5,026 matches
-
altă idee. Arătă cu mâna pe care o avea liberă: - Dacă pata aceea întunecată este într-adevăr o construcție, și are instalație electrică, ce-ai putea face de la distanța asta? Fără să spună o vorbă, băiatul privi lung în direcția arătată. Apoi urmă o pauză, nu prea lungă. După aceea, se auzi un pârâit și copacul izbucni în flăcări! O vreme, se încălziră apropiindu-se de flăcări. Copacul ardea destul de bine, și chiar dacă se transformă repede într-un schelet înnegrit, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
a toată Palestina, cum se intitulează înalt prea sfinția sa. Așa că pentru un fost mitropolit sau egumen nu merită să facem prea multă vorbire. Acum însă uite-te la aceste case și spune-mi dacă știi cui au aparținut. Privesc la casele arătate, care nu sunt de ici de acolo, și răspund, cu părere de rău: Nu prea cred că știu, părinte, dar par să fi fost ale unui mare boier. Cred că o să-ți facă plăcere să afli că aceste case au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
luminoasă, n-a pomenit nimic de răzbunare sau pedepsirea celor vinovați. A spus că sunt lucruri mult mai importante de făcut decât să-și plângă trecutul și, în timp, a demonstrat că a vorbit serios prin nenumărate gesturi de bunăvoință arătate celor care-l trataseră atât de rău. Ăsta-i felul de-a fi al africanilor, tradiția cea mai apropiată de inima Africii. Suntem cu toții copiii Africii și nici unul dintre noi nu e mai important decât celălalt. Iată ce ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
iar în celelalte nopți se trezea la 4. Părintele Petru avea un șomoiog de lumânări în mână. Mi s-a părut mie că văd pe cineva ieșind pe ușa altarului cu un felinar aprins, dar am crezut că este o arătate, un duh rău. Am făcut cruce și am adormit, am adormit spre dimineață, părinte stareț. Așa, așa, iată că încep să prind firul! Mai departe, spune mai departe, nătărăule! Mai departe, nimic. Foc, mult foc, din toate părțile foc. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Această dare de seamă era aproape exactă. Lăsă de o parte faptul că Venusienii non-A își apăraseră cu succes planeta în fața forțelor asediatoare. În plus, ancheta nu dezvăluia rolul jucat de Gilbert Gosseyn în legătură cu moartea lui Thorson; însă faptele arătate reprezentau o parte a realității. Enro se încruntă. - Thorson a fost asasinat de succesorul său? întrebă. - Nu avem nici o dovadă, zise Rour, văzând că Ugell nu răspundea. Mareșalul Thorson a fost ucis în cursul unui atac pe care-l conducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
ți-ai găsit tu că poți să te-ntreci la fugă? CODÂRLIC: D-apoi cu cine? DĂNILĂ: Ia poftim și-o ia pe-aici înainte, și ți-oi arăta eu cu cine. Ia poftim! (Codârlic o ia, ezitant, în direcția arătată.) DĂNILĂ (aparte): Oi găsi eu pe-aici, prin tufe, vreun iepure. După acela să fugi, drace! (lui Codârlic) Ei, jupâne, stăi așa! CODÂRLIC: Am stat. DĂNILĂ: Și cată de vorbește ușurel. CODÂRLIC: Da' ce s-a-ntâmplat? DĂNILĂ: Pricepi tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cum nu! Numai cât bag samă, vrednice mare bucătar, că domnia ta vrei să pornești nuntă așezată, la care să poftești nuntași din șapte hotare, nu să pregătești, timp de șapte zile, gustarea, prânzul și cina Măriei Sale și celor mai înainte arătați. CEAUN: Însă se arată și alții. Dumneata, jupâniță Liana, ești tânără și n-ai de unde cunoaște că pe de laturile mesei Măriei Sale se ațin puzderie de sfetnici și de dregători, care cată a fi îndestulați dacă nu vrei să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
GÂND: Atuncea cum vom face? LIANA: Măria Ta, dacă-mi îngădui, aș spune că eu am mai întâlnit istoria asta într-o carte veche și m-am veselit atunci de ascunzișurile ei. Cu voia Măriei Tale, pot dovedi că cele arătate nu-s chiar așa de încâlcite, ci mai mult o învăluire de vorbe. SFETNIC I: Cine-i această copilă, și cum cutează a înfrunta înțelepciunea și spusele unor bărbi bătrâne?! GÂND: Înțelepciunea poate sălășlui și-n capetele tinere, Întâiule Sfetnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
