4,501 matches
-
noile prețuri pentru evaluarea în lei a veniturilor din arendă exprimate în natură, pentru determinarea bazei impozabile, se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare comunicării acestora către direcțiile generale regionale ale finanțelor publice. ... (7) Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut. ... (8) Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reținere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plății
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
comunicării acestora către direcțiile generale regionale ale finanțelor publice. ... (7) Venitul net din arendă se stabilește la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut. ... (8) Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reținere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plății venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final. (9) Impozitul astfel calculat și reținut pentru veniturile din arendă se plătește la bugetul de
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
8) Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reținere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plății venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final. (9) Impozitul astfel calculat și reținut pentru veniturile din arendă se plătește la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reținut. ... (10) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinței bunurilor
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
nu se mai stabilesc plăți anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârșitul anului urmând să fie supus impozitării potrivit deciziei de impunere emise pe baza declarației privind venitul realizat. Plățile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinței bunurilor, cu excepția veniturilor din arendă, se stabilesc de organul fiscal astfel: ... a) pe baza declarației privind venitul estimat/norma de venit și a contractului încheiat între părți; sau ... b) pe baza veniturilor determinate în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, în conformitate cu prevederile art. 68
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
norma de venit în luna decembrie și pentru care nu s-au stabilit plăți anticipate, conform legii; ... b) venituri din activități independente, a căror impunere este finală potrivit prevederilor art. 73; ... c) venituri din cedarea folosinței bunurilor sub formă de arendă, a căror impunere este finală potrivit prevederilor art. 84 alin. (8); ... d) venituri din cedarea folosinței bunurilor prevăzute la art. 88 alin. (2) și la art. 121 alin. (9), a căror impunere este finală, cu excepția contribuabililor care au depus declarații
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
fizice care realizează venituri din activități independente prevăzute la art. 68 și 69; ... b) persoanele fizice care realizează venituri din agricultură, silvicultură, piscicultură prevăzute la art. 104; ... c) persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor, cu excepția veniturilor din arendă; ... d) plătitorii de venituri pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din asocierea cu o persoană juridică contribuabil potrivit titlului II sau III, precum și din arendarea bunurilor agricole, impozitate în regim de reținere la sursă. ... (2
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279976_a_281305]
-
oamenilor de rând, cum era comerțul sau munca manuală, prelucrarea fierului și mineritul nu intrau în această interdicție. Nobilii se implicau serios în industrii ca metalurgie și minerit, fiind investitori majori în companii comerciale și bănci. Au profitat de pe urma creșterii arenzilor ca proprietari de pământ. În 1749, la Paris, tot cei care aveau un venit de peste o jumătate de milion de livre erau nobili. În porturile ca Bordeaux, burghezia era mai bogată decât nobilimea locală. Burghezii nu aveau titlu nobiliar și
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
gabelle", toate crescând enorm din 1749 până în 1780, pentru a acoperi costurile războaielor în care de implicase Franța, impozitele reprezentând 5-10% din venitul țăranilor. Cea mai grea povară pentru țărani o constituiau dijmele către biserică și obligațiile feudale, dar și arenzile, care au crescut accentuat ca urmare a creșterii demografice. În 1790, populația Franței număra 27,9 milioane de locuitori. O altă componentă a Stării a Treia era alcătuită din muncitori urbani, ce trăiau la oraș în locuințe aglomerate și insalubre
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Normandia și Franche Comte împotriva împotriva impozitelor, dijmei și obligațiilor feudale. Legea și ordinea păreau să se prăbușească oriunde. Pe marile domenii ale bisericii și ale altor proprietari de pământ se aflau depozite de cereale ce au fost adunate că arenzi, drepturi feudale și dijme. În primăvară și vara 1789, au fost sigurele locuri în care grâul a fost păstrat în cantitate mare. Moșierii au fost considerați deținători de stocuri și castelele lor au fost atacate, pentru că acolo țineau și les
