73,900 matches
-
să respingă un proiect de act normativ privind recunoașterea unei asociații ca fiind de utilitate publică, acesta având posibilitatea de a aprecia în funcție și de oportunitatea adoptării unui astfel de act. De altfel, asupra oportunității adoptării acestui statut se apreciază nu numai în funcție de condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a ne afla în sfera utilității publice [...], ci și în raport de consecințele recunoașterii utilității publice care conferă asociației sau fundației anumite drepturi și obligații, cel puțin față de acestea
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
pentru a ne afla în sfera utilității publice [...], ci și în raport de consecințele recunoașterii utilității publice care conferă asociației sau fundației anumite drepturi și obligații, cel puțin față de acestea din urmă Guvernul fiind cel mai în măsură să aprecieze asupra admisibilității unei astfel de cereri. ... 20. Sistemul de reprezentare a minorităților naționale în Parlamentul României este descris în Cauza Grosaru împotriva României (nr. 78.039/01, pct. 18-20 și 24, CEDO 2010). ... CADRUL JURIDIC INTERNAȚIONAL RELEVANT 21. Articolul 15 din Convenția-cadru
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
consecință, decide unirea acestuia cu fondul. ... ... 3. Cu privire la aplicabilitatea art. 14 din Convenție, coroborat cu art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție 32. Întrucât cererea intră sub incidența art. 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție, Curtea apreciază că art. 14 din Convenție este aplicabil (a se vedea, mutatis mutandis, Partei Die Friesen împotriva Germaniei, nr. 65.480/10, pct. 30-35, 28 ianuarie 2016). ... ... 4. Concluzie 33. Constatând că această cerere nu este în mod vădit nefondată în sensul art.
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
examinarea de către autoritatea administrativă competentă și, ulterior, de către Guvern a cererilor de acordare a statutului de utilitate publică (supra, pct. 18), dar că Guvernul nu a explicat în fața sa dacă aceste termene sunt orientative sau obligatorii. Curtea apreciază că problema naturii acestor termene este importantă în circumstanțele cauzei, întrucât reclamanta trebuia să obțină acest statut înainte de termenul de depunere a candidaturii sale la alegeri. Astfel, reclamanta a primit răspunsul DRI la 27 iunie și 14 august 2012
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
asociație contesta refuzul executivului de a-i acorda statutul de utilitate publică, chiar dacă această asociație îndeplinea cerințele legale (supra, pct. 19). Pentru a ajunge la această concluzie, Înalta Curte a considerat că executivul este cel mai în măsură să aprecieze asupra admisibilității unei astfel de cereri, având în vedere consecințele recunoașterii unui astfel de statut unei asociații sau unei fundații. Curtea deduce din aceasta că, în opinia Înaltei Curți de Casație și Justiție, acordarea unui astfel de statut este lăsată
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
atac efectivă pentru a contesta răspunsul DRI prin care acesta a refuzat să acorde fundației statutul de utilitate publică. În plus, răspunsul ministerului i-a fost notificat reclamantei după alegerile din decembrie 2012 (supra, pct. 13). În această privință, Curtea apreciază că reclamanta nu era obligată să introducă o acțiune care, în orice caz, nu ar fi putut să soluționeze plângerea acesteia într-un termen care să îi permită să își depună candidatura la alegeri. Rezultă că excepția Guvernului întemeiată pe
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
64. În continuare, Curtea constată că, astfel cum s-a arătat la punctul 61 de mai sus, în opinia Înaltei Curți de Casație și Justiție, acordarea statutului de utilitate publică ține de puterea discreționară a executivului (supra, pct. 19). Aceasta apreciază că, în contextul electoral al prezentei cauze, în care, pentru a-și depune candidatura, reclamanta trebuia să demonstreze că fundația dobândise statutul în cauză, o astfel de putere discreționară lăsată executivului este discutabilă (a se vedea, mutatis mutandis, Podkolzina împotriva
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
avut dreptul dacă ar fi fost aleasă deputat în Parlamentul României și susține că reputația și credibilitatea ei au fost afectate de respingerea candidaturii sale. ... 69. Guvernul consideră că suma solicitată este excesivă și are un caracter speculativ. ... 70. Curtea apreciază că reclamanta nu a dovedit existența unei legături de cauzalitate între încălcarea constatată și prejudiciul material pretins și respinge această cerere. În plus, aceasta consideră că o constatare a unei încălcări constituie în sine o reparație echitabilă suficientă pentru orice
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]