PAFNUTIE (descurajat): Vai de sufletul și de viața lui! Cam ce minuni va să facă un sfânt nevolnic între atâtea și atâtea răutăți? FARNACHIE (pune mâna streașină la ochi. Arată cu degetul): Nu-i cumva el? HABACUC (privește în direcția arătată): Ba da, săracu'. El e! (Intră Sisoe, demn și țeapăn. Pare a nu-i vedea pe cei din fața lui.) PAFNUTIE: Și zi așa, Sisoe... c-un plan subțire, te-ai aranjat! SISOE (cu superioritate): Nu huli, Sfinte Pafnutie! De faptele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
vrut să mă sinucid, ca să nu se împlinească prezicerea ghicitoarei. Vreți să-mi țineți puțin cămașa, să mă îmbrac? Mulțumesc. M-am aruncat în râul Maine. Vă rog să mă scuzați, doamnă sau domnișoară, că nu-mi dau seama după cum arătați. — Domnișoară, îl ajută mezina și-i întinde pantalonii. — Nu știu să înot. M-am dus la fund. Ca un pietroi m-am dus. Și m-am trezit pe mal. Vă rog să mă scuzați, domnișoară. — Corect, îl încurajează fata mai
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
optăsprezece ani și cu un deget delicat, așa cum erau și celelalte, date cu ojă sidefată și conturate cu creion roșu, cântă În detaliu pentru a se face Înțeleasă cât mai bine. Rică Olaru nu putea recepționa mai nimic din cele arătate, era copleșit de mirosul de parfumuri și cosmetice de calitate, de fața și părul bibliotecarei și nici nu putea respira din cauza norocului care a dat peste el. Credea că visează. Încercă să cânte, nu reuși. Nu reuși nici să-și
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
propriile tale însușiri. CAPITOLUL II DESPRE PRINCIPATELE EREDITARE Voi lăsa deoparte expunerea privitoare la republici, deoarece am tratat în altă parte pe larg despre ele. Mă voi referi numai la principate și, așa cum împletești firele unei urzeli, voi dezvolta punctele arătate mai sus și voi arăta cum se pot guverna și păstra aceste principate. Spun deci că, în statele ereditare și care s-au obișnuit cu familia principelui lor, greutățile întâmpinate în păstrarea lor sunt cu mult mai mici decât în
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Milanului, pentru că Franța să-și piardă stăpânirea ei aici, a doua oară a trebuit ca ea să aibă împotrivă-i lumea întreagă, iar armatele ei să fie nimicite sau alungate din Italia; și lucrurile s-au întâmplat astfel din motivele arătate mai sus. Oricum, atât prima, cât și a doua oară, Franța a pierdut Milanul. Am expus cauzele generale care duc la pierderea principatului în primul caz; ne rămâne să cercetăm acum cauzele care acționează în al doilea caz, și anume
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
înaintea lui orice lucru și, așa cum poate să aducă cu sine binele și după aceea răul, poate să aducă, de asemenea, răul și apoi binele. Dar să revenim la Franta și să cercetăm dacă ea a făcut ceva din cele arătate mai sus; voi vorbi de Ludovic, și nu de Carol, deoarece, el fiind mai multă vreme stăpân în Italia, se poate observa mai bine felul în care a procedat; și veți vedea că Ludovic a făcut tocmai contrariul a ceea ce
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
treimi din Italia, numai pentru ca ei să poată ocupa câteva teritorii din Lombardia. Să ne gândim acum cât de ușor i-ar fi fost regelui să-și păstreze autoritatea în Italia, dacă ar fi ținut seama de regulile mai sus arătate și dacă i ar fi apărat și ocrotit pe toți prietenii lui, care, fiind numeroși și slabi și, pe deasupra, temându-se unii de Biserică, alții de venețieni, erau mereu nevoiți să stea alături de el; căci, prin intermediul lor, el putea cu
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
greșeală, și anume aceea de a ocupa posesiunile venețienilor. Dacă nu ar fi întărit puterea Bisericii și nu i-ar fi adus pe spanioli în Italia, ar fi fost logic și necesar să micșoreze autoritatea venețienilor; dar, întrucât alesese calea arătată mai sus, n-ar fi trebuit să admită în nici un caz nimicirea lor, deoarece venețienii, fiind puternici, ar fi putut oricând să-i oprească pe ceilalți să întreprindă vreo acțiune împotriva Lombardiei, atât pentru că n-ar fi consimțit la aceasta
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
asemenea acțiune n-ar putea fi chemat de către nobilii puternici ai țării pentru a o săvârși, și nici n-ar putea spera să-și ușureze cucerirea printr-o rebeliune a celor care sunt în jurul sultanului. Lucrul acesta decurge din motivele arătate mai sus: într-adevăr, dat fiind faptul că toți sunt sclavii lui și-i sunt îndatorați, ei nu pot fi corupți decât cu o oarecare greutate; și, chiar dacă s-ar lăsa corupți, nu poți aștepta de la ei decât prea puțin
