4,667 matches
-
C. Perry, care, cu aproape un secol în urmă, navigase în Golful Tokyo, forțând deschiderea porturilor japoneze pentru comerțul internațional. MacArthur era văr al comodorului Matthew Perry. Se povestește ca MacArthur a fost cel care a avut inițiativa ca să fie arborat acel steag istoric, el văzându-se probabil ca un al doilea „deschizător” al Japoniei și nu ca un cuceritor. Se afirmă că cel de-al doilea steag care a fost arborat în Golful Tokyo a fost cel care flutura deasupra
Actul capitulării Japoniei () [Corola-website/Science/308741_a_310070]
-
a fost cel care a avut inițiativa ca să fie arborat acel steag istoric, el văzându-se probabil ca un al doilea „deschizător” al Japoniei și nu ca un cuceritor. Se afirmă că cel de-al doilea steag care a fost arborat în Golful Tokyo a fost cel care flutura deasupra Casei Albe în ziua în care Pearl Harbor a fost atacat. Căpitanul USS Missouri, Stuart Murray explică însă: „La ora opt, noi am arborat un set de fanioane colorate curate la
Actul capitulării Japoniei () [Corola-website/Science/308741_a_310070]
-
de-al doilea steag care a fost arborat în Golful Tokyo a fost cel care flutura deasupra Casei Albe în ziua în care Pearl Harbor a fost atacat. Căpitanul USS Missouri, Stuart Murray explică însă: „La ora opt, noi am arborat un set de fanioane colorate curate la arborele principal și un drapel național la pupa, dat fiind că eram la ancoră, și aș vrea să adaug că acestea erau doar steaguri militare navale regulamentare, pe care le-am scos din
Actul capitulării Japoniei () [Corola-website/Science/308741_a_310070]
-
erau doar steaguri militare navale regulamentare, pe care le-am scos din magazie, nimic special despre ele, iar acestea nu au mai fost folosite nicăieri altundeva, cel puțin după câte știu eu, cel puțin erau curate și le-am mai arborat probabil în mai în Guam. Așa că ele nu erau cu nimic speciale. Unele dintre articolele istorice spun că a fost același steag care a fluturat pe Casa Albă sau pe Capitoliul Național pe 7 decembrie 1941, la atacul de la Pearl
Actul capitulării Japoniei () [Corola-website/Science/308741_a_310070]
-
toate acestea. A fost doar un steag obișnuit militar al Statelor Unite. Le-am oferit pe amândouă Muzeului Academiei Navale, când ne-am întors pe coasta de răsărit în octombrie. Singurul steag special a fost steagul comodorului Perry, care a fost arborat pe corabia sa, în același loc, cu 82 de ani mai înainte. A fost scos din caseta sa de sticlă de la Muzeul Academiei Navale. Un ofițer mesager l-a adus. L-am agățat deasupra ușii cabinei mele, orientat către înainte
Actul capitulării Japoniei () [Corola-website/Science/308741_a_310070]
-
popoare de Yad Vashem. Cu banii strânși de comitet, Wallenberg a închiriat 32 de clădiri din Budapesta și le-a declarat , protejate de . El a pus semne ca „Biblioteca Suedeză” și „Institutul Suedez de Cercetări” la ușile lor, și a arborat drapele suedeze uriașe pe fațada acelor clădiri, pentru a promova aparențele. Clădirile au ajuns să găzduiască în cele din urmă aproape 10.000 de oameni. Sandor Ardai, unul dintre șoferii lui Wallenberg, relata ce a făcut Wallenberg când a interceptat
Raoul Wallenberg () [Corola-website/Science/307560_a_308889]
-
închisă a fâșiei albastre (indigo, în loc de cobalt cum e la cel românesc), a stârnit discuții la nivel internațional: ambasada Ciadului de la Moscova a înaintat Organizației Națiunilor Unite un protest oficial, prin care cerea ca drapelul României să nu mai fie arborat la ONU, protest respins deoarece existența tricolorului vertical albastru-galben-roșu ca drapel al României este anterioară existenței statului Ciad. Tricolorul românesc este, de asemenea, înrudit cu cel al Republicii Moldova, acesta din urmă având însă o proporție diferită (1:2 în loc de 2
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
revoluționari ca drapel al Țării Românești a fost tricolorul albastru-galben-roșu (cu albastrul sus, deci, conform semnificației „Libertate, Dreptate, Frăție”). Acest tricolor apare atunci de asemenea în Moldova, în Ardeal (de exemplu la Adunarea de la Blaj) și până la Paris (unde este arborat la 26 aprilie 1848 de către studenții români care salutau noul guvern revoluționar cu un tricolor „ca semn al unirii moldovenilor cu muntenii”). Iată amănuntele adoptării tricolorului : Totuși, decretul nr. 252 din 13/25 iulie 1848, motivat prin faptul că „nu
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de cea a drapelului princiar din 1862. Un alt drapel domnesc, oarecum diferit față de modelele din epocă, este un tricolor din mătase cu fâșiile dispuse vertical și albastrul lângă hampă, având pictată în mijloc o coroană princiară. Acest drapel era arborat la castelul de la Ruginoasa ori de câte ori domnitorul era prezent acolo. Steagul se regăsește azi la Muzeul de Istorie din Suceava, din cadrul Muzeului Bucovinei. Convenția de la Paris prevedea la articolul 45 că „oștirile ambelor țări vor păstra steagurile lor actuale; dar aceste
