16,557 matches
-
impus și de drastică cenzură, mergând până la dispariția imaginilor sacre și totala eliminare din discursul public a oricărei referiri la viața ecleziastică, audiovizualul românesc post-decembrist a știut sau nu să-și recupereze normalitatea, a izbutit sau nu să își asume apartenența noastră la un spațiu cultural european, în teorie majoritar creștin Tema volumului consonează cu puternica ancorare în credință a autoarei. După cum ne anunță în preambul, ea și-a abordat subiectul, cum era și firesc, "prin prisma creștinismului ortodox, redescoperit în
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
și alții."43 Așa cum a reieșit din cele mai sus enumerate, demersul de recuperare a discursului religios în Televiziunea Română este strâns legat de numele teleastului Radu George Serafim, cunoscut în rândul oamenilor de cultură, însă controversat în rândul clerului pentru apartenența sa la masonerie, ceea ce nu înseamnă că trebuie trecut sub tăcere pionieratul său și demersurile pentru înființarea unei redacții spirituale în TVR. În 1997, când a fost eliberat din funcție, a avut o discuție cu Preafericitul Teoctist care l-a
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
jurnalismului laic. Produsul său trebuie să aibă un mesaj coerent, corect, concis, să fie adaptat mijlocului prin care se comunică, adaptare ce trebuie să țină cont de aspect, accesibilitate, anvergură, să cunoască publicul căruia i se adresează, public diferențiat prin apartenența religioasă, de grup social, de vârstă, de pregătire. Arta jurnalistului religios constă în a oferi publicului informații cât mai atractive spiritual pentru a-l conduce către dorința de căutare și descoperire a valorilor spirituale. a. Discursul de prezentare Acest subcapitol
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
audiență ale televiziunii au ca subiect principal mesajele politice și publicitare, cu alte cuvinte, alegătorul și consumatorul. Studiile de audiență ale emisiunilor religioase sunt aproape inexistente. De aceea, este foarte dificil de analizat unde începe și unde se termină sentimentul apartenenței la un anumit grup religios, la un anumit fel de practică religioasă, reflectate în emisiunile TV. Cu toate acestea, pentru "mediologi" este evident faptul că televiziunea este cel mai puternic agent de ștergere a diferențelor ce structurează atât identitatea "normală
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
să poată fi un adevărat instrument de vedere a lumii prin lentila creștinismului, va mai trece mult timp și abia atunci vom putea spune că, în România, discursul religios a fost recuperat și asumat în totalitate. VI. ANEXE Anexa 1 Apartenența religioasă a românilor 13: Structură după religie: Ortodoxă: 18.817.975 86,79% Romano-catolică: 1.026.429 4,73% Reformată: 701.077 3,23% Pentuicostală: 324.462 1,49% Greco-catolică: 191.556 0,88% Baptistă: 126.639 0,58% Adventistă
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
de la "condiția naturală" a puterii și a necesității spre domnia legii sau spre ceea ce Ghannouchi numește legitimitatea alegerii populare. Societățile tribale dominate de tradiție și despotismul contemporan sînt exemple de comunități naturale asemănătoare comunităților de furnici și albine, în care apartenența este involuntară, guvernarea instinctivă, iar legile tind să rămînă neschimbate. O societate civilă, din contra, este o comunitate de actori ale căror modele de asociere înscrise în lege sînt voluntare, ceea ce înseamnă că membrii săi sînt înzestrați cu puterea de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
chiar o oarecare acceptare a faptului că membri ai aceleiași națiuni pot să nu fie de acord cu sensul și profunzimea naționalității lor. Această tolerare a diferențelor este posibilă tocmai pentru că identitatea națională conferă membrilor unei națiuni un sentiment de apartenență și de siguranță în ei înșiși și în ceilalți: ei pot să spună "noi" și "voi" fără să simtă că "eul" lor, sentimentul sinelui, se pierde. Cînd cetățenilor li se refuză accesul la un sentiment comun de naționalitate, ei tind
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
frica de putere îi corupe pe cei supuși, iar frica de a pierde puterea îi corupe pe cei care o exercită. Înlăturarea fricii este întotdeauna o condiție de bază a democrației și este ușurată de sentimentul comun al cetățenilor de apartenență la una sau mai multe identități etice, identitatea națională fiind dintre cele mai puternice. Dispariția fricii nu se produce în mod natural. Este o formă de curaj sau de "curaj sub presiune" (Aung San Suu Kyi) care apare ori de
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
respinse sau evitate de unii dintre membrii lor. În mod deosebit, cînd sînt combinate cu discriminări sociale, să spunem, prejudicii rasiale sau preferințe la angajări, aceste neliniști și frustrări amorale îndeamnă la atitudini violente, uneori chiar împotriva propriului grup de apartenență. Acesta este, probabil, unul dintre motivele pentru care rata omuciderilor între negrii americani este de șapte ori mai mare decît la albi, pentru care două treimi din persoanele arestate pentru crime și furturi violente sînt negri și pentru care jumătate
