6,861 matches
-
am identificat până acum, deși semnificative, nu putem spune că afectează miezul spiritual al romanului lui Rebreanu, când Titus Popovici bagă bisturiul în Apostol Bologa duhul prozatorului ardelean țipă de pe lumea cealaltă. Apostol nu se numește întâmplător Apostol. Este un ardelean „încuiat” (doamna Bologa își dorise fierbinte ca fiul ei să devină preot), profund serios, care l- a pierdut pe Dumnezeul copilăriei sale religioase, dar nu s-a dat, în schimb, pradă viciilor. Nu fumează, nu bea, nu este un chefliu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de vornic, ce i-a fost încredințată, și mai ales să administreze poliția locală. Orișice altă întrebuințare a vornicului este ilegală” <footnote Luis Roman, Implicații istoriografice, în “Revista de istorie”, nr. 5 1984, tom 37, p. 461; Ion Nistor, Bejenari ardeleni în Bucovina, în “Codrul Cosminului”, anul II-III, 1925- 1926, Cernăuți, 1927, p. 456; Daniel Werenka, Topografie der Bukowina, Cernowitz, 1895, p. 112. footnote>. Din anul 1794 este cunoscută prima pecete a Vamei, semn al independenței administrative. Pecetea din anul 1846
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina între 1775-1848, p. 29. footnote>, înregistrate de conscripția Josefină dintre anii 1784-1787, cu aproximativ 880 de suflete, împreună cu emigranții veniți în ultimii 10 ani, în special din Ardeal și Maramureș <footnote Ion Nistor, Bejenari ardeleni în Bucovina, în “Codrul Cosminului”, anul II-III, 1925- 1926, Cernăuți, 1927, p. 454. footnote>. Creat la 29 aprilie 1786, Fondul religionar ortodox creștin din Bucovina, condus de autoritățile austriece din Cernăuți, a înființat și domeniul Vama, dependent și administrat de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
literar propriu și Cs. Szabó László. "Zilele emoționante până la lacrimi au fost întinate, de pildă, de șeful statului-major al diviziei noastre; atunci am auzit pentru prima oară un nyilașist autentic. De limba lui spurcată și de comportamentul său infatuat la adresa "ardelenilor dezordonați și rozalii" se săturase și guvernul - de pildă, el batjocorise un ministru de Interne cinstit, cu bun simț, un autentic patriot, pe Keresztes Fischer Ferenc, în fața ostașilor, care se "stricau de râs". L-a strigat: "Băiete Fischer!". Împotriva lui
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
1918 la trunchiul din care fusese "smulsă" la 1700 (chiar cu un gest generos - din partea ortodocșilor - de acceptare a unui patriarh al României Mari provenind din sânul uniaților), putea sprijini acest avans latinizant, câtă vreme avea în spatele său prestigiul Școlii Ardelene. E drept că multe dintre aceste noi lăcașuri de cult sunt construite mai degrabă după chipul bizantinizant al bisericilor ortodoxe surori decât după cel al lăcașurilor bisericii catolice, de adopție. Chiar dacă închiderea buclei istorice nu a fost posibilă printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
În spiritul lui Eminescu putem proceda și noi, Încercînd să stabilim ce Înseamnă Într-adevăr naționalism, cu aplicare directă la spiritualitatea românească, și dacă adevăratul naționalism este În contradicție cu umanismul. Prima mișcare națională românească este cunoscută sub numele Școala Ardeleană, o mișcare prin care principiile iluministe erau adaptate la condițiile concrete ale poporului român din Transilvania. Personalități de formație teologică, reprezentanții Școlii Ardelene exploatau doctrina iluministă pe care Încercau să o pună În acord cu conceptele biblice. Așa se explică
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
dacă adevăratul naționalism este În contradicție cu umanismul. Prima mișcare națională românească este cunoscută sub numele Școala Ardeleană, o mișcare prin care principiile iluministe erau adaptate la condițiile concrete ale poporului român din Transilvania. Personalități de formație teologică, reprezentanții Școlii Ardelene exploatau doctrina iluministă pe care Încercau să o pună În acord cu conceptele biblice. Așa se explică poziția lor socială, conform căreia societatea este responsabilă de pacea și fericirea supușilor, căci, zice Petru Maior În Procanonul său, spre slobozire ne-
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
despre Supplex Libellus Valachorum era că a ridica din români o a patra națiune, În Împrejurările actuale, ar fi cu neputință și, chiar dacă ar fi cu putință, din multiple și importante considerații, nu este nicidecum oportun. Drepturile pe care Școala Ardeleană le susținea pentru națiunea valahă, cu argumente istorice și demografice (românii, populația majoritară din Transilvania, descendenți din romani, se aflau aici cînd teritoriul a fost ocupat de maghiari), se limitau la adnumerarea românilor Între stările principatului ca a patra națiune
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
dacă cineva Întru aceea să silește ca să pună pedică ori culturei sale, ori luminărei altei nații, lămurit arată că se află Încă și acum În vechea varvarie și greu păcătuiește Împotriva naturei, mamei tuturor. Depășind nivelul deșteptării mîndriei naționale, Școala Ardeleană reclama drepturi social politice pentru românii ardeleni, uniți și neuniți, În numele egalității de la Dumnezeu a oamenilor, indiferent de apartenența la o anumită nație. Caracterul național și umanist-iluminist al acestei mișcări este În afară de orice Îndoială. Considerînd secolul al XVIII-lea primul
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
pună pedică ori culturei sale, ori luminărei altei nații, lămurit arată că se află Încă și acum În vechea varvarie și greu păcătuiește Împotriva naturei, mamei tuturor. Depășind nivelul deșteptării mîndriei naționale, Școala Ardeleană reclama drepturi social politice pentru românii ardeleni, uniți și neuniți, În numele egalității de la Dumnezeu a oamenilor, indiferent de apartenența la o anumită nație. Caracterul național și umanist-iluminist al acestei mișcări este În afară de orice Îndoială. Considerînd secolul al XVIII-lea primul secol al naționalismului românesc ardelean, Zoltan I.
