diferite și se sprijină pe asumpții distincte. Pe de o parte, unii cercetători subliniază că sărăcia cronică, prin definiție, implică o anumită durată, și nu doar (sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
9 8,5 1993 11,5 14 10,9 1994 12,7 13,9 9,3 1995 - - 9,2 1996 - - 9,1 1997 - - 9,6 1998 - - 8,4 1999 - - 7,4 2000 EMBED MSGraph.Chart.8 \s Mortalitatea. În cadrul orașului analizat, mortalitatea a înregistrat variații între 4,4‰ în 1966 și 10,9‰ în 1996. Tendința generală a acestui indicator este să crească, motivele fiind îmbătrânirea populației și criza economică cu care se confruntă Feteștiul. În tabelul 3 se observă că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fiscale ridicate pentru divorțuri și, pe de altă parte, de concepția morală asupra familiei, de nivelul de cultură, de religie, de tipul de activitate economică și de situația materială a cuplurilor etc. În tabelul 5 se observă că în anii analizați acest indice a variat mult, menținându-se în general la un nivel ridicat. Valoarea minimă a acestuia s-a înregistrat în 1967, când indicele a fost practic nul datorită lipsei divorțurilor. Maximul s-a înregistrat în 1994 (0,289), când
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ca cercetător de bază al acestei unități, este George Vâlsan. La Simpozionul de geografia câmpiilor (3-6 august 1970) Vintilă Mihăilescu prezintă studiul său Bărăganul, regiune geografică, publicat anul următor la Tipografia Universității Timișoara. Cel mai amplu studiu climatic al regiunii analizate este reprezentat de Potențialul climatic al Bărăganului, lucrarea Octaviei Bogdan, publicată la Editura Academiei, București, 1980. La cererea Primăriei Fetești, profesorul de geografie Dumitru Dubău - cadru didactic la Liceul teoretic din localitate - scrie Monografia orașului Fetești, o lucrare menită să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ani). Nyberg-Sorensen, Van Hear, Engberg-Pederson (2002, 3) arată că „nu există o relație directă de determinare între sărăcie, dezvoltare economică, creșterea populației sau schimbări sociale și politice, pe de o parte, și migrație internațională, pe de altă parte”5. Cazurile analizate reîntăresc această afirmație. Așadar, reducerea sărăciei nu înseamnă neapărat o reducere a migrației internaționale dinspre țările aflate în sărăcie spre cele bogate. Uneori, chiar dimpotrivă, pentru a emigra este necesar un capital destul de consistent pe care cei aflați în sărăcie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lucrării Septimiu Chelcea formulând cinci axiome ale comunicării nonverbale: 1. „comunicarea nonverbală este filogenetic și ontogenetic primordială”; 2. „în relațiile interpersoanale directe este imposibil să nu comunicăm nonverbal”; 3. „comunicarea nonverbală reprezintă un element în sistemul comunicării umane și trebuie analizată ca atare, nu independent de comunicarea verbală”; 4. „comunicarea nonverbală se realizează printr-un sistem de semne și semnale (discrete și analogice), de coduri și canale de transmitere a informației și trebuie analizată integral, nu ca element separat”; 5. „în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
element în sistemul comunicării umane și trebuie analizată ca atare, nu independent de comunicarea verbală”; 4. „comunicarea nonverbală se realizează printr-un sistem de semne și semnale (discrete și analogice), de coduri și canale de transmitere a informației și trebuie analizată integral, nu ca element separat”; 5. „în comunicarea nonverbală, semnificația semnelor transmise prin multiple canale trebuie stabilită în termenii probabilității și în funcție de contextul sociocultural concret”. Lucrarea are funcția unui principiu organizator, în condițiile în care literatura românească de specialitate este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
natură să reorienteze tendința spre mărturisire, cultivată tradițional de spovedanie. În această ambianță se ajunge la o relație interpersonală puternică, la un „transfer”, care - spune Freud - reactivează legătura originară cu unul dintre părinți, transfer ce se cere, la rândul său, analizat, interpretat. Acest context al investigației și menținerea temelor romantice a condus la construcția treptată a unui model al omului individual, interpretat ca structurându-se în prima copilărie, în cadrul relației foarte apropiate cu părinții. Schematic, aceasta cuprinde trei instanțe: id-ul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
interpersonale, cea a constructelor psihologice și a etichetării (Kellyă și cea a psihosociologiei, în schimb se insistă puțin asupra relațiilor interpersonale strânse, apropiate, care implică întrepătrunderea afectivă și reprezentarea altora în sine. Tipologia relațiilor interpersonale stabile nu e nici ea analizată. În ansamblu, Bandura consideră că personalitatea nu poate fi concepută în afara lumii umane complexe în care se manifestă, prin multiple relații interpersonal-sociale, manipulând tehnologii și integrându-se în semnificațiile și valorile culturale. Psihologia social-cognitivă a persoanei atrage atenția asupra contextelor
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
problematic și dificil. El este în mare măsură dependent de criteriile acceptate pentru caracterizarea generală a tulburărilor de personalitate și de viziunea categorială sau dimensională privitoare la varietatea de manifestare a acestora. Acest diagnostic necesită mult timp, pentru că se cere analizată întreaga biografie a persoanei din multe puncte de vedere și din diverse surse. Noțiunea de diagnostic se aplică la acest nivel într-un sens special, larg, fără a fi întru totul similară cu diagnosticul bolilor din medicină, inclusiv din cea