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
faptul că toți sunt sclavii lui și-i sunt îndatorați, ei nu pot fi corupți decât cu o oarecare greutate; și, chiar dacă s-ar lăsa corupți, nu poți aștepta de la ei decât prea puțin folos, deoarece, din motivele mai sus arătate, ei nu pot atrage poporul după ei. Iată de ce acela care îl atacă pe sultan trebuie să știe dinainte că va întâmpina o rezistență masivă, așa încât este preferabil, pentru el, să se bazeze mai mult pe propriile lui forțe decât
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
Franței se întâmplă contrariul: într-adevăr, este ușor să pătrunzi în această țară, câștigând de partea ta pe un mare feudal, deoarece există oricând atât oameni nemulțumiți, cât și dintr-aceia care vor schimbări în țara lor. Aceștia, din motivele arătate, îți vor deschide drum liber în țara lor și îți vor ușura victoria; dar, dacă pe urmă vei voi să păstrezi ceea ce ai cucerit, vei întâmpina nesfârșite greutăți, atât din partea celor care te-au ajutat, cât și dintr-a celor
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
de dispreț, iar celălalt, plin de bănuieli, nu va fi niciodată cu putință ca ei să acționeze de acord unul cu altul. Iată de ce un principe care nu se pricepe la război nu numai că va avea de suferit cele arătate mai sus, dar niciodată nu va putea să fie prețuit de soldații lui și nici nu va putea să aibă încredere în ei. Prin urmare, un principe nu trebuie să uite niciodată această pregătire în arta războiului, pe care el
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
alții docili; unii serioși, alții ușuratici; unii cu credință în Dumnezeu, alții fără religie, și așa mai departe. Știu prea bine că fiecare va declara că ar fi minunat dacă ar exista un principe care să aibă, dintre toate însușirile arătate mai sus, numai pe acelea care sunt considerate drept bune; dar, întrucât nimeni nu poate să le aibă pe toate laolaltă și nici să le practice în întregime, deoarece condițiile vieții noastre omenești nu o îngăduie, principele va trebui să
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
va însemna pentru tine atât dezonoarea, cât și ura oamenilor. CAPITOLUL XVII DESPRE CRUZIME ȘI MIlă ȘI DACĂ ESTE MAl BINE SĂ FII IUBIT DECÂT TEMUT, SAU MAl CURÂND TEMUT DECÂT IUBIT Trecând mai departe la celelalte însușiri mai sus arătate, spun că fiecare principe trebuie să vrea ca oamenii să-l socotească milos, și nu crud; cu toate acestea, el trebuie să ia seama și să nu folosească rău această milă. Cezar Borgia era socotit un om crud, totuși această
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
multe jurăminte și care apoi să se țină mai puțin de cuvânt; cu toate acestea, vicleniile i-au reușit întotdeauna ad votum, deoarece se pricepea foarte bine la astfel de treburi. Un principe nu trebuie, deci, să aibă toate însușirile arătate mai sus, dar trebuie neapărat să pară că le are. Dimpotrivă, voi îndrăzni să spun că, dacă le are și le folosește întotdeauna, ele îi sunt dăunătoare, dar, dacă pare numai că le are, ele îi sunt folositoare. După cum este
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
supușilor lor, căutau să câștige mai curând adeziunea soldaților decât pe aceea a poporului, lucru care li se dovedea apoi mai mult sau mai puțin folositor, după cum fiecare știa sau nu să-și păstreze faima printre soldați. Cauzele mai sus arătate au făcut ca Marcus, Pertinax și Alexandru, care au dus o viață modestă, au iubit dreptatea, au fost dușmani ai oricărei cruzimi și plini de omenie și blânzi, să aibă, cu toate acestea, în afară de Marcus, un sfârșit trist. Numai Marcus
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
în care cetățenii nu sunt uniți între ei va fi imediat pierdut; deoarece facțiunea cea mai slabă se va uni întotdeauna cu forțele externe ale dușmanului, iar cealaltă nu va putea să reziste. Venețienii, îndemnați, cred, de motivele mai sus arătate, favorizau existența facțiunilor guelfe și ghibeline în orașele care le erau supuse. Și, cu toate că niciodată nu le lăsau să ajungă la încăierări sângeroase, ei alimentau totuși aceste neînțelegeri, pentru că locuitorii, fiind cu totul prinși în discordii, să nu se unească
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]