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
prin culoarea fâșiei din partea inferioară, anume verde grăniceresc. Anexa legii stabilea doar niște proporții ale diferitelor elemente ale pavilionului, dimensiunile efective urmând a fi stabilite de către Ministerul Forțelor Armate și Ministerul Afacerilor Interne în funcție de mărimea navei și locul unde se arborează acesta. Așadar, lățimea drapelului reprezenta 0,6 din lungime, fiind divizată astfel: 1/3 fâșia colorată și 2/3 fâșia albă. Stema avea o înălțime de 1/3 din lățimea drapelului, fiind poziționată la 1/6 din aceeași lățime față de
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
drapel Gărzile patriotice care s-au distins în activități de pregătire pentru apărarea patriei și care întruneau minim 2000 de luptători. Decretul nr. 1016 din 1966 creează cadrul legal pentru înființarea mărcilor distinctive și a mărcilor de comandament, care se arborează pe navele marinei militare și cele grănicerești, potrivit Regulamentului serviciului la bord. Marca distinctivă se arborează atunci când pe navă „se află în vizită oficială secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
întruneau minim 2000 de luptători. Decretul nr. 1016 din 1966 creează cadrul legal pentru înființarea mărcilor distinctive și a mărcilor de comandament, care se arborează pe navele marinei militare și cele grănicerești, potrivit Regulamentului serviciului la bord. Marca distinctivă se arborează atunci când pe navă „se află în vizită oficială secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România sau președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România”. Marca de comandant se arbora în
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
se arborează atunci când pe navă „se află în vizită oficială secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România sau președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România”. Marca de comandant se arbora în situații similare pentru: „ministrul forțelor armate ale Repubicii Socialiste România, comandantul marinei militare, comandantul marii unități de nave sau comandantul unei grupări de nave constituită temporar”. Forma, culorile și dimensiunile mărcilor urmau să fie stabilite prin regulament. Încă din
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
comandor de unitate navală, ea neprezentând stele și având o formă triunghiulară. Protocolul drapelului României este stabilit în cadrul Legii nr. 75/1994. Protocolul drapelelor și pavilioanelor militare este stabilit prin regulament intern. Legea amintită conține următoarele prevederi: Drapelul României trebuie arborat în mod permanent pe edificiile și în sediile autorităților și instituțiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituțiilor de învățământ și cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum și la aeroporturile cu trafic internațional. Ca pavilion, este permanent arborat
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
arborat în mod permanent pe edificiile și în sediile autorităților și instituțiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituțiilor de învățământ și cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum și la aeroporturile cu trafic internațional. Ca pavilion, este permanent arborat pe navele de orice fel și alte ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanțelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum și la reședința șefilor misiunilor diplomatice și
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
de învățământ și cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, precum și la aeroporturile cu trafic internațional. Ca pavilion, este permanent arborat pe navele de orice fel și alte ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanțelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum și la reședința șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale șefilor de misiuni diplomatice
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
ambarcațiuni ce navighează sub pavilion românesc. Potrivit uzanțelor de protocol, drapelul României se arborează la sediul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale statului român din străinătate, precum și la reședința șefilor misiunilor diplomatice și oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale șefilor de misiuni diplomatice și oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit acelorași uzanțe. Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul zilei naționale a României și al altor
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