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
pentru românii ardeleni, uniți și neuniți, În numele egalității de la Dumnezeu a oamenilor, indiferent de apartenența la o anumită nație. Caracterul național și umanist-iluminist al acestei mișcări este În afară de orice Îndoială. Considerînd secolul al XVIII-lea primul secol al naționalismului românesc ardelean, Zoltan I. Toht Înțelege prin naționalism ,,ideologie și politică națională, ceea ce este cu totul firesc: ideologia și politica națională nu trebuie să vizeze ridicarea unei națiuni prin uzurparea altora, iar poziția intelectualilor români din Transilvania sfîrșitului de veac probează că
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Fiii patriarhului boierimii bucovinene, Doxachi Hurmuzachi, Eudoxiu, Gheorghe si Alexandru Hurmuzachi, au făcut studii juridice, istorice și politice la școala vieneză, dar, reveniți În țară, au purtat cu Însuflețire steagul emancipării culturale a românilor. Era o continuitate firească a Școlii Ardelene, cu cereri adaptate vremii În care trăiau. Din nou Însă: ridicarea propriei culturi nu era concepută În dauna altor etnii. O mărturisește și art.1 al Statutului Reuniunii Române de Leptură din Cernăuți, 1862, care preciza că putea fi membru
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
nu era străină de politica promovată și aici de Imperiul Habsburgic: divide et impera. Ca replică la această atitudine, anticulturală, regulamentul elevilor de la Liceul Real de Stat din Cernăuți pe anul 1929 stipula: Naționalismul bucovinean, o prelungire a naționalismului Școlii Ardelene prin firea lui Aron Pumnul, izvorăște neîndoielnic din umanism. Ființă socială, omul nu-și poate Împlini destinul decît În societatea În care și pentru care fatalmente se formează. Rămîne din el doar cît preia societatea, cît preia omenirea, În accepția
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
lăcuitorii și muntenii - țara lor - și scriu și răspund cu graiul: Țara Rumânească. Relația de incluziune dintre cei doi termini este clară, moldovan aparținînd sferei semantice a lui român, ca și muntean, oltean, la care am putea adăuga astăzi pe ardelean, bănățean, bucovinean etc. A patra frază din predoslovia cărții menționate spune: Biruit-au gîndul să mă apuc de această trudă, să scot lumii la vedere feliul neamului, din ce izvor și săminție sîntu lăcuitorii țării noastre Moldovei și așa și
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Într-o veșnică interrelaționare; limba română literară s-a edificat prin contribuția largă a tuturor graiurilor dacoromâne, chiar dacă e adevărat că vorbirea muntenilor e cea mai apropiată ca rostire de limba literară; e adevărat că graiurile provinciale ale moldovenilor și ardelenilor dovedesc deosebiri. Dincolo de aceste aspecte, limba literară a scriitorilor moldoveni, cronicari și ostenitori ecleziastici, e aceeași cu a scriitorilor munteni; același lucru se poate spune despre limba literară a ardelenilor. Și totuși, printr-o ciudată interpretare, bazată pe citări trunchiate
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
limba literară; e adevărat că graiurile provinciale ale moldovenilor și ardelenilor dovedesc deosebiri. Dincolo de aceste aspecte, limba literară a scriitorilor moldoveni, cronicari și ostenitori ecleziastici, e aceeași cu a scriitorilor munteni; același lucru se poate spune despre limba literară a ardelenilor. Și totuși, printr-o ciudată interpretare, bazată pe citări trunchiate și așezate arbitrar, Mihail Sadoveanu a putut fi considerat unul dintre cei mai Înțelepți curajoși care a susținut prin fapte Întîi de toate, prin creație conștiința națională și lingvistică a
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
districte Întregi, Încît bieții locuitori nemțești nu știau În urmă cum Îi cheamă. Astfel cu aparența, cu numele maghiar, ei vor să mintă ființa germană ori română nu este lipsită de suport. Faptul a creat adversitate În rîndurile intelectualității românești ardelene, În general nemulțumită de tratamentele pe care le suporta, care s-a văzut nevoită să recurgă la o stratagemă pentru a pune capăt situației: reactualizarea onomasticonului latin, pentru care nu se mai căutau corespondente În maghiară. A apărut astfel moda
