11,066 matches
-
instituții paradigmatice pentru activitatea de creație și, deopotrivă, pentru lumea simbolurilor, competiția dintre universități va deveni o prioritate a competiției dintre puterile momentului, a competiției globale. V. Pattern-uri ale creșterii și descreșterii superputerilor Unul dintre cercetătorii care s-au aplecat asupra creșterii și descreșterii puterilor și superputerilor moderne ne spune că orice evoluție spectaculoasă în acest domeniu se bizuie pe câțiva factori comuni pentru orice perioadă: existența unor puternice companii (expresie vie a dezvoltării și competitivității economice), a unor mari
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
la atelajul zeilor și la cel al muritorilor. Nu sunt probleme tehnice în cazul atelajului divin. Ele apar la celălalt car la care un cal e „de soi ales”, celălalt - „de neam prost”. Calul împovărat de greutate trage în jos, apleacă spre pământ carul gata să-l răstoarne și îngreunează astfel brațul vizitiului. Acest cal e șui, greoi, cu grumaz țeapăn, gât scurt și bot turtit, nesățios și îngâmfat, cam surd de fel și abia dacă mai ascultă de bici. Celălalt
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
dezbaterilor pe marginea transformărilor instituționale, În special cu referire la adoptarea politicilor xenofobe și antisemite. Analiza de față are În centru, În mod similar, problema lipsei de liberalism a ideilor și politicilor educaționale, Însă dintr-o perspectivă diferită, care se apleacă mai mult asupra presupunerilor și scopurilor normative conținute În limbajul și argumentele eugeniștilor români. La acest nivel de analiză, Îmi propun să arăt că participanții la dezbatere Își disputau ceva mai mult decât accesul la resurse sau interesele regionale; fiecare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
direcții articulate unele cu altele (interlocking directorships), tehnicile analizei rețelelor s-au dovedit a fi foarte utile (Scott, 1990, p. XV). Elitele și capacitatea lor de influență Dacă vrem să depășim modelul sumar al „clasei dominante”, e cazul să ne aplecăm asupra capacității de influență a fiecărei elite particulare sau a fiecărui segment de elită. În legătură cu acestea, Robert Dahl atrage atenția în privința mai multor erori de judecată, care incită, în opinia sa, la formularea cu prea mare ușurință a concluziei existenței
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ei se supun întotdeauna celui care deține forța; dar ei acționează într-ascuns și știu să stăpânească realitatea puterii, din care alții n-au decât aparența”. În acest fel, ei supraviețuiesc tuturor schimbărilor de regim: „dacă bântuie furtuna, ei își apleacă fruntea sub vijelie, dar o ridică imediat ce aceasta încetează”. Astfel, capacitatea lor de adaptare la noile realități este remarcabilă. Opiniile lor sunt întotdeauna cele care le sunt cele mai profitabile în orice moment: ieri conservatori, astăzi demagogi, mâine anarhiști, în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dezonora, dacă ne-am lăsa În voia ei. Însă este valabilă, În același timp, observația lui Gustav Le Bon, Întărită de reflecțiunea lui Mihai Codreanu: „Cine Își cugetă prea mult sentimentele, sfîrșește prin a-și sentimentaliza cugetările”. * „Logicienii se vor apleca asupra statuii pe care ai făcut-o, pentru a stabili numărul motivelor pentru care statuia ta este frumoasă. Și nu se Înșală, pentru că statuia este Într-adevăr frumoasă. Numai că logicienii au aflat pe alte căi, nu prin logică, despre
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
revelatoare, În acest sens, cugetarea lui M Eminescu: „Am Înțeles că un om poate avea totul neavînd nimic, și nimic avînd totul”. * „Un om nu are dreptul să-l privească pe altul de sus, decît atunci cînd trebuie să se aplece pentru a-l ajuta să se ridice.” (G.G. Marquez) Bineînțeles: „Nu există om care să aibă dreptul de a-i disprețui pe oameni” (Alfred de Vigny). * „Să ne mulțumim cu ce avem, fără a face comparații.” (L.A. Seneca) Explicația ne-
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
condamnat și că un Copernic trebuie supus persecuțiilor. Straniu Montaigne! în cursul călătoriei sale la Roma, el îi solicită o audiență papei. Evident, o obține. Grigore al XIII-lea își ridică ușor papucul pentru ca filosoful să i-l poată săruta aplecându-se ceva mai puțin ca alți vizitatori. Detaliile contează ele exprimă grade diferite ale iubirii față de aproape... Filosoful supune Eseurile cenzurii Vaticanului. între 25 decembrie 1580, ziua când asistă la slujba de Crăciun, și 20 martie 1581, dată la care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
îngăduia rațiunea. Se crede că în timpul îndelungatei sale călătorii - doi ani petrecuți departe de casă... - le-a frecventat în mod regulat. în acest sens, el devine discipol al lui Lucrețiu și crede că, atunci când libidoul amenință, te împiedică să te apleci asupra ta, îți periclitează reflecția, înțelepciunea, prima femeie întâlnită în cale e binevenită. Odată această poziție admisă, bordelul excelează ca remediu extraordinar și ca auxiliar filosofic... De altfel, nimic nu este interzis pe terenul sexualității, în afară de ceea ce ar putea pune
