8,708 matches
-
veniturile vărsate pentru întreținerea clerului. Este un obicei de origine iudaică preluat din Biserica primitivă și repus în practică de Carolingieni în secolul al VIII-lea. Sub Vechiul Regim, dijma era adesea mai mică decît a zecea parte. Dioceză. În Antichitatea tîrzie, grup de provincii plasate sub autoritatea unui vicar. În Evul Mediu și pînă în zilele noastre, circumscripție ecleziastică dirijată de un episcop. Dogmă. Ansamblu de credințe care constituie baza unei religii. Dolmen. Cameră funerară destinată mai multor înhumări și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
politice restrînse: poate vota, dar nu poate fi candidat la magistraturile romane. Acest statut este o etapă spre dreptul roman complet. Drept medieval. Evul Mediu a cunoscut trei tipuri de drept: dreptul canonic care reglementa Biserica; dreptul roman, moștenit din Antichitate și repus în vigoare din sec. al XII-lea; dreptul oral sau cutumiar care provine din practici locale și este pus în scris începînd din sec. al XIII-lea. Reînviate printr-o mare renaștere juridică începută în secolul al XII
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
cu pietre și pietriș, iar paramentul exterior este realizat din blocuri mari de piatră mai mult sau mai puțin regulate. Odeon. Un fel de teatru, dar de dimensiuni mult mai mici și cu o mare suprafață descoperită. Odeonul era, în Antichitate, rezervat concertelor, lecturilor publice și declamațiilor. Oficiu. În Evul Mediu și sub Vechiul Regim, orice funcție (officium) în serviciul regelui sau seniorului. Omagiu. Act prin care un vasal își recunoaște poziția de dependent de senior. Ordalie. Dovadă judiciară (prin apă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
regelui Franței pentru a justifica a posteriori excluderea femeilor de la succesiunea regală. Scolastică. Cuvîntul vine din latinul schola, școală. El desemnează metoda de învățare și de raționament care a fost pusă la punct și practicată în universitățile medievale. Senat. În Antichitate: 1. La Gali, nume dat consiliului capilor de familii nobile ale unei cetăți. Consiliul controla viața politică a cetății și îi desemna pe magistrați și pe vergobreți. 2. La Roma consiliul de 600 de membri, luați dintre cei mai vechi
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
Seuil, 4 vol., 1996-1998, 1 Au Moyen Age, de Noël-Yves Tonnerre, 2 Sous l'Ancien Régime (1516-1790), de François Lebrun, 3 Au XIXe siècle (1790-1914), de Gérard Cholvy, 4 Au XXe siècle (de 1914 à nos jours), de Jacques Prévotat. ANTICHITATEA Sursele Paul-Marie Duval, La Gaule jusqu'au milieu du Ve siècle, Paris, Picard, col. "Les sources de l'Histoire de France", 1971, t. 1, 2 vol. Lucien Lerat, La Gaule romaine, Paris, Errance, 1986. La revue Gallia (bilanțul săpăturilor arheologice
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un om admirabil, dar și straniu, străin, care, străduindu-se să sfîșie vălul convențiilor, ajunge să fie considerat primejdios Contemplativul căruia Philon din Alexandria îi recomandă xeniteia, înstrăinarea și călătoria în vid2, fără scop terestru, ca și omul sfînt al Antichității tîrzii sau omul lui Dumnezeu medieval nu se lasă situați, confirmați, modelați de ordinea și de ordinele societății. Iată sursa autorității lor de vîrf asupra comunității, o autoritate percepută într-o oarecare măsură ca trans lumească, fiindcă nu derivă de la
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pînă la statura completă de om deificat, de om universal, creștere pe care eroarea de alegere din Paradis a stingherit-o și a deformat-o și pe care Christos o reașază în făgașul ei drept. Scriind în atmosfera culturală a Antichității tîrzii, la sfîrșitul secolului al II-lea, Sfîntul Teofil al Antiohiei considera că Dumnezeu pusese în omul originar un principiu de progres grație căruia el putea să se dezvolte și să ajungă la perfecțiune întreaga istorie a lumii devenea astfel
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
om este egoul său. El îl îndeamnă imperios pe călător să treacă dincolo de nivelurile individuale ale propriei ființe, pentru a-și descoperi varianta personală de universal, realitatea esențială : Ești norul care acoperă propriul tău soare. Cunoaște-ți realitatea esențială! Oamenii Antichității tîrzii se priveau unii pe alții drept identități verticale complete. Peter Brown menționează că a se adresa unei persoane prin îngere nu avea pentru acei oameni nimic straniu, era un mod de a se referi la identitatea suprasensibilă, cea adevărată
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
imperios spre privitor, ne invadează ochii cu o strălucire atît de apropiată încît aproape că pășim în ea. Istoria, socialul, viața terestră apar doar ca un scurt moment legitim, desigur, dar aproape depășit al mișcării verticale. în cazul gnosticilor din Antichitatea tîrzie, elanul către absolut este atît de teribil încît capătul de jos al distanței devine apăsător, carceral, demonic. Cînd religia se sedentarizează, ea produce teologii ale istoriei, cadre sociale, civilizație. Atunci distanța verticală își inversează întrucîtva vectorul dominant. Polul absolut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
vii. Simone Pétrement a arătat că acest tip de gîndire căruia gnosticii și maniheenii i-au dat o frumusețe stranie e prezent la Platon, în Evanghelia după Ioan, în Epistolele pauline, că el a fost de o fastuoasă creativitate în Antichitatea tîrzie. Potrivit lui André Scrima, de la Părinții pustiei la Capadocieni, la Maxim Mărturisitorul, la Palama și haghioriți, apofatismul constituie în Răsăritul creștin un stil, o intenție esențială, mai degrabă decît un curent sau o școală de spiritualitate 4. Apofatism existențial 5