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și 70 de ani de la trecerea În neființă a lui Octavian Goga, unul dintre cei mai Înflăcărați luptători pentru făurirea Marii Uniri, a României Mari. Imaginea cu care Octavian Goga s-a impus În conștiința publică românească este a poetului ardelean preocupat de a realiza, după cum autorul Însuși afirma, monografia sufletească a satului, cu toate frămîntările lui, cu tot ce e zvîrcolire În el. Faptul că după 1920 Goga a fost aproape Înghițit de iureșul vieții politice din România a fost
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
publicat În 1913 În Românul, oficiosul din Arad al Partidului Național și republicat la 13 august 1915 În Epoca din București, cu mențiunea: Acum, cînd condeie Închiriate de la București caută prin toate mijloacele să compromită opera de lămurire a emigranților ardeleni, Înfățișînd-o ca o improvizație fără rădăcini În trecut, nu va fi poate inutil să smulgem cîte o pagină În care s-a mărturisit credința noastră de acasă. [...] ideea unității a fost singurul nostru crez politic și se va desprinde ca
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
său și de fermitatea cu care Își susținea crezul, dar și de prezența sa În viața social-politică a țării. Nu multă vreme după stabilirea la București a devenit o personalitate foarte cunoscută, participînd la toate acțiunile care priveau viața românilor ardeleni. E de menționat rolul pe care l-a avut Goga În coordonarea activităților Ligii pentru unitatea culturală a tuturor românilor cu ale Astrei din Transilvania, fapt benefic mai ales după ce, În 1914, Liga și-a schimbat numele În Liga pentru
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Și fiindcă simte acest lucru, Liga vestește pe toți românii să fie gata. Dar Încă de Înaintea congresului prin care Liga Își schimba numele, se afirma fără ocolișuri nevoia unei acțiuni imediate pentru dezrobirea ținuturilor românești din Austro Ungaria. Tonul ardeleanului devine vehement, Încercînd să schimbe hotărîrea guvernanților de la București de a rămîne neutri față de conflictul armat declanșat, avertizînd În conferința Calvarul nostru, ținută la Ateneul român pe 15 ianuarie 1915, că soarta românismului din Ardeal se hotărăște acum și la
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
care și-a dat seama că tendința firească de a uni granițele etnice cu cele politice Își va smulge triumful definitiv pe urma acestei Încăierări. Situația dramatică a românilor din Austro-Ungaria este cuprinsă În Întregime În urarea pe care bătrînii ardeleni o făceau tinerilor ce plecau la război: duceți-vă și să dea Dumnezeu să vă bată. Pentru coordonarea activității ardelenilor cu cea a bucovinenilor, se Înființează În 1914 Cercul bucovinenilor și transilvănenilor din București, unde Octavian Goga va fi o
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
definitiv pe urma acestei Încăierări. Situația dramatică a românilor din Austro-Ungaria este cuprinsă În Întregime În urarea pe care bătrînii ardeleni o făceau tinerilor ce plecau la război: duceți-vă și să dea Dumnezeu să vă bată. Pentru coordonarea activității ardelenilor cu cea a bucovinenilor, se Înființează În 1914 Cercul bucovinenilor și transilvănenilor din București, unde Octavian Goga va fi o prezență foarte activă, Împreună cu alți colaboratori asigurînd apariția publicației Ardealul, prin care se făceau cunoscute opinii ale membrilor grupării. Crearea
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ființa noastră etnică și politică formăm un trup unic și nedespărțit cu toate celelalte părți constitutive ale națiunii române, cerem cu voință nestrămutată Încorporarea noastră În România liberă, pentru a forma Împreună cu ea un singur stat național românesc. Sosirea voluntarilor ardeleni și bucovineni la Iași a fost salutată cu entuziasm de toți românii, printre care se aflau numeroși originari din Bucovina și Transilvania. În cuvîntul său de Întîmpinare, Goga exprima imensa bucurie, nu numai a lui, pentru venirea lor la ideea-mamă
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
sau Moarte. Contactul cu românii aflați În afara granițelor României i-a stat permanent În atenție, pentru armonizarea eforturilor acestora În lupta pentru unire. Așa se explică prezența lui la Odesa, În ianuarie 1918, unde participa la formarea Comitetului Național al Ardelenilor și Bucovinenilor, organizație al cărei scop era de a reprezenta, Împreună cu statul român, cauza românilor În Alianța Naționalităților din Austro-Ungaria. Cum pacea Încheiată În aprilie 1918 cu Germania, din cauza ieșirii din război a Rusiei Sovietice, Îi făcea prezența În țară
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]