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
s-a devotat cu admirație și iubire. Lista atacurilor ad hominem - ad feminam, ar trebui să zicem... - îi discreditează pe autorii acestor defăimări: fată bătrână, pocitanie, femeie bărbătoasă, fecioară, vrăjitoare, cheltuitoare, flecară și câte altele. De ce atâta ură? Să ne aplecăm mai îndeaproape asupra primei revendicări feministe din Istoria ideilor - Egalitatea bărbaților cu a femeilor, apoi asupra Plângerii doamnelor - rațiunea unui resentiment al bărbaților la adresa unei femei care gândește, și încă bine, și care enunță apoi o teză revoluționară pentru secolul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
intelectului de vreme ce trăgea concluzia sumară a excelenței unei vieți de armăsar sau de taur? Se va fi înflăcărat el cu definițiile plăcerii - catastematică, dinamică și pozitivă -, își va fi pus întrebări în legătură cu modalitățile cunoașterii - perspectivism și relativism -, se va fi aplecat oare asupra subiectului aparenței și adevărului - subiectivitate și individualitate - de vreme ce făcea din porc un model etic? Nu cred... Interzicându-le hedoniștilor să-și apere teza, atribuindu-le o inconsistență teoretică a priori, caricaturizându-i, prinzându-i în capcane retorice făcute
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
sau al operei. Să lăsăm deoparte interpretarea post-freudiană a unei filosofii precreștine, poliția corectitudinii politice și consternantele sale derapaje - Lucrețiu inventează libertinajul și, din câte știu, este de-ajuns să-l citești, nu-l rezervă numai bărbaților... - și să ne aplecăm asupra reducției psihologizante. Un doctor al cărui nume nu contează - este important mai ales ca simptom al bolilor pe care vrea să le depisteze la alții - îl pricopsește pe Lucrețiu cu toate bolile psihice din manualul său: facies depresiv îcum
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o profesează decât disprețul mulțimilor, al maselor și al celor care trăiesc din exploatarea mizeriei intelectuale a celor mulți. Foarte adesea, este vorba despre preoți și Bisericile lor, principi și statele lor... -4- Prietene, nu există prieten... Antichitatea s-a aplecat asupra prieteniei mai mult ca oricare altă epocă. Marile texte fondatoare - Lysis al lui Platon, cartea a VIII-a a Eticii nicomahice a lui Aristotel, Sentințele vaticane ale lui Epicur, tratatul Despre prietenie al lui Cicero... - rămân de nedepășit chiar
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
teoria declivității există și la Magistrul însuși. Nu la Democrit, la Epicur. Ceea ce elimină multiplele ipoteze asupra inventării clinamenului de către Lucrețiu. O dovadă perfectă că inexistența unei descoperiri arheologice nu are valoare de certitudine a inexistenței unei teze. A te apleca asupra filosofiei antice înseamnă a munci ca un arheolog pe un șantier de săpături devastat... Pietrele următoare - etica. Nici aici nu avem nimic cu adevărat nou: tropism hedonist, antiplatonism - în privința originii numelor și a naturii sufletelor -, recuzare a durerii, a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Aristotel, din filosoful hedonist Eudoxiu din Cnidos n-ar fi rămas nimic... Sunt cunoscute activitățile sale științifice, el însuși este prezentat ca precursor al lui Euclid, e integrat într-o istorie a ideilor științifice ale Antichității, desigur, însă rareori se apleacă cineva cu atenție asupra fragmentelor sale de filosofie morală și, mai ales, asupra concepției sale despre plăcere. în principal, aceasta este prezentată de către Aristotel în Etica nicomahică. A.J. Festugière a consacrat o întreagă carte chestiunii plăcerii la Aristotel: Le
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
prin extrapolarea experiențelor politice și economice interne (apud Sylvest, 2004, p. 422; vezi și Dunne, 2005). Acestea toate confirmă faptul că fundamentele internaționalismului liberal contemporan s-au cristalizat în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, datorită gânditorilor liberali aplecați asupra unor principii de organizare a lumii pe baze pașnice (Burchill, 2001, p. 32). Printre aceștia, o influență semnificativă au avut-o ideile politice promovate de Immanuel Kant în Pacea Eternă (1795) și cele economice promovate de Richard Cobden. În vreme ce
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
din acest punct de vedere, sfârșitul unei epoci și limitele mecanismelor folosite până atunci pentru evitarea unei confruntări de asemenea proporții. Balanța dintre Marile Puteri părea insuficientă pentru asigurarea securității internaționale, așa încât elita politică și intelectuală a lumii s-a aplecat asupra istoriei ultimului secol și a încercat să o interpreteze potrivit ideilor vremii. Primul sistem de gestionare a securității internaționale după înfrângerea lui Napoleon s-a bazat pe „concertul de putere”, valabil în perioada Congreselor din secolul al XIX-lea