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Construcția lexicală "acel ceva decât care nimic mai mare nu poate fi gândit" (Id quo maius cogitari nequit) a reprezentat fără îndoială o culmeatinsă doar de Anselm. Definirea ființei divine prin expresii asemănătoare cu construcția anselmiană sunt întâlnite și în Antichitatea latină. Este posibil ca primul care a dat o expresie asemănătoare să fi fost Seneca. Expresia lui conține toate elementele pe care le regăsim și la Anselm, dar care nu au același sens de vreme ce la Seneca zeul este conceput ca
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
populației. Considerații de geografie istorică Deși urmele materiale descoperite pe teritoriul comunei Șipote atestă că aceste ținuturi favorizate de condiții naturale au fost locuite încă din Paleolitic, este dificil de demonstrat care a fost evoluția numărului de locuitori în perioada Antichității și chiar a Evului Mediu, deoarece nu există documente de atunci, iar unele mărturii ale călătorilor străini nu fac referiri directe la această regiune. Unele informații statistico- demografice cu privire la această regiune provin abia din ultima parte a sec. al XVIII
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
dintre care factorii social-economici devin dominanți, pe măsură ce societatea progresează. Astfel, densitatea populației exprimă în mare parte, potențialul economic al populației, influențând atât producția materială, cât și consumul. III.3.1. Densitatea medie generală a populației Densitatea mică a populației din Antichitate și Evul Mediu este dificil de demonstrat în prezent, datorită lipsei înregistrărilor statistice din acea perioadă. Cercetările demografice apreciază, totuși, că în timpul colonizării romane densitatea populației ar fi fost de 5-10 loc./Km². Estimări ale populației pentru perioadele mai vechi
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
scrie că abia În secolul XX „expresia de «creator» a Început să se aplice la Întreaga cultură umană, să se vorbească despre creație În știință, despre o politică creatoare, despre creatorii tehnicii noi”18. Și mai departe: „Timp de veacuri, antichitatea n-a făcut uz de noțiunea de creație și aceasta nu apărea sub altă denumire; iar dacă nu exista noțiunea, nu poate fi nici teoria și deci vreo privire generală asupra ei”19. „Interesul față de studiul creativității a Început, Într-
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
scrie că abia În secolul XX „expresia de «creator» a Început să se aplice la Întreaga cultură umană, să se vorbească despre creație În știință, despre o politică creatoare, despre creatorii tehnicii noi”18. Și mai departe: „Timp de veacuri, antichitatea n-a făcut uz de noțiunea de creație și aceasta nu apărea sub altă denumire; iar dacă nu exista noțiunea, nu poate fi nici teoria și deci vreo privire generală asupra ei”19. „Interesul față de studiul creativității a Început, Într-
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
altor funcții, în special a celor intelectuale și motorii. 2.2. Relația gândire - limbaj este una din problemele care au polarizat atenția cercetătorilor, față de care au adoptat poziții diferite, de la afirmarea unui raport de identitate, la teoria dualismului. Logicienii Antichității, W. von Humboldt, Max Müller, W. Wundt etc. au susținut ideea identității gândire - limbaj. Concepția monistă afirmă că există o singură realitate, limbajul fiind aspectul exterior al gândirii, iar gândirea - latura lui interioară. Behavioriștii, au introdus conceptual de gândire subvocală
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
reciproc, cititorul unui fapt divers are dreptul să vadă respectate aceste norme care reprezintă pentru el tot atîtea așteptări legate de acest gen: în schimb, el nu va putea evalua negativ textul dacă normele sînt respectate. Rolul Există încă din Antichitate un mare număr de moraliști care consideră interacțiunile sociale ca pe un imens teatru în care noi nu facem decît să interpretăm niște roluri. A vorbi de rol înseamnă a insista asupra faptului că fiecare gen discursiv implică partenerii printr-
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
confirmă imaginea mărcii. Să presupunem că "Atena" este o marcă de parfumuri; în acest caz, se vor pune, probabil, în evidență anumite trăsături semantice atașate numelui de zeiță (feminitate, clasicism, Grecia...), în timp ce alte trăsături vor fi lăsate pe plan secund (Antichitate, raționalitate...). În schimb, dacă "Atena" este o marcă de informatică, se va privilegia în mod normal dimensiunea legată de raționament și de rigoare morală. Alegerea numelui "Clinique" pentru o marcă de cosmetice permite "dirijarea" produsului către categoria de medicament și
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
determinat implicit schimbarea normelor, tradițiilor, legilor în baza cărora societatea exista. Astfel, homosexualitatea, care în secolul trecut era considerată una din cele mai grave forme de devianță, a ajuns astăzi să fie tolerată sau chiar acceptată, (fapt acceptat și în Antichitate), în timp ce, prostituția, considerată odinioară un rău necesar, stârnește, în prezent, din ce în ce mai multe reacții (Rădulescu, S.M., 1998, p. 28). Devianța, deci, este relativă putând fi definită numai în baza reglementărilor normative existente într-un anumit cadru spațio-temporal (Cusson, M., 1997 p.
