4,796 matches
-
1756 (7264) Gligoraș cobuzar și cu soția sa Maria au vândut “giupânului hagi Lohan neguțitoriu” o casă cu șopron “șindilitu și cu locu cu totu” dar... La 10 octombrie 1756 (7265) Ion Bogdan mare logofăt judecă pricina dintre Iovanes băibărăcar armean și Lohan pe motiv că dreptul de a cumpăra acea casă și dugheană cu șopron “șindilitu” îl avea Iovanes și nu Lohan. --Motivul? --Acea casă cu dugheană și șopron a lui Gligoraș se aflau alături de casa lui Iovanes, pe când locul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Armenime, hai să vedem ce se întâmplă pe Ulița Cizmăriei - aici la o aruncătură de băț. Chiar de la început, adică la 6 martie 1671 (7179), aflăm că Tofana, soția lui Ștefan lăcătușul - o meserie nouă pe care o întâlnim la armeni - întocmește un zapis în care spune: “Am vândut... o casă cu loc cu tot, la Cizmărie, care loc se împreună... în țintirimul bisericii armenești... Aceasta casă... o am vândut dumisale lui Păun vamășul cel mare”. Printre martori întâlnim mai mulți
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
întocmește un zapis în care spune: “Am vândut... o casă cu loc cu tot, la Cizmărie, care loc se împreună... în țintirimul bisericii armenești... Aceasta casă... o am vândut dumisale lui Păun vamășul cel mare”. Printre martori întâlnim mai mulți armeni și doi făclieri, ceea ce ar însemna că aceștia proveneau din rândul armenilor. --Iaca și doi frați, Toader și Gligorie, care la 17 martie 1683 (7191) spun: “mărturisim cu acest zapis... cum noi,... am vândut a noastre drepte dughene ce sântu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu tot, la Cizmărie, care loc se împreună... în țintirimul bisericii armenești... Aceasta casă... o am vândut dumisale lui Păun vamășul cel mare”. Printre martori întâlnim mai mulți armeni și doi făclieri, ceea ce ar însemna că aceștia proveneau din rândul armenilor. --Iaca și doi frați, Toader și Gligorie, care la 17 martie 1683 (7191) spun: “mărturisim cu acest zapis... cum noi,... am vândut a noastre drepte dughene ce sântu în Cizmărie... trei dughene gata, cu casă cu tot și cu grajdiu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de astăzi, aș îndrăzni să spun că nu a fost peste măsură de interesantă - asta dacă o comparăm cu altele în care la fiecare pas descopeream locuri și fapte ieșite din comun - dar am înțeles un lucru. Și anume că armenii erau buni meseriași. Zisa “În Armenime” nu era gratuită. Armenii sunt o populație care atunci când a venit în Iași s-a așezat pe o uliță gospodărește și și-au făcut biserică încă din 1395. --Ba chiar două biserici, dragule. --Întocmai
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spectator nu căuta să se Încredințeze de soiul Împletiturii. Atunci Simon Îi Întindea un capăt al cingătorii, țeapănă ca un par; de cum o atingea neîncrezătorul, funia se pleoștea și se prăvălea pe jos, stîrnind praful. Vorbea destul de bine greaca, copta, armeana și ebraica, precum și unele dialecte locale, deși potrivnicii săi susțineau că avea rostire de venetic. Simon nu se prea sinchisea de clevetiri, dînd chiar impresia că el Însuși le Întețea. Se mai zicea despre el că era ager la minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
au recopiat nu și-au permis să pună pe seama lui Isus o „greșeală rituală”. În orice caz, faptul că este vorba de o inserție pare a fi evident ; nici una dintre celelalte versiuni ale acestei Evanghelii apocrife (greacă, latină, siriacă, arabă, armeană) nu conține acest episod (81, p. 57). 83. Max Kaltenmark, „La naissance du monde en Chine”, în La naissance du monde, Seuil, coll. „Sources orientales”, vol. I, Paris, 1959. 84. Jacques Lemoine, „Mythes d’origine, mythes d’identification”, în L
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cu „focurile Gheenei” și cu „chinurile iadului”. În reprezentările icononografice ale Judecății de Apoi din bisericile Moldovei secolului al XVI-lea (Probota, Voroneț, Moldovița etc.) sunt (con)damnate grupuri etnice de alte confesiuni, fie necreștini, fie neortodocși : evrei, turci, tătari, armeni, latini, arabi, etiopieni etc. (35, I, pp. 241-264 și II, pp. 121-145). Deasupra tuturor este scrisă înfricoșătoarea poruncă adresată de Isus, la „Judecata de Apoi”, neamurilor așezate „de-a stânga jețului” : „Duceți-vă de la mine, blestemaților, în focul cel veșnic
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prin importul de domnitori fanarioți, obiceiul ingerării opiumului și a teriacei a pătruns și la curțile domnești și boierești din Țările Române. În perioada fanariotă, prin intermediul spițeriilor, cârciumi- lor și hanurilor, al băcăniilor cu „coloniale” ținute de greci, turci și armeni, obiceiul ocazional de „a bea afion” (dizolvat în vin sau țuică) s-a răspândit și în mediul negustorilor și târgoveților români. Totuși, la 1835, starostele băcanilor (bacalbașa) din București a fost convocat de Comisia medicală pentru a i se înmâna
