4,503 matches
-
militare și numărul funcțiilor care pot fi încadrate cu soldați și gradați rezerviști voluntari se stabilesc, se centralizează și se trimit la structurile interesate, conform metodologiei prevăzute la art. 9. Articolul 85 La instituirea stării de urgență, a stării de asediu, precum și la declararea mobilizării și a stării de război, tinerii care frecventează programul de instruire a soldaților și gradaților rezerviști voluntari continuă instruirea și participă la desfășurarea activităților specifice la unitățile militare în care se pregătesc. Articolul 86 Soldații și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221729_a_223058]
-
de spaimă", Badoglio a anunțat și el capitularea Italiei după o oră și jumătate [2, p. 263]. În noaptea de 8 spre 9 septembrie, forțele germane au început încercuirea Romei. Badoglio și familia regală s-au instalat în stare de asediu în clădirea Ministerului de Război. De aici au plecat spre Marea Adriatică, iar din portul Pescara două vase au luat la bordul lor grupul format din familia regală, Badoglio și guvernul său. Au ajuns la Brindisi pe 10 septembrie, unde s-
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
Ier 7,34). Acest Isus a fost mai norocos. El nu a fost executat (în ciuda apelurilor liderilor religioși de a fi ucis), ci a fost eliberat. În orice caz, norocul l-a părăsit șapte ani mai târziu, când în timpul unui asediu, a fost ucis de o piatra catapultată ce s-a izbit de ziduri. Al treilea motiv pentru care Isus și-a atras împotrivirea a fost relatarea parabolei viei (Mc 2,1-12). El expune această parabolă ca răspuns indirect la întrebarea
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
interzicerea îngropării cum se cuvine (de ex., Livy 29.9.10; 29.18.14). Totuși, chestiunea în cauză aici este presupunerea câtorva cercetători că sutele, chiar miile, de evrei răstigniți și lăsați să atârne de cruce în afara zidurilor Ierusalimului în timpul asediului din 69-70 d.C. confirmă practica obișnuită a romanilor în Palestina. Analiza lui Josephus sugerează, din contra, că lăsarea trupurilor celor executați neîngropați nu era o normă, ci o excepție. De fapt, era o abatere de la practica romană obișnuită în Palestina
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
iudaice 20.129). Procuratorul Felix (52-60 d.C.) a răstignit și el un mare număr de răsculați (Războaiele iudaice 2.253). Din cauza unei ofense, procuratorul Florus (64-66 d.C.) a biciuit și răstignit multe persoane din Ierusalim (Războaiele iudaice 2.306). În timpul asediului Ierusalimului (69-70 d.C.), generalul Titus a răstignit în fața zidurilor orașului pe prizonierii și fugarii evrei ca să-i descurajeze pe răzvrătiți (Războaiele iudaice 5.289,449). Josephus nu menționează dacă aceste victime nu au fost îngropate, probabil din cauză că cititorii săi știau
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
afirma punctul de vedere al partidului asupra tuturor problemelor la ordinea zilei"187. Menită să marcheze declanșarea unei campanii pentru răsturnarea guvernului, acțiunea avea să devină cel de-al doilea Congres general al liberalilor georgiști. Cum cenzura și starea de asediu erau în vigoare, conducerea partidului a intervenit pe lângă Prefectura Poliției pentru a obține aprobare pentru desfășurarea manifestării 188. Aprobarea a fost acordată pentru ziua de 2 decembrie 1934, dar numai în urma promisiunii că va fi un congres "inofensiv, fără manifestații
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
României. După alegerile din 20 decembrie, a intervenit asasinarea premierului, I.G. Duca, de către legionari. La 30 decembrie, regele a numit în funcția de prim ministru, cu titlu provizoriu, pe Constantin Angelescu, iar prin decret regal, s-a instaurat starea de asediu. Dorind să evite ascensiunea lui Dinu Brătianu la conducerea guvernului, la 3 ianuarie 1934, Carol al II-lea l-a numit în fruntea guvernului liberal pe Gheorghe Tătărescu. Duritatea acuzelor aduse fostului premier, I.G. Duca, de către georgiști a atras includerea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
tolera astfel de manifestări nu putea să fie considerat liberal. În lunile care au urmat, protestele georgiștilor față de regimul politic al cabinetului condus de Georghe Tătărescu au fost din ce în ce mai numeroase. N. Constantinescu-Bordeni a vorbit la Cameră împotriva legii stării de asediu, arătând că dacă ea fusese justificată în decembrie, când avusese loc atentatul de la Sinaia, prelungirea acestei măsuri excepționale în luna martie nu mai era compatibilă cu doctrina unui partid liberal 401. În aprilie, când guvernul a adus în discuția Camerei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
au fost formulate de Gheorghe Brătianu și în discursul rostit la Camera Deputaților, în 16 decembrie 1934, când a fost adusă în discuție problema demiterii generalului Ion Antonescu, de la Statul Major al Armatei. Protestând împotriva cenzurii și a stării de asediu, șeful georgiștilor se întreba retoric: "Sub ce regim ne aflăm? Mai există Constituțiune, mai există Parlament? [...] Țara vrea să fie lămurită. Ea vrea să știe [...] pentru ce se mențin măsurile excepționale"406. Cum guvernul nu a renunțat la cenzură nici