-
la drepturile economice, sociale și culturale și se arată că dreptul la muncă nu poate forma obiectul vreunei îngrădiri sau limitări, fiecare persoană fiind liberă să muncească în măsura posibilităților sale fizice și intelectuale pe care doar singură le poate aprecia. Îngrădirea care a intervenit prin dispoziția șefului Inspectoratului de Poliție Județean Iași privind retragerea atestatului de pază este nelegală și netemeinică și este de natură să conducă la o discriminare între salariați, pentru care dreptul la muncă nu este limitat
DECIZIA nr. 287 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258447]
-
condamnare. Or, în cazul de față, doar s-a dispus începerea urmăririi penale, existând prezumția de nevinovăție până la rămânerea definitivă a unei hotărâri judecătorești de condamnare. ... 7. Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile art. 61 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 333/2003, coroborate cu ale art. 46 alin. (3) lit. a) din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 301/2012, fiind constituționale. Astfel, instanța reține că instituirea
DECIZIA nr. 287 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258447]
-
și ale art. 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, excepție ridicată de N. R. M. cu ocazia soluționării unei contestații la executare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia apreciază că dispozițiile de lege criticate încalcă prevederile art. 16 din Constituție, deoarece sunt ignorate schimbările legislative favorabile inculpaților. Susține că de aplicarea legii penale mai favorabile beneficiază doar persoanele condamnate cărora le-au fost aplicate pedepse cu închisoarea ce excedează
DECIZIA nr. 259 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258497]
-
special prevăzut de legea penală nouă, nu și persoanele condamnate care se află în executarea unor pedepse ce nu depășesc maximul special prevăzut de legea nouă. În continuare, face referire la jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul egalității în drepturi, apreciind că este încălcat și principiul proporționalității infracțiunilor și pedepselor. Susține că nereducerea pedepsei care nu depășește maximul special prevăzut de legea nouă echivalează cu neaplicarea legii penale mai favorabile și impunerea unei pedepse considerate excesive și disproporționate față de infracțiune
DECIZIA nr. 259 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258497]
-
de funcții ce dau dreptul la pensia specială și pe cele de consilier juridic sau jurisconsult, creează un tratament discriminatoriu pentru persoanele vizate de acest text legal. ... 10. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția este neîntemeiată. Invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale (Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007 și Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015) și arată că nu se reține intervenirea
DECIZIA nr. 199 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258473]
-
nr. 684 din 15 decembrie 2005, Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007 și Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015) și arată că nu se reține intervenirea unor situații noi care să justifice reconsiderarea practicii Curții Constituționale, care a apreciat deja în sensul inexistenței unei discriminări între persoanele din categoriile menționate, de vreme ce se află în situații diferite, care necesită aplicarea unui regim juridic diferit. ... 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare
DECIZIA nr. 199 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258473]
-
cuantumul cuvenit este cel stabilit de legea specială, iar conjuncția „sau“ din expresia „Cuantumul cuvenit sau aflat în plată. . .“ creează confuzie, lăsând la aprecierea plătitorului care dintre situații este aplicabilă: cuantumul cuvenit sau cel aflat în plată. În consecință, autorul apreciază că prevederile articolelor sus-menționate sunt neclare, dând posibilitatea interpretărilor divergente, încălcându-se astfel prevederile art. 124 din Constituție. ... 10. Curtea de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4
DECIZIA nr. 281 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258418]
-
alte acțiuni. De asemenea, potrivit dispozițiilor Legii nr. 85/2006: administratorul judiciar, respectiv lichidatorul judiciar pot introduce doar acele acțiuni care sunt de competența judecătorului-sindic, precum cea din speța aflată pe rolul instanței, astfel încât doar judecătorul-sindic să poată aprecia asupra modalității de soluționare a unei cereri de recuperare a unei creanțe; lichidatorul judiciar are printre atribuții urmărirea încasării creanțelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta înaintea deschiderii procedurii etc.
