8,235 matches
-
sunt informațiile, cât de adevărate, în ce măsură le transmite fără a le denatura). De asemenea, atractivitatea și asemănarea emițătorului cu persoanele care primesc mesajul pot spori influența persuasiunii, prin atractivitate înțelegându-se aspect fizic, trăsături de personalitate, mod de comportare, iar asemănarea poate fi de vârstă, de sex, de statut socio-economic, de etnie, de religie etc. Ce trebuie să conțină un mesaj și cum trebuie el transmis astfel încât efectul persuasiv să fie atât de puternic încât să producă o schimbare atitudinală asupra
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
elevi cu posibilități intelectuale deosebite sau cu înclinație spre creație în diverse domenii: ¾ Asocierea consonantă Cu cât memoria este mai bogată, cu atât apariția asociațiilor este mai mare. Asocierea reprezintă realizarea de legături între imaginație și memorie. Factorii esențiali sunt: asemănarea obiectivă, fizică, exterioară, subiectivă, interioară, psihologică, similitudinea și evocarea (asociereaă imagine senzație. ¾ Analogia extrapolară Transferul, împrumutul de idei de la o soluție la alta apropiata (de ex. pasareavion, bila care lasă urme pe asfalt-pix etc.Ă. 57 ¾ Inversia Reprezintă abordarea inversă
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
sunt doar perfecționări. ¾ Analiza Informațiile complicate se împart în “părți digerabile”, eliminând ceea ce se repetă sau ceea ce este fals. ¾ Sinteza Trebuie să devină obicei prezentarea informațiilor sintetic, rapid, corect și integral. ¾ Comparația Se alatură doua ființe, obiecte, fenomene stabilindu-se asemănările și deosebirile. ¾ Generalizarea, abstractizarea Reprezintă operațiunea de a descoperi ceea ce este general, comun, esențial la o anumită grupă de ființe, obiecte, fenomene. ¾ Concretizarea Reprezintă verificarea (validarea, motivareaă generalizărilor și a abstractizărilor prin apelare la situații concrete. ¾ Înțelegerea Este activitatea creierului
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
retrăiască intens momentele care I-au marcat viața, fără a-l întrerupe (de dezvoltat). Opțiunea pentru această continuitate a discursului epic își are originea în două motive. Primul ar fi că autorul și-a pregătit deja cititorul pentru dezlegarea enigmei asemănării izbitoare dintre cele două femei (Ileana și Lena), pentru că ,,vocea” care intervenea mereu în povestirea lui Mavrodin avea și rolul de a oferi cititorului anumite elemente cheie pentru dezlegarea misterului celor două povești. Naratorul exterior celor două personaje surprinde anumite
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
model de personaj-suport prin intermediul căruia Eliade reușește să creeze o intrigă admirabilă bazată pe tema dublului, dar și să introducă în roman concepții proprii referitoare la arta scrisului. Prezența directă a lui Partenie este minimă, dar el există mereu prin asemănarea fizică uluitoare cu Ștefan Viziru și prin manuscrisele pe care le lasă în urmă după moarte. De fapt ,,toate personajele lui Eliade, bune sau rele, fac teorii”.Importanța lor scade sau crește pe parcursul romanului, în funcție de accentul pe care scriitorul îl
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
tragedie e cu atât mai frumoasă cu cât e mai lungă, fără să înceteze a rămîne inteligibilă. Sau, ca să întrebuințez o definiție simplă, limita potrivită a întinderii unei tragedii e cea indispensabilă pentru ca, în desfășurarea neîntreruptă a întîmplărilor cerută de asemănarea cu realitatea sau de progresiunea lor necesară, să se treacă de la o stare de fericire la una de nefericire, sau de la una de nefericire la alta de fericire". Acest exemplu, ales de către Aristotel, corespunde noțiunii de inversiune a conținuturilor, care
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
descrierea atât morală, cât și fizică a unei ființe animate, reale sau fictive"), PARALELA ("care constă în două descrieri, fie consecutive, fie intersectate, prin care realizăm o apropiere, în raporturile fizice sau morale, a două obiecte pentru a le arăta asemănările și deosebirile") și TABLOUL ("anumite descrieri vii și animate, pasiuni, acțiuni, evenimente sau fenomene fizice sau morale"). Odată cu retorii antici, se vine cu ideea că descrierea lasă loc HIPOTIPOZEI "atunci când prezentarea obiectului este atât de convingătoare, de plină de energie