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Comitetului de Conducere al BBC, a afirmat în fața Comitetului Annan că "o parte foarte mare din munca de la BBC este, de fapt, ciment social de un fel sau altul. Festivitățile regale, serviciile religioase, transmisiunile sportive și serialele polițiste întăresc sentimentul apartenenței la țara noastră, al participării la ceremoniile ei și al acceptării a ceea ce ea reprezintă"11. Chiar și astăzi, aceeași afirmație că modelul serviciului public este forumul principal care face ca întreaga națiune să-și vorbească sieși este uneori declarată
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
complexității, trebuințele umane se structurează pe următoarele nivele: trebuințe fiziologice (hrană, odihnă, sex - care asigură sănătatea și conservarea); trebuințe de securitate (adăpost, lucruri, haine - care asigură condițiile de muncă și de viață, evitarea primejdiilor, echilibrul emoțional); trebuințe sociale (prietenie, afecțiune, apartenență și afiliere la grup, comunitate culturală); trebuințe de afirmare (relative la eu - stimă față de propria persoană, reputație, prestigiu, statut, participare la decizii); trebuințe cognitive (necesitatea de a ști, de a înțelege, de a descoperi, de a inventa); trebuințe estetice (orientarea
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
acele lecții a cărora parcurgere, din diverse motive nu mai este necesară. În cazul AT - assisted trainning materialul de învățământ este organizat sub forma unor bănci de sarcini de învățare, pentru fiecare astfel de bancă definind se o caracteristică de apartenență la o clasă și pentru fiecare sarcină definindu-se un tip de greșeli comise de elevi la executarea lor. Sistemul poate modifica numărul sarcinilor ce aparțin uneia sau alteia dintre clase, în funcție de apariția, pe timpul lucrului, a greșelilor de un anumit
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
să atenueze criza economică, măsuri militare, convențiile cu Banca Națională a României etc. Guvernul era hotărât să amâne “tot ce ne poate dezbina [...] și care ar putea să dea naștere la o manifestare de împărțire de păreri sau de idei”. Parlamentarii, indiferent de apartenența lor politică, au aprobat inițiativele guvernului menite să reglementeze viața economică, atacurile lor fiind violente atunci când era vorba de politica externă a României. Putem vorbi de un concurs pe care opoziția l-a dat guvernului în legiferările excepționale menite să
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
de obicei peste termenul fixat”, ceea ce ducea la „slăbirea sistemului nostru monetar”. Moratoriul extern care constituia primul articol din legea specială ce autoriza luarea de măsuri excepționale, a fost votat în unanimitate, ceea ce oglindește convergența de interese economice indiferent de apartenența politică. Proiectul a fost primit bine de opoziție, deși au existat și nemulțumiri. O primă nemulțumire se referă la faptul că guvernul venise prea târziu cu o asemenea măsură, căci „în timp ce noi făceam plățile în străinătate, cele mai multe țări nu ne
Iniţiative interne între anii 1914-1916 : putere şi opoziţie by Daniela Ramona Hojbilă () [Corola-publishinghouse/Science/1206_a_1890]
-
7). G. Genette distinge cinci tipuri de relații transtextuale: intertextualitatea: prezența unui text în altul (citate, plagiate, aluzii...); paratextualitatea: plasarea unui text lîngă un altul (titlu, prefață, supracopertă, ilustrație...); metatextualitatea: comentariul unui text printr-un altul (comentariu, explicație, critică...); arhitextualitatea: apartenența generică a unui text (considerat a fi poezie, roman, poveste...); hipertextualitatea: relația de derivare între un text și un altul (continuare, traducere, pastișă, parodie...). Ne interesează ultimul tip de relație: [Hipertextualitate] Înțeleg prin acest termen orice relație care unește un
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
schimbînd și deformînd stilul hipotextului: în cazul exemplului nostru, această transformare se aplică chiar asupra modului de enunțare a textului; ea are loc prin comentariul explicit al proprietăților hipotextului (caracteristicile generice ale textului de pe coperta finală a cărții), reflectînd astfel apartenența lor la un alt sistem de valori. Astfel, parodia se manifestă, în mod esențial, prin metalimbajul propriu textului de pe coperta a patra: conștiința afișată a modurilor de organizare a hipotextului operează cu un limbaj explicativ (un metalimbaj) clar afirmat: "Ce
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