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
loc și o recolonizare sistematică intensă a românilor din alte provincii (în special din Muntenia și a românilor din Transilvania) în Dobrogea, sporind semnificativ ponderea elementului românesc din regiune. Spre deosebire de restul Regatului României, în Dobrogea nu existau latifundii date în arendă, ceea ce a contribuit la crearea unei populații rurale relativ înstărite. Regatului României s-a folosit de situația prielnică din timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic și anexează Cadrilaterul (Dobrogea de Sud) în anul 1913, prin prevederile Tratatului de pace
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
durata războaielor din timpul crizelor secolului al treilea, mulți fermieri mici și-au vândut sau și-au abandonat pământurile, iar proprietatea asupra terenurilor agricole a ajuns să fie concentrată în moșii mari ("latifundia"), lucrate de țărani ("coloni"), care luaseră în arendă suprafețe arabile. Țăranii care lucrau pe aceste moșii datorau o rentă pentru porțiunea de teren care le asigura traiul și mai datorau stăpânului un număr de zile de muncă neplătită la arat, semănat și cules. De la un termen de plată
Iobăgie () [Corola-website/Science/298314_a_299643]
-
arabile. Țăranii care lucrau pe aceste moșii datorau o rentă pentru porțiunea de teren care le asigura traiul și mai datorau stăpânului un număr de zile de muncă neplătită la arat, semănat și cules. De la un termen de plată al arendei la altul, datorită deteriorării economiei romane, "colonii" au început să nu mai fie capabili să plătească rentele și au ajuns legați de moșii prin debit. Edictul de la Milano (dat în 313, de către împăratul roman, Constantin cel Mare) a stabilit caracteristicile
Iobăgie () [Corola-website/Science/298314_a_299643]
-
a-l ajuta pe acesta să iasă din problemele financiare pe care le avea, pe fondul unui conflict cu fostul său arendaș Teodor Zaplan. Astfel, pentru a evita plata unor despăgubiri către Zaplan, Bălăceanu a acceptat să dea pământul în arendă unor familii pe care Diamant le-a organizat pe principiile fourieriste. Cele doar 60 de familii (la început, doar 10) care au constituit societatea (modelul formulat de Charles Fourier necesita peste 1600 de familii) munceau 8 ore pe zi, 7
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
Albă (pentru Regatul Crimeii), Adjud (pentru Regatul Ungariei) și Putna (Țara Românească). În plus mai existatu vămi interne unde se plătea o taxă de tranzit, la Lăpușna, Roman, Bacău, Vaslui, Bârlad și Tecuci. Ca surse secundare de venit o reprezentatu arenzile încasate de la proprietarii de case si atelierele meștesugărești din orașe, amenzile și taxele de judecată ("tretina" - a treia parte din lucrul judecat) și veniturile satelor și ocoaleleor domnești. Domnul devenea de asemenea proprietar de drept al moșiilor rămase fără moștenitor
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
moșii ale Mitropoliei sunt împărțite oamenilor, determină constituirea la poalele dealului Vînjului a unei localitați prospere din punct de vedere economic și social. Terenul arabil care a rămas de la împroprietărire a trecut în proprietatea statului care l-a dat în arendă unui anume Argetoianu. Documentar se atestă că în 1879, dat fiind aportul pe care și-l aduc locuitorii comunei Vînju Mare la Războiul de Independență, în perimetrul comunei se face o nouă împroprietarire cu loturi tip de 5 ha, din
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
din proprietatea statului. La această improprietărire beneficiază de pământ țăranii săraci, care au primit și loturi de casă în jurul vetrei satului Vînju Mare, cât și participanții la Războiul de Independență. Restul moșiei rămânând în proprietatea statului, a fost dat în arenda lui Ion Ceroșanu. În anul 1899 s-a făcut o noua împroprietărire cu drept de răscumparare pe termen de 5 zile. Întrucât terenul nu era suficient pentru toti sătenii și ca sa nu se creeze nemulțumiri, improprietărirea s-a facut sub
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
1907 găsește locuitorii comunei Vînju Mare împroprietăriți în trei rânduri și mult mai înstăriți decât cei din satele vecine, fapt care duce la o anumită ”liniște” în zonă, dar și cu foarte multi clăcași pe terenul ce-l avea în arenda Constantin Triandafil. Comuna Vînju Mare avea, în 1907, o școala cu patru săli de clasă. Locuitorii din Vînju Mare au dus lupte aprige de răscumpărare a moșiei căzute în mâinile arendașilor între anii 1864-1921, haiducia fiind folosită de mulți țărani
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
din volumul total al produselor comercializate: grâu - 1,4%; semințe de floarea soarelui - 2%; sfeclă de zahăr - 46%; tutun - 30%; fructe - 23%; vite și păsări - 1,2%. O cantitate mare de producție a fost dată sub formă de plată pentru arendă.