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
scurt din Histoires naturelles de Jules Renard, dominat în întregime de reformularea metaforică: (4) PURICELE Un fir de tutun prevăzut cu arc. Descrierea-definiție nu se mai referă la culoarea, la mărimea sau la forma obiectului respectiv, ci se bazează pe asemănarea dintre obiectul descris cu unul de altă factură ("firul de tutun"), căruia i se atribuie o proprietate, considerată în mod normal ca fiind de neconceput în realitate ("prevăzut cu arc"). Analiza diverselor procedee posibile poate fi rezumată printr-o schemă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
analogică: [...] Este necesar ca formele și dispunerea să fie descrise prin alte procedee, fie prin identificarea formelor geometrice, fie prin analogii care trebuie să apară "în toată evidența lor". Doar astfel putem descrie anumite forme destul de complexe, plecând de la vizibila asemănare cu corpul uman, care poate reprezenta rezerva modelelor vizibilului și care poate face dintr-odată joncțiunea dintre ceea ce se poate vedea și ceea ce se poate spune. [...] Linné enumeră părțile corpului uman care pot servi drept arhetip, fie în privința dimensiunilor, fie
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
paginile ce urmează). Să notăm, în treacăt, că structura schimburilor epistolare este creată în raport cu definiția textului conversațional care a fost enunțată mai devreme. Dialogul construit în absența fizică a interlocutorului, poate fi un model pentru scrisoare, ea prezintă mărci ale asemănării cu acesta. Într-adevăr, formulele de adresare și de salut de încheiere care semnalează genul respectiv prin indicații ale reperelor spațio-temporale și prin identitatea co-enunțiatorilor corespund întru totul secvențelor fatice, iar corpul scrisorii, secvențelor tranzacționale. Singura diferență constă, bineînțeles, în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
imaginile. În acest sens, toate cele trei perspective sunt corecte atunci când stabilesc ce stă la baza unei societăți, însă ele nu sunt și complete, sau, cel puțin, nu oferă un răspuns clar la întrebarea cum se formează imaginea. Multitudinea de asemănări, dar și de diferențe și incompatibilități, care apare la societăți care au aceeași religie sau aceeași structură ocupațională, subliniază faptul că este foarte dificil de precizat care este fundamentul pe care se bazează societatea. Probabil că, datorită religiei și structurii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
odată cu devenirea acestuia de la copil la adult. Mai mult, reflecțiile asupra propriei existențe stau probabil la baza capacității omului de a avea reprezentări abstracte și de a trăi lumea prin imagini. În termenii lui Hans Jonas, "animalul poate percepe fie asemănarea, fie deosebirea, dar nu amblele în mod simultan, așa cum omul poate să facă acest lucru datorită capacității sale de a înțelege similaritatea"48. În timp ce memoria animalului este programată genetic, fiind ancorată în concret și legată intrinsec de instincte și nevoi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
indică "o participare la model, dar diminuată, căci rezistența materiei nu poate fi niciodată complet anihilată"78. Din punctul de vedere al lui Besançon, lumea modernă a imaginilor îl înțelege greșit pe Platon, sau refuză să-l înțeleagă, considerând că asemănarea despre care vorbea filosoful antic este dusă la extrem și dobândește "caracterul unei halucinații și derealizează tocmai în măsura minuției redării. Diferența față de model, pe care Platon și Areopagitul o consideră necesară, fiind ștearsă, hiperrealismul produce o versiune Mme Tussaud