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cumpărătorul trebuie să perceapă un interes diferențiat. De multe ori, cumpărătorii nu văd toate avantajele create pe care le pot obține de la furnizori. Ei se limitează adesea la efectele directe, fără a le percepe pe cele indirecte. Orice diferențiere trebuie analizată În cadrul descris de figura 22. Fig. 22 - Analiza strategiilor diferențierii În cazul În care interesul este ușor de măsurat de către cumpărător, firma se va concentra asupra criteriilor acestuia. Dimpotrivă, dacă interesul este dificil de măsurat de către cumpărător, firma trebuie să
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
mai fie veritabilă, deoarece responsabilul este perfect de acord cu firma-mamă, În cazul unor conflicte de obiective sau a unor presiuni divergente deciziile sale fiind favorabile acesteia din urmă și nu țării-gazdă. Mărimea Întreprinderiitc "Mărimea Întreprinderii" Unul dintre cei mai analizați factori contextuali este talia Întreprinderii. Datorită numărului mare de studii efectuate pe acest subiect, rezultatele nu concordă aproape deloc. De exemplu, Brandt și Hulbert n-au observat nici o relație semnificativă Între dimensiunile firmei-mamă și influența sediului În domeniul comercializării. La
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ceea ce ar explica relația negativă observată Între gradul de internaționalizare și nivelul de autonomie În deciziile financiare. Strategia Întreprinderii este un alt factor important care contribuie la explicarea nivelului de autonomie dorit de către firma-mamă. În studiul lui Kenter, toate multinaționalele analizate care doresc o strategie de creștere Încep prin a acorda un grad ridicat de autonomie filialelor lor din străinătate În deciziile privind resursele umane. Se constată, de asemenea, că multinaționalele care au adoptat această strategie globală vor acorda filialelor un
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
În particular, dependența firmei-mamă de filialele sale ori „interdependența mutuală”. Din punctul de vedere al filialei, Kenter notează că trebuie știut dacă filiala străină livrează produse firmei-mamă, adică dacă există un flux invers de bunuri și servicii. În plus, trebuie analizate și fluxurile existente Între o anumită filială și celelalte filiale ale aceluiași grup, fluxuri care se pot desfășura În ambele sensuri. Tabelul 23 arată coeficienții de corelație ai acestor patru dimensiuni de interdependență cu nivelul efectiv de autonomie În domeniile
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de autonomie pe care firmele germane sunt dispuse să le acorde filialelor lor implantate În diferite țări, cum ar fi Franța, India sau SUA. Mărimea filialeitc "Mărimea filialei" Precum În cazul caracteristicilor firmei În ansamblul ei, unul dintre cei mai analizați factori contextuali este dimensiunea filialei În străinătate. O dată În plus, rezultatele nu sunt omogene. Din unsprezece studii efectuate, șapte n-au permis verificarea ipotezei lui Alsegg (1971, p. 56) privind importanța mărimii filialei asupra gradului de autonomie. Celelalte patru studii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
valabilitatea, pentru că, dincolo de volumul impresionant de informații (e adunat tot ceea ce sursele documentare, edițiile, exegezele existente în acel moment îi puneau la dispoziție autorului, lângă rezultatele propriilor sale descoperiri), dincolo de probele convingătoare ale unei profunde și sistematice familiarizări cu faptele analizate, dincolo de foarte sistematica metodă de a privi „mersul” unui scriitor în strânsă relație cu „mersul” vremii respective, această carte comunică lectorilor rodul unei lungi și fructuoase cugetări asupra destinului, țesut în multe veacuri, al literaturii române. În toate opiniile (dintre
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
lucru se întâmplă din diverse motive, unele total nerelevante pentru înțelegere. Ar fi greșit să numim întregul proces „soluție prin înțelegere” (solution by insight). Acest lucru este evident când soluția unei probleme este aleasă arbitrar de către experimentator. Experimentele lui Harlow, analizate critic de Köhler, în care primatele trebuie să aleagă un obiect ciudat dintr-un grup de obiecte sunt edificatoare. „Ciudățenia” (oddity) este o relație specială de fapte. O dată ce o maimuță e atentă la acest lucru, îl va percepe cu insight
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
analizăm; mai târziu, aceste aspecte pot pune sub semnul întrebării o soluție ce părea potrivită. Iată de ce explorarea tuturor alternativelor ne poate oferi o imunizare la impactul pericolelor respective. Metoda imunizării pune în evidență în special aspectele în care situația analizată este vulnerabilă. Se pornește de la un ciclu de întrebări de tipul: 1. Ce este posibil să meargă greșit în această situație? 2. Care sunt dificultățile care pot apărea? 3. Care este cel mai catrastofal lucru care este posibil să apară
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
2) atenția selectivă - se referă la abilitatea de a alege părțile relevante din informație similar cu ignorarea elementelor irelevante pentru problema discutată; (3) compararea - se referă la abilitatea de a determina ceea ce este similar și ceea ce este diferit la situațiile analizate; (4) conectarea evenimentelor- se referă la abilitatea de a asocia o activitate cu alta și de a utiliza aceste asociații în procesul de învățare; (5) identificarea ideii centrale se referă la abilitatea de a găsi elementul fundamental pe care mai
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
persoane, vom putea avea 5 milioane de persoane pensionate (30%) numai dacă atingem o vârstă medie reală de pensionare de 65 de ani, deci o vârstă legală (statutară) de pensionare de 70 de ani. Impactul economic și social al schimbărilor analizate Cheltuielile cu pensiile în anul 2004 au fost de 152,5 miliarde lei vechi (în creștere cu 29% față de 2003 în condițiile unui indice de inflație de sub 10%. Suma cheltuielilor cu pensiile pentru 2005 poate fi estimată astfel la aproximativ
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]