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
de proprietate asupra terenurilor în Nauru este unul neobișnuit: toți nauruanii au anumite drepturi pentru toate terenurile de pe insulă, care sunt deținute de către indivizi și familii; guvernul și entitățile corporative nu dețin teren și trebuie să încheie un acord de arendă cu proprietarii pentru a-l putea utiliza. Străinii nu pot avea în proprietae terenuri. Nauru are un sistem juridic complex. Curtea Supremă, condusă de șeful Justiției, este suverană pe probleme constituționale. Alte cazuri pot fi solicitate Curții de apel formată
Nauru () [Corola-website/Science/298128_a_299457]
-
având tentă patriotică și de protest social. În 1862 poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănătatea precară, a murit în 1863 la Brașov. s-a născut în orașul Bistrița în familia unui arendaș. Tatăl, Teodor, ținea în arendă, la Bistrița, o moară de argăsit scoarță, care abia asigura existența familiei relativ numeroase: soția și trei copii. Casa în care locuiau era compusă dintr-o singură chilie ceva mai largă, și o tindă. Câțiva ani după nașterea lui Andrei
Andrei Mureșanu () [Corola-website/Science/297433_a_298762]
-
Bălți beneficiază de un set de facilități, prevăzut de legea cadru privind zonele antreprenoriale libere, de Codul Vamal și de cel Fiscal. În 2010 erau înregistrați 7 rezidenți specializați în construcții; domeniul servicilor de alimentație publică; prestarea de sevicii de arendă. Cel mai mare este compania Draexlmaier, care fabrică diverse cabluri pentru gigantul automobilistic german BMW. Inițial ZEL „Bălți” cuprindea două subzone cu suprafețe de 1,5 ha și respectiv 10,35 ha în care activează ÎCS “Draexlmaier Automotive“ SRL. La
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
11-12 milioane de oameni la 7-8 milioane). În perioada de până la izbucnirea rebeliunii cazacilor, magnații polonezi au vândut anumite privilegii agricole arendașilor, dintre care mulți erau evrei. Aristocrații au continuat să trăiască departe de moșiile lor, cheltuind banii cuveniți din arendă, lăsând în schimb ca arendașii și colectorii de biruri să devină ținta nemulțumirii și urii țărănimii exploatate. Hmelnițki a declarat că polonezii i-au vândut pe țărani ca sclavi „în mânile blestemaților de evrei”. Cazacii și țăranii răsculați au masacrat
Răscoala lui Hmelnițki () [Corola-website/Science/317578_a_318907]
-
parțial televiziunea TVCi din Rusia, dar are și emisiuni proprii (Curier, Maxima, Mai ai ceva de spus, Vocea Poporului). Compania de televiziune “NIT” a fost înștiințată la 24 decembrie 2009, de către Guvern că nu va mai fi prelungit contractul de arendă al localului unde activează televiziunea, deoarece la 31 decembrie a.c., expiră data valabilității contractului de arendă. NIT a acuzat Guvernul Filat, că prin aceste acțiune ar fi dorit lichidarea postului tv . Purtătorul de cuvânt al primului ministru a respins acuzațiile
NIT TV () [Corola-website/Science/317848_a_319177]
-
spus, Vocea Poporului). Compania de televiziune “NIT” a fost înștiințată la 24 decembrie 2009, de către Guvern că nu va mai fi prelungit contractul de arendă al localului unde activează televiziunea, deoarece la 31 decembrie a.c., expiră data valabilității contractului de arendă. NIT a acuzat Guvernul Filat, că prin aceste acțiune ar fi dorit lichidarea postului tv . Purtătorul de cuvânt al primului ministru a respins acuzațiile și a menționat că totul este legal, iar instituțiile de stat au nevoie de spațiu pentru
NIT TV () [Corola-website/Science/317848_a_319177]
-
se datorează faptului că o bună parte din populația de la sate este formată din bătrâni, care nu mai pot face agricultură. Cum nici nu au bani pentru a-și achiziționa utilaje și nici încredere de a-și da terenurile în arendă, de teamă să nu fie păcăliți, țăranii lasă suprafețe din ce în ce mai mari nelucrate. În statele europene, consumul mediu de îngrășământ activ la hectar este de 200-250 kg, în timp ce în România această medie nici nu trece de 70 kg. În prezent (mai
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]