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a îmbolnăvit și a murit „de oftică” (din ngr. ohtikas = „ftizie”), adică „i s-au dus zilele în fum”, scrie ironic Vasile Alecsandri (Kera Nastasia, 1865) (214, p. 108). în 1844, Alecsandri descrie Iașiul multietnic, în care orientalii (turci, greci, armeni) sunt promotorii fumatului. În „cafineaua grecească”, „plină de fesuri mari, de fustanele”, „felegenele de cafe, ciubucile și narghilelele gioacă roluri însămnate”, iar „fumul de tiutiun domnește în toată nourimea sa”. Alături, pe uliță, se află o „tiutiungerie arminească”. Ea este
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cusute cu fir, tot soiul de mătănii de mărgean sau de chihrimbar și prin colțuri stau grămezi de ciubuce de cireși și de iasomie. Marfa orientală ce se vinde într-însa, așezarea-i curioasă și mai ales figura caracteristică a armeanului ce trage necontenit ciubuc pe pragul ușii îi dau un aer străin din care un zugrav ar putea face un tablou foarte original... (124, p. 83). Alecsandri uită să menționeze și „tiutiungeriile jidovești”. În 1851, în catagrafia locuitorilor evrei din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
face un drum pe jos până la Chișinău, în memoria celor doi mari artiști patrioți, Doina și Ion Aldea Teodorovici. Hotărâsem să iau cu mine un pumn de țărână de la teiul sfânt de la Iași, din Copou, până la mormintele lor, pe strada Armeană din Chișinău. Răspunsul l am primit în ziarul “Vremea” din 15 ianuarie 1993, apreciindu-mi-se gestul meu drept nobil, dar fiind sfătuit să nu plec, pentru că este riscant. Nu am renunțat. în mai 1993, într-o călătorie făcută de la
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
și la data de 29 octombrie 1993, la orele 12, am ajuns la Chișinău, la statuia lui ștefan Cel Mare, unde ne aștepta un grup de oameni, oameni de suflet, români basarabeni. Impreună am plecat către Cimitirul Central din strada Armeană. La mormântul Doinei și a lui Ion Aldea Teodorovici era foarte multă lume adunată, Ion Ungureanu, Nina Culicovschi, Petre Teodorovici, Gheorghe Țopa, d-na și d-l. Marin, (părinții Doinei), fiul regretaților artiști, Cristofor, scriitori, artiști, prieteni. Slujba de pomenire
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
teritoriul actualului județ Botoșani au fost înscrise multe fapte istorice, dintre care amintim doar câteva: prima mențiune domnească a localității Botoșani datează din anul 1350 prin pisania bisericii armenească, deci înainte de formarea Principatului, pe locurile lui Botos (Botoș) evrei și armeni veniți din Polonia, se așează în târg ocupându-se cu comerțul și alte afaceri. O altă atestare este prin letopisețul făcut la Curtea lui Ștefan cel Mare în care se spune: ”...în anul 6947 (1499) noiembrie 28, au venit tătarii
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
teritoriul actualului județ Botoșani au fost înscrise multe fapte istorice, dintre care amintim doar câteva: prima mențiune domnească a localității Botoșani datează din anul 1350 prin pisania bisericii armenească, deci înainte de formarea Principatului, pe locurile lui Botos (Botoș) evrei și armeni veniți din Polonia, se așează în târg ocupându-se cu comerțul și alte afaceri. O altă atestare este prin letopisețul făcut la Curtea lui Ștefan cel Mare în care se spune: ”...în anul 6947 (1499) noiembrie 28, au venit tătarii
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
de ce-ar fi fost capabili rușii în cazul când s-ar fi văzut descoperiți. Am aflat, după aceea, că cel ucis și îngropat era un spion grec.“ Rușii se slujeau, pe vremea aceea, mai ales de spioni greci și armeni cari, fiindcă știau limba turcă, pătrundeau cu ușurință până în rândurile armatei turcești peste Dunăre. Dar mulți dintre acești spioni mâncau la câte două iesle, adică spionau pe turci în folosul rușilor și pe ruși în folosul turcilor și primeau bani
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
și Varujan Vosganian, în care eu vedeam un M. Kogălniceanu, a pățit-o (dar îl iert, a reușit să scrie, cât a fost politician cred că de la Revoluție s-a perpetuat în tot felul de demnități publice, un roman dedicat armenilor excepțional). Normal ar fi să fie scriitorul român un ales al soții, "cu mintea larg deschisă". Singurul succes platonic înregistrat de scriitori (inclusiv la cei înregimentați în partide) a fost în plan publicistic sau eseistic ei sunt buni moraliști. Altfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