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
supraviețuiește ca putere fecundă pentru alte culturi și aceste cazuri le determină rasa și religia. Recunoașterea în rasa latină bunăoară face să supraviețuiască cultura antică într-o măsură oarecare. Dar rasa singură nu e un criteriu al supraviețuirii, fiindcă bunurile antichității au fost salvate și repuse în circulație mai întâi de religia creștină și numai târziu după aceea recunoscute în conștiința de rasă. Adevărata putere care dă supraviețuire unei culturi și o vehiculează mai departe e religia. Aceasta se poate vedea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
făpturilor din natură la idolatrizarea plăsmuirilor de artă. Divinizarea culturii e un fenomen cunoscut îndeosebi de religia Eladei. Antropomorfică prin excelență și plasticizată prin capodoperele artistice ale inegalatului geniu grec, religia Eladei sfârșește prin absorbirea totală în frumusețea artei. Istoricii antichității ne vorbesc de frecvența cazurilor când cultul pseudo rcligios al formelor marmoreenc îmbrăca aspectul cu totul degenerat al misticismului erotic. E vorba de oameni care înnebuneau contemplând sânii și șoldurile statuare alezeițelor. Fenomenul de divinizare a culturii nu e însă
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
în subordinea hotărâtă a religiei. în creștinism, o chestiune ca aceasta privește mai ales raportul credinței noastre cu arta, cu filosofia și știința antică sau păgână. În alți termeni, această chestiune privește măsura în care creștinismul folosește zestrea culturală a antichității și motivele justificative ale acestui împrumut. Problema am încercat s-o tratez în capitolul Ortodoxie și Clasicism din cartea Ortodoxie și Etnocralie. Aici vom căuta să aducem câteva elemente în plus. Din elucidarea poziției ortodoxe față de antichitate, se va lămuri
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
zestrea culturală a antichității și motivele justificative ale acestui împrumut. Problema am încercat s-o tratez în capitolul Ortodoxie și Clasicism din cartea Ortodoxie și Etnocralie. Aici vom căuta să aducem câteva elemente în plus. Din elucidarea poziției ortodoxe față de antichitate, se va lămuri și atitudinea actuală față de cultura modernă care. În unele privințe, e tot așa de streină de creștinism ca și cea veche. Nu e nevoie să pregetăm în constatarea că există unele influențe antice asupra artei și literaturii
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
greacă; unii sunt reprezentanții Egiptului, alții, ai Indiei, alții ca Sibylla, ai Romei antice, iar alții sunt evrei din afara Vechiului Testament, cum e losif Flaviu, citat în altă Erminie. Adică reprezentanții tuturor marilor popoare, care au jucat un rol în antichitate. în paranteză: dl. Vasile Grecu, care dă într-un volum câteva texte din aceste Erminii. crede că Apolloniu citat între înțelepți ar fi zeul Apollo(Vasile Gafencu: Cărțile de pictură bisericească bizantină, pag. 360), ceea ce, evident, e o regretabilă greșeală
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de tratate Și probabil nu e altul decât Apolloniu din Tyr, care a scris o carte despre Zenon, filosoful stoic. Prezența acestor înțelepți, prooroci și gâciton în pictura sacră a Bisericii noastre e prezența unor reprezentanți ai marilor neamuri din antichitatea păgână. Prin analogie cu înțelepții și profeții Vechiului Testament, ci sunt înfățișați cu fața întoarsă din veacul mizeriei adamice către Hristosul lumii, a cărui venire pe pământ au presimțit-o nebulos și au vestit-o sibilinic sau filosofic. Frazele, pe
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]