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Mesajul tronului, C. Zamfirescu constata, din nou, că, în România, unde executivul avea puterea de a dizolva Camera și Senatul, parlamentarismul încetase să reprezinte o realitate. Analizând activitatea guvernului, deputatul georgist aprecia că acesta folosise în exces cenzura, starea de asediu și guvernarea prin decrete legi, evitând să abordeze "chestiunile mari, de principiu" ale societății. În consecință, în numele PNL-Gheorghe Brătianu, C. Zamfirescu refuza să voteze Răspunsul la Mesaj 408. În primăvara anului 1937, Gheorghe Brătianu a participat la întrunirea inițiată de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mari, de principiu" ale societății. În consecință, în numele PNL-Gheorghe Brătianu, C. Zamfirescu refuza să voteze Răspunsul la Mesaj 408. În primăvara anului 1937, Gheorghe Brătianu a participat la întrunirea inițiată de Alexandru Averescu pentru a protesta față de prelungirea stării de asediu și a luat în discuție posibilitatea de a colabora la un viitor guvern alcătuit din șefi ai partidelor mici, ca acelea conduse de Alexandru Averescu, A.C. Cuza, Nicolae Iorga, Grigore Iunian, Grigore Filipescu, Alexandru Vaida-Voevod, Constantin Argetoianu sau M. Cantacuzino
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
care Alexandru Averescu ar fi format un nou guvern, georgiștii urmau să-și îndrepte voturile spre susținerea noii echipe guvernamentale 552. Evenimentele din prima jumătate a anului 1934 s-au desfășurat pe un fundal politic tensionat. La prelungirea stării de asediu și a cenzurii s-au adăugat și tulburările din armată, produse în lunile aprilie-mai. Victor Precup, împreună cu alți ofițeri puseseră la cale un complot împotriva lui Carol al II-lea și a Elenei Lupescu 553. În aceste împrejurări, când s-
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
va fi nevoie "cot la cot cu adversarii [...] de ieri și de mâine" și va participa la "o mișcare populară [...] în contra minciunii oficiale"555. Declarația făcea trimitere la guvernarea liberală, proaspăt instaurată, care prin menținerea cenzurii și a stării de asediu încălcase legea fundamentală a statului. Ea exprima intenția liderului georgist de a lupta împotriva acestei guvernări alături de partidele din opoziție și de a dezvolta o mișcare populară, care să apere valorile liberalismului, împiedicând denaturarea lui prin acțiunea oficială a guvernului
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
cele două grupări. În aceste condiții, acordul dintre PNL-Gheorghe Brătianu și Partidul Poporului a primit denumirea de "Front Constituțional". Era o alianță care viza apărarea Constituției existente, ale cărei prevederi fuseseră eludate de guvernul care transformase cenzura și starea de asediu într-o practică permanentizată. Alianța era, în egală măsură, îndreptată împotriva guvernului, dar și împotriva camarilei. Pe parcursul lunilor mai-iunie 1935, au avut loc întrunirile georgisto-averescane de la sala Gib din București, cea de la Netezești și cea de la Cluj. Discursul susținut de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
manifestul din 22 septembrie, "Frontul Constituțional" anunțase o nouă întrunire, pentru ziua de 29 septembrie, în sala Marna din Capitală. Atât Gheorghe Brătianu, cât și Alexandru Averescu au protestat în discursurile susținute cu ocazia noii întruniri, față de menținerea stării de asediu și a cenzurii și față de guvernul care le aplica 575. Gheorghe Brătianu observa că politica internă a României, așa cum era promovată, zădărnicea apărarea națională și pregătea aservirea țării unor puteri străine. El concluziona că această politică se datora unui etatism
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
această politică se datora unui etatism care concentra "bogățiile în mâinile câtorva profitori". Din nou era vizată camarila. La rândul său, Alexandru Averescu afirma că cea mai urgentă cerință în acele momente era revenirea la prevederile Constituției, pentru că starea de asediu și cenzura reprezentau o încălcare flagrantă a acesteia. Participanții au adoptat o moțiune prin care adresau un protest împotriva regimului politic din România, chemând pe toți iubitorii de țară să se alăture "Frontului Constituțional". Manifestația de la Marna a fost un
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