merită să insistăm să fim citiți în străinătate? Birocratic, ar trebui rezolvată o dată chestiunea agențiilor literare, care să promoveze în țară și în străinătate autorii, literatura originală românească. Dar se poate și individual. Mă uit la Varujan Vosganian pe filieră armeană, probabil, cheltuind bani din banii lui cu traducerea, a cucerit lumea cu un roman, "Cartea șoaptelor". E o posibilitate de a ieși astfel la export. Amintește-ți că Augustin Buzura, cât a condus FCR, și-a tradus peste tot, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cum s-a întâmplat în alte țări. Grecia a refuzat să recunoască Macedonia îcare se numește în continuare „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”) fiindcă urmase o politică de transformare a etnicilor macedoneni în greci cu 40 de ani înainte. Turcia nu poate recunoaște masacrarea armenilor sau abuzurile suferite de kurzi. în trecut, America, fiind o societate deschisă, a fost mai dornică să-și recunoască greșelile din trecut. Genocidul amerindienilor a intrat în programele școlare, la fel ca și sclavia. în lupta împotriva terorii am comis
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
raporturile sexuale, legitime sau nu, homosexuale sau heterosexuale, funcționează ca o metaforă a raporturilor de clasă. Blocul cu zece etaje a fost construit în 1934, în stil european, pe strada Suleiman Pașa din Cairo, de către inginerii italieni contractați de milionarul armean Hagop Yakubian. La început, Blocul Yakubian a fost reședința elitei societății din acea vreme, a miniștrilor, a industriașilor și a evreilor bogați, care-și fumau trabucurile scumpe pe terasa clădirii. În anii ’60, după Revoluție, apartamentele din Blocul Yakubian au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
care se plimbă personaje pitorești, bunici și mătuși, mâncăruri, sunete și mirosuri. Fiecare dintre aceste cărți se concentrează pe câte o etnie și încearcă să-i surprindă originalitatea, chiar din interiorul marilor aglomerări urbane occidentale: grecii la Eugenides, turcii și armenii la Shafak, de curând indienii la Kiran Desai. Cu gândul fiind eu mereu la România - ca orice român preocupat de soarta țărișoarei și a literaturii ei -, nu pot să nu constat un lucru simplu și mai degrabă întristător: toate aceste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
și o țin strâns, să nu cadă, zboară pe lângă paharul cu șerbet și nu, nu se pierd în grădină, rămân acolo, pe masă, între ei doi, stingheri. — ...știu! Nu te grăbi. Isabelle și cu mine livrăm jambon...Tratăm cu un armean. El ne anunță când, cum și de ce au nevoie, nimeni altcineva, nici nu cred că știe nimeni altcineva, înțelegi, suntem mult prea mărunți, prea neimportanți... iar acum caută pe cineva care să facă dulcețuri. Am aici o listă. Uite: agrișe
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
teribil! mormăi Carol, sperând să fie contrazis de ceilalți, dar nimeni nu-l băgă în seamă. Cartierul oriental zăcea la picioarele lor ca un animal leneș și înțelept, pe malurile lagunei, nu departe de port. Greci, turci, tătari, evrei și armeni, aduși aici de nevoi uitate de generații, împinși de prigoane sau ademeniți de un trai mai dulce și câștiguri mai mari, populau claie peste grămadă acest Babilon bezmetic și fermecător. Mirosurile de pește, șașlâc și năut se amestecau cu aburii
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
subteran inseparabil de agonia Turciei imperiale, aflată la finele războiului în mijlocul ocupației militare și al luptelor fratricide. Asasin și trădător, Chevket este colabo ratorul lui Enver-Pașa, supraviețuitorul triumviratului ce a condus Turcia în Marele Război și a instigat la genocidul armean. Din întreg edificiul grandios nu a mai rămas decât un vis nebun, pe care Enver îl urmărește cu o pasiune suicidară : recrearea Imperiului care să reunească națiunile turcice, contrapondere la puterea sovietică. Acesta este noul mare joc al lui Enver
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de atrocități ce jalonează drumul lui Corto. Asia ce adăpostește comoara lui Alexandru Macedon este un tărâm dominat de interacțiunea dintre marile grupuri ce se ambiționează să cucerească teritoriile ce supraviețuiesc agoniei imperiilor. Dezertori turci, adoratori ai sectei asasinilor, naționaliști armeni și bolșevici își dispută întinderile de pământ peste care se întinde umbra revoluției. Ca și în Siberia, Corto este personajul-punte dintre epoci și lumi. La granița dintre Persia și Uniunea Sovietică, o convorbire purtată pe cel mai amical ton posibil
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]