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
țară, Însoțit de Dochin pe care are grijă să-l Îmbete. O violează pe amica lor și o calcă apoi cu mașina, după care Îl filmează pe Dochin, căruia Îi strecoară discret actele de identitate ale scriitorului, În timp ce acesta se apleacă deasupra cadavrului. Astfel, Dochin se află permanent sub amenințarea de a fi acuzat - cu ajutorul unei casete pe care Gastinel o păstrează cu sfințenie - pentru o crimă pe care nu a Înfăptuit-o dar Împotriva căreia nu reacționează și se vede
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
scrisori primite: le citim În grabă, dar nu le recitim.” (Voltaire) Cine rămâne obține. (Cine perseverează reușește: „Picătura mică sfărâmă piatra tare”.) Laptele până nu-l bați, smântână nu poți să scoți. (Orice succes cere tenacitate, străduință: „Dacă nu te apleci până la pământ, nu poți culege ciupercile”.) Răbdarea are și ea marginile ei. (Când supralicităm, de exemplu, bunul-simț al cuiva de a ne asculta, avem toate șansele să constatăm, la un moment dat, că suntem auziți, dar nu ascultați, așa cum putem
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
duse până la exagerare dau aproape aceleași rezultate ca marile vicii.” (H. de Balzac) „Orice virtute este Întemeiată pe măsură.” (Seneca) „O virtute Împinsă la extrem se poate Întoarce Împotriva ei Înseși.” (M. Raymond) Cazi Întotdeauna În partea În care te apleci. (Fiecare dintre slăbiciunile sufletești cunoscute ne predispune la a face anumite greșeli sau păcate.) „Plăcerile sunt cuiele care țintesc sufletul de trup.” (Epictet) Bastonul rupe oasele, dar nu atinge viciul niciodată. Într-adevăr, suferința produsă prin bătaie și plăcerea obținută
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
A. Serafimovici), unele în colaborare. Din anul 1966, cănd publică în traducere Husarul pe acoperiș de Jean Giono, se va dedică transpunerilor din literatura franceză, afirmându-se că unul dintre cei mai talentați și erudiți traducători din câți s-au aplecat la noi asupra acestei literaturi. A tradus din Eugen Ionescu (cu „subtilitate și culoare”, afirmă N. Carandino), Romain Gary, H. Perruchot, Albert Camus, Alphonse Allais, Hervé Bazin, Jules Romains, André Maurois, H. Charrière. A îngrijit câteva ediții din opera tatălui
ADERCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285183_a_286512]
-
Capitolul al doilea, semnat de Dalia Ofer, se ocupă de emigrația și imigrația evreilor și de efectul asupra situației lor În România. După o trecere În revistă a partidelor și mișcărilor naționaliste și/sau extremiste din perioada interbelică, studiul se apleacă asupra emigrației evreiești, subliniind că „posibilitățile de emigrare legală se reduceau În vreme ce presiunea exercitată asupra evreilor creștea” (p. 54). Politica statului român privind emigrația s-a schimbat În funcție de conjunctura internațională, astfel Încît evenimentele din anii ’43-1944 vor determina autoritățile române
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
iarbă verde (1959) și La Piatra Cucului (1963). Caracteristica scrisului lui M. din anii de început este evocarea istorică de sugestie sadoveniană, având în centru personalități precum mitropolitul Varlaam sau Ion Creangă. Începând cu 1963 prozatorul își modifică radical tematica, aplecându-se preponderent asupra figurilor de revoluționari bolșevici: Victoria Haei Lifșiț (1963), Eroica (1964), Zile de foc, de apă și de pământ (1974), Marsilieza (1984). Procedează la fel și în scenariile de film: Serghei Lazo (1967), Viscolul roșu (1971) ș.a. Piesele
MALARCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287969_a_289298]
-
teatru, cărora le dedică articole, adunate apoi în volume: Eroului de la Cireșoaia: Ion Grămadă (1936), Un sfert de veac de la moartea lui Petre Liciu (1937). Pe aceștia îi consideră adevărați apostoli, angajați în lupta de culturalizare a neamului. S-a aplecat cu minuțiozitate, grație pregătirii sale de elenist și latinist, asupra clasicismului greco-roman și a legăturilor sale cu literatura română, într-o serie de lucrări: Sofocles (I-II, 1920-1925), Clasicismul greco-roman și cultura românească (1937), Frumusețea poeziei homerice (1938), Tragicul la
MARMELIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288042_a_289371]
-
din trecut și din prezent, au fost îngrijite ediții de opere ale lui Nicolae Costin, Constantin Stamati, Al. Mateevici, Constantin Stere sau din creația scriitorilor basarabeni din perioada interbelică. Institutul are un program de propagare a valorilor literare și folclorice, aplecându-se și asupra literaturii contemporane, prin organizarea și participarea la diferite simpozioane și conferințe științifice, prin articole publicate în presă, emisiuni radiofonice și televizate. Instituția are un număr de patruzeci de cercetători, printre care membri activi și membri corespondenți ai
INSTITUTUL DE LITERATURA SI FOLCLOR AL ACADEMIEI DE STIINŢE A REPUBLICII MOLDOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287563_a_288892]