diplomatice și oficiilor consulare. De asemenea, drapelul României se arborează sub formă de fanion, pe mijloacele de transport ale șefilor de misiuni diplomatice și oficii consulare române, în deplasările oficiale ale acestora, potrivit acelorași uzanțe. Temporar, drapelul României se poate arbora cu prilejul zilei naționale a României și al altor sărbători naționale, în locurile publice stabilite de autoritățile locale; cu ocazia festivităților și ceremoniilor oficiale cu caracter local, național și internațional, în locurile unde acestea se desfășoară. De asemenea, trebuie arborat
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
arbora cu prilejul zilei naționale a României și al altor sărbători naționale, în locurile publice stabilite de autoritățile locale; cu ocazia festivităților și ceremoniilor oficiale cu caracter local, național și internațional, în locurile unde acestea se desfășoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de șefi de stat și de guvern, precum și de înalte personalități politice reprezentând principalele organisme internaționale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi și pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfășurării competițiilor
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
desfășoară. De asemenea, trebuie arborat cu prilejul vizitelor oficiale întreprinse în România de șefi de stat și de guvern, precum și de înalte personalități politice reprezentând principalele organisme internaționale interguvernamentale, la aeroporturi, gări, porturi și pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfășurării competițiilor sportive, pe stadioane și alte baze sportive, și în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale și al secțiilor de votare. În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare. Drapelul României poate fi arborat, fără
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
gări, porturi și pe diferite trasee. Drapelul mai este arborat cu ocazia desfășurării competițiilor sportive, pe stadioane și alte baze sportive, și în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale și al secțiilor de votare. În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare. Drapelul României poate fi arborat, fără constrângeri, de persoane fizice la domiciliul sau reședința lor, sau de persoane juridice la sediile acestora. Guvernul este singurul organism oficial care stabilește zilele de doliu național, în care drapelul României
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
este arborat cu ocazia desfășurării competițiilor sportive, pe stadioane și alte baze sportive, și în timpul campaniilor electorale, la sediul birourilor, comisiilor electorale și al secțiilor de votare. În cadrul ceremoniilor militare, drapelul este arborat conform regulamentelor militare. Drapelul României poate fi arborat, fără constrângeri, de persoane fizice la domiciliul sau reședința lor, sau de persoane juridice la sediile acestora. Guvernul este singurul organism oficial care stabilește zilele de doliu național, în care drapelul României se arborează în bernă. Drapelele altor state pot
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
regulamentelor militare. Drapelul României poate fi arborat, fără constrângeri, de persoane fizice la domiciliul sau reședința lor, sau de persoane juridice la sediile acestora. Guvernul este singurul organism oficial care stabilește zilele de doliu național, în care drapelul României se arborează în bernă. Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul național și numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivități și reuniuni internaționale, pe clădiri oficiale și în locuri publice stabilite cu
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
constrângeri, de persoane fizice la domiciliul sau reședința lor, sau de persoane juridice la sediile acestora. Guvernul este singurul organism oficial care stabilește zilele de doliu național, în care drapelul României se arborează în bernă. Drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul național și numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivități și reuniuni internaționale, pe clădiri oficiale și în locuri publice stabilite cu respectarea Legii nr. 75/1994. În acest caz
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
sau la dextra drapelului împreună cu care ocupă centrul, dacă numărul drapelelor este par. În acest caz, toate drapelele trebuie să aibă aceleași dimensiuni (dar nu în materie de proporții, unde fiecare țară își are reglementările sale). Drapelul Uniunii Europene se arborează alături de drapelul României, la senestra celui din urmă. Arborarea drapelului României la manifestările care se desfășoară sub egida organizațiilor internaționale se face potrivit reglementărilor și uzanțelor internaționale. Drapelul de luptă este scos din vitrină la solemnitatea prezentării sale, la festivitatea
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]