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
în aplicarea dispozițiilor capitolului referitor la recuperarea creanțelor, precum și cu privire la posibilitatea sau imposibilitatea formulării unor cereri reconvenționale împotriva debitorului aflat în insolvență în contextul dat. ... 7. Cu privire la dispozițiile criticate din Codul de procedură civilă se apreciază că prin acestea sunt create tratamente diferențiate față de titularii drepturilor de proprietate, în funcție de modalitatea în care au achiziționat bunul, legiuitorul neoferind aceleași garanții tuturor dobânditorilor dreptului de proprietate, indiferent de procedură, ceea ce este contrar art. 44
DECIZIA nr. 240 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258474]
-
se referi și la funcționarii publici din direcțiile de sănătate publică, cu pregătire superioară în medicină și confirmate în specialitatea de medic primar de igienă sau sănătate publică din cadrul inspecției sanitare de stat (control în sănătate publică). Autorul excepției apreciază că și el face parte din categoria personalului de specialitate, concluzie care rezultă din coroborarea art. 27 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, art. 9 alin. (2) din Ordinul ministrului sănătății publice nr. 824/2006 pentru aprobarea Normelor
DECIZIA nr. 321 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258498]
-
cuantumurilor valorice ale unor drepturi, să anuleze ori să suspende vremelnic acordarea unora dintre drepturile prevăzute. ... 11. În sfârșit, art. 53 din Constituție nu se încalcă, întrucât stabilirea sistemului de salarizare este atributul exclusiv al legiuitorului, singurul în măsură să aprecieze criteriile legale pe baza cărora se fundamentează un anumit sistem de încadrare într-o anumită categorie profesională. ... 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului
DECIZIA nr. 321 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258498]
-
potrivit anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, care reglementează salarizarea medicilor și, în general, a personalului sanitar din România, ci potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, care reglementează salarizarea funcționarilor publici din România. În fapt, autorul excepției apreciază că, din cauza acestui tratament diferențiat, nu poate să beneficieze de salarizarea mai favorabilă, potrivit anexei nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, ci este remunerat potrivit anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 18. Autorul excepției consideră că este contrar
DECIZIA nr. 321 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258498]
-
La apelul nominal răspunde personal autorul excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției. În ceea ce privește art. 575 alin. (2) din Codul de procedură penală, acesta apreciază că dispozițiile sunt neclare, deoarece avertismentul trebuie pus în aplicare în momentul comunicării, iar nu înainte, astfel cum au făcut organele judiciare în cauza sa. Susține că textele criticate nu prevăd că nerespectarea avertismentului duce la o procedură de cercetare
DECIZIA nr. 257 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258496]
-
au făcut organele judiciare în cauza sa. Susține că textele criticate nu prevăd că nerespectarea avertismentului duce la o procedură de cercetare, judecare și condamnare a persoanei respective. În ceea ce privește dispozițiile art. 414 alin. (1) din Codul penal apreciază că acestea sunt neconstituționale deoarece el are contract de exercitare a profesiei de cadru militar cu Ministerul Apărării Naționale, care a delegat, conform unui ordin de ministru, comandanților unităților militare competența încheierii de contracte. Susține că nu are contract cu
DECIZIA nr. 257 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258496]
-
138/1999, autorul excepției susține că nu putea fi încadrat pe o funcție de ofițer 3 cu salariul aferent acesteia, deoarece a ocupat și ocupă legal o funcție de ofițer 4 în cadrul unității militare 02515 București. ... 7. Tribunalul Militar Iași apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere
DECIZIA nr. 257 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258496]
-
se aplică acest articol din Codul de procedură penală, aplicându-se doar art. 2.553 și art. 2.556 din Codul civil“. Totodată, învederează diferite aspecte de fapt, precum modalitatea de remunerare și de exercitare a profesiei de cadru militar în activitate, apreciind că acestea sunt elemente care determină neconstituționalitatea dispozițiilor de lege criticate. ... 14. Având în vedere cele susținute în motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci este nemulțumit, în realitate, de modul
DECIZIA nr. 257 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258496]
-
de tehnologiile digitale utilizate; Furnizarea de feedback personalizat și de sprijin diferențiat pentru antepreșcolari/ preșcolari/elevi/studenți/alte persoane aflate în proces de învățare pe baza datelor generate de tehnologiile digitale utilizate; Îndrumarea antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor/studenților/altor persoane aflate în proces de învățare pentru a putea aprecia și interpreta rezultatele evaluărilor formative, sumative, ale autoevaluărilor și ale evaluărilor colegiale; Sprijinirea antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor/studenților/altor persoane aflate în proces de învățare pentru a identifica aspectele ce necesită îmbunătățire și pentru a elabora în comun planuri viitoare de învățare; Utilizarea tehnologiilor digitale
ANEXĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257563]