de formațiuni discursive. Mai ales că obiectul nostru de studiu e constituit din paratextul editorial. Într-adevăr, ne revine descrierea modului de funcționare textual a acestor elemente și examinarea relațiilor interdiscursive pe care ele le pot întreține (analiza comparativă), precum și apartenența lor la anumite formațiuni discursive (discursurile anumitor edituri). 4.2. Cadrul analizei: textul și propoziția Vom pleca de la definiția dată de J.-M. Adam (1989) propoziției: Dintr-un punct de vedere restrîns, enunțarea oricărei propoziții este, în același timp, act
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
dintre însușirea textului prin nume și exproprierea numelui prin text. Studierea numelui autorului din Expoziția colonială, scris de Érik Orsenna, ne permitem să înțelegem această dublă mișcare. Numele autorului constituie o marcă esențială a paratextului, deoarece aici se reunesc recunoașterea apartenenței unei cărți la un autor și la ansamblul unei opere și punerea în relație a operei cu personalitatea istorică desemnată de acel nume. Cele două raporturi funcționează perfect la Érik Orsenna. În 1988, Érik Orsenna obține premiul Goncourt pentru romanul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
a concluziei, prin r vs non-r (1981, p. 183). Reluăm exemplul prezentat în prima parte: (7) [P7] La copil, ideea de familie apare foarte devreme. Această propoziție p poate fi citită ca argument pentru o concluzie r: puternicul sentiment al apartenenței la o familie. Or, cele trei cărți din aparițiile din presă alese pentru a corespunde acestei propoziții p sînt trei cărți ale căror titluri ajung la o concluzie opusă non-r: Am o problemă cu mama. Tatăl meu este un căpcăun
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
tânărul literat, într-o notă de subsol, atribuie profesorului Mihail Dragomirescu clasificarea de mai sus ce susține structura lucrării de față precum și intenția mărturisită de raportare la "teoria (dragomiresciană) a capodoperei", bănuim cel puțin o afinitate specială, dacă nu chiar apartenența acestuia la "Școala nouă" a esteticianului bucureștean. Două dintre nuvelele lui Slavici, Popa Tanda și Moara cu noroc, au fost considerate ca reprezentative în sensul ilustrării "sentimentului umoristic" cea dintâi, respectiv a "sentimentului patetic"cea de-a doua. Dacă în
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
tânăr. Dilema pe care o trăiește bogătoiul e una de profunzime. Confesorul său e, și de această dată, popa Furtună care îi sărise de atîtea ori în ajutor cu un sfat ce se voia salvator. Simina e pădureanca. Aceasta înseamnă apartenența la o altă lume, și mai ales, apartenența la o altă clasă socială una mult inferioară aceleia din care fac parte cei din neamul lui Busuioc. Dacă prima distincție e percepută instinctiv, delimitarea față de fata lui Neacșu, datorată celui de-
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
una de profunzime. Confesorul său e, și de această dată, popa Furtună care îi sărise de atîtea ori în ajutor cu un sfat ce se voia salvator. Simina e pădureanca. Aceasta înseamnă apartenența la o altă lume, și mai ales, apartenența la o altă clasă socială una mult inferioară aceleia din care fac parte cei din neamul lui Busuioc. Dacă prima distincție e percepută instinctiv, delimitarea față de fata lui Neacșu, datorată celui de-al doilea impediment, e formulat clar într-unul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lume sănătoasă Simina are toate atributele unui autentic locuitor al Țării Zarandului: e mândră (sărăcia e dusă cu demnitate, nu cu umilință), generoasă, ospitalieră și deschisă cu ai săi și cu străinii în egală măsură; trăiește un puternic sentiment al apartenenței de neam, fără ca acesta să se transforme într-una de castă. "Drumarul" − a se înțelege călătorul − care îi calcă pragul casei sau câmpeanul pe care îl cunoaște atunci când coboară pentru a munci, mânată de nevoie, pe holda acestuia e considerat
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lui Hubăr vorbind despre "crima de resorturi curat psihanalitice"130. Demersul nostru nu își propune să caute argumente pentru o schimbare de perspectivă asupra operei lui Slavici în sensul unei noi încadrări referențiale: naturalismul, dar scoate, fără îndoială, la iveală apartenența lui Slavici la o literatură realist-naturalistă cum o numea Nicolae Manolescu pe cea a lui Rebreanu. Această așezare e semnul marelui creator, căci doar scriitorii de geniu reușesc, de fiecare dată, să spargă tiparele oricărei clasificări didactice. Ei depășesc orice
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Națl, Bandi. Lui Nicolae Manolescu îi revine meritul de a fi observat că Slavici se oprește în Mara asupra imaginii unor clase sociale: a târgoveților, breslașilor, negustorilor care nu făcuseră obiectul nuvelelor de până atunci pentru că alcătuiau o colectivitate de apartenență, mai degrabă orășenească decât țărănească, aflată ce-i drept la începuturile ei. Între nuvele și Mara există câteva diferențe semnificative care ne-ar putea determina să vedem în aceasta din urmă mai mult un roman burghez decât unul țărănesc"133
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]