se alăture "Frontului Constituțional". Manifestația de la Marna a fost un triumf al "Frontului Constituțional", la care au aderat grupările "Blocul Cetățenesc" de sub conducerea lui Grigore Forțu și "Cruciada Românismului", condusă de Mihai Stelescu 576. Ambele condamnau cenzura și starea de asediu, promovate de guvernul Gheorghe Tătărescu, cerând intrarea în legalitate. Acțiunea lui Gheorghe Brătianu în cadrul "Frontului Constituțional" s-a intensificat spre sfârșitul anului 1935. Potrivit surselor informative ale poliției, la începutul lunii noiembrie, șeful georgiștilor a convocat pe fruntașii georgiști din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Constituției 597. Ca și președintele georgiștilor, Dinu Brătianu apreciase că acest act politic nu era nici necesar, nici oportun. Afirmând că legea fundamentală a țării "nu este aplicată în spiritul ei liberal și social, că se abuzează de starea de asediu și de cenzura presei"598, șeful partidului de guvernământ lăsase să se simtă o nuanță critică la adresa modului în care Guvernul Gheorghe Tătărescu aplica prevederile Constituției. Primele luni ale anului 1935 au fost marcate de intensificarea acțiunilor comune ale partidelor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
încheiată 781. Abordând problema pactului de neagresiune dintre Polonia și U.R.S.S., semnat în iulie 1932, Gheorghe Brătianu aprecia că actul fusese grăbit de evenimente petrecute în Germania, precum insturarea dictaturii, lovitura de stat din Prusia sau instituirea stării de asediu. El exprima unele temeri în legătură cu urmările pe care le-ar fi putut avea acest acord asupra relațiilor româno-polone. Atrăgând atenția asupra unei posibile apropieri între U.R.S.S. și Germania, în problema polonă, Gheorghe Brătianu exprima convingerea că România trebuia să
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
analiști recenți, membrii guvernului aveau orientări politice "de centru-dreapta" și au răspuns chemării regelui din dorința de a restabili ordinea în țară, fiind însă călăuziți în acțiunea lor și de anumite rațiuni oportuniste"876. Noul guvern a introdus starea de asediu și cenzura, a anulat convocarea alegerilor anunțate pentru luna martie și a numit noi prefecți, din rândul militarilor. La 20 februarie a fost publicat textul noii Constituții, potrivit căreia, regele, desemnat drept "cap al statului" participa efectiv la guvernare. Era
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
repetate dovedesc că liderul georgist își apăra cu consecvență principiile, cerând respectarea regimului monarhiei constituțional-parlamentare, a liberalismului, democației și a statului național. Ca partid de opoziție, PNL-Gh. Brătianu a protestat consecvent împotriva abuzurilor autorităților în privința cenzurii și a stării de asediu, a refuzat să voteze legile corespunzătoare propuse de diferitele guverne, a criticat amestecul camarilei și metodele de guvernare ale regelui. Parlamentarii georgiști au folosit tribuna parlamentară pentru a respinge, corecta sau completa diferitele proiecte de legi propuse de cabinetele din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
filele 6, 7, 8, 9,12, 13, 15.). Marea întrunire liberală de la sala Rio. 40000 de cetățeni, veniți din toată țara au aclamat ieri pe dl. Gheorghe Brătianu și au cerut înlăturarea guvernului profitorilor, al cenzurii și al stării de asediu. Declarațiile d-lui Gheorghe Brătianu "[...] Unde s-a ajuns astăzi? Ce liniște și ce siguranță ne înfățișează un regim de asuprire și de teroare, de sfărâmare a libertăților cetățenești? Ce liniște și ce siguranță ne poate chezășui procesul de dezagregare
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de comandă de unde nu pot și nu trebuie să lipsească, pentru apărarea țării. [...]" Moțiunea întrunirii de ieri "Partidul Național Liberal ridică protestul cel mai energic și cel mai hotărât împotriva prelungirii fără rost a măsurilor excepționale, cenzură și starea de asediu, care împiedică expresiunea firească și liberă a vieții naționale. Aceste măsuri arbitrare care falsifică viața statului național și a societății românești, acoperă, în același timp, lipsa sancțiunilor cerute de atâta vreme de opinia publică, adânc frământată de spectacolul revoltător al
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
București, 1960, În căutarea lui Livingstone, I-II, București, 1982; Luigi Squarzina, Expoziția universală, București, 1960 (în colaborare); Cian Tien-I, Tărtăcuța fermecată, București, 1961 (în colaborare cu S. Drăghici); Samuel Butler, Opere, I-II, București, 1968; Albert Camus, Starea de asediu, București, 1969 (în colaborare cu V. Bercescu); P.B. Rubens, Pictor și diplomat (Scrisori), București, 1970; Federico García Lorca, Doña Rosita, București, 1971; Antonio Buero Vallejo, Somnul rațiunii, București, 1971; Lillian Gish, Filmele, domnul Griffith și eu, București, 1973 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
în normal. Deoarece ne atrage atenția asupra diformităților din societate, pe care nu le mai sesizăm din cauza viețuirii prin rutină, caricatura "ne face să descoperim dintr-o dată absurditatea familiarului și familiaritatea absurdului"115. Asociat cu intenția de trezire a conștiințelor, "asediul locului comun"116, detectabil și în caricatura urmuziană, pare subordonat unei pervazive preocupări în direcția consternării cititorului. Ca și posibilul său alter-ego, Cotadi, care urmărește o "delicioasă[...] senzație artistică și rafinată"117 prin nedumerirea și chiar spaima produsă asupra interlocutorilor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]