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imagine, fie imagine a unui obiect, sau o copie a unui original. Memoria aristotelică, susține Bloch, se bazează pe ceea ce s-ar putea numi senzație inactuală prin care obiectele amintite, dar absente, devin prezente, astfel încât "imaginea-memorie trebuie să ne arate asemănările cu un eveniment trecut"86. În acest sens, memoria se referă la un prezent care a fost inclus la un anumit moment într-o definiție, dar care acum se află în afara factorilor perceptivi, David Bloch considerând că relația indirectă cu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Sartre "plasează imaginea între senzație și gândire (...) atunci când imaginea pare apropiată de senzație, Sartre accentuează că ea este un tip de gândire și viceversa, și de câte ori imaginea se apropie de gândire sau pretinde a fi cunoaștere pură, fenomenologul francez evidențiază asemănarea cu senzațiile și mișcările"100. Practic, este în natura imaginii să penduleze între senzație și gândire, îmbogățindu-se când cu elemente senzoriale, când cu elemente analitice, fără a se rezuma la niciunul dintre acestea datorită faptului că presupune un proces
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
vedere opoziția dintre unul și multiplu, despre care susține că se opun ca indivizibilul și divizibilul, în opinia filosofului antic, unul definindu-se prin intermediul relației de contrarietate cu opusul său. Datorită faptului că introduce între identitate și alteritate conceptul de asemănare 354, Aristotel anticipează la nivel conceptual ideea asemănărilor de la nivelul grupului și influența acestuia în determinarea conținutului alterității. În timp ce asemănarea presupune o anumită unitate a formei, alteritatea presupune absența unei unități atât la nivelul formei, cât și la nivelul conținutului
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
susține că se opun ca indivizibilul și divizibilul, în opinia filosofului antic, unul definindu-se prin intermediul relației de contrarietate cu opusul său. Datorită faptului că introduce între identitate și alteritate conceptul de asemănare 354, Aristotel anticipează la nivel conceptual ideea asemănărilor de la nivelul grupului și influența acestuia în determinarea conținutului alterității. În timp ce asemănarea presupune o anumită unitate a formei, alteritatea presupune absența unei unități atât la nivelul formei, cât și la nivelul conținutului, în relație cu identitatea. Însă, așa cum spuneam este
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
unul definindu-se prin intermediul relației de contrarietate cu opusul său. Datorită faptului că introduce între identitate și alteritate conceptul de asemănare 354, Aristotel anticipează la nivel conceptual ideea asemănărilor de la nivelul grupului și influența acestuia în determinarea conținutului alterității. În timp ce asemănarea presupune o anumită unitate a formei, alteritatea presupune absența unei unități atât la nivelul formei, cât și la nivelul conținutului, în relație cu identitatea. Însă, așa cum spuneam este vorba despre un raport de contrarietate și nu de unul de contradicție
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de contrarietate și nu de unul de contradicție, întrucât opoziția nu are în vedere negarea unei afirmații, ci o absență față de o prezență 355. Deși Aristotel pune problema la nivel ontologic, el nu ignoră particularitățile la nivelul relațiilor dintre identitate, asemănare și alteritate, folosindu-se în același timp de cazuri particulare pentru a-și susține punctul de vedere. Ce este important de notat este faptul că, cel puțin la nivel conceptual, distanța dintre unul și altul sau identitate și alteritate nu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
410, ceea ce impune ca ființa lui să fie diferită de el însuși 411. Constantin Noica desprinde din cuprinsul dialogului platonician cele zece criterii prin care poate fi argumentată teza existenței în filosofia antică: "alcătuire, măsură, configurație, spațialitate, mișcare, apoi identitate, asemănare, egalitate, temporalitate, ființă cu un ultim criteriu care le totalizează pe celelalte, anume criteriul de a avea ori nu un nume"412. Noica se întreabă dacă acest tablou categorial al lui Unu poate fi folosit și pentru tema modernă a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fi folosit și pentru tema modernă a Multiplului, în acest sens susținând că, "în ipoteza că tabloul ar rămâne pentru Multiplu același cu tabloul folosit pentru Unu, apare drept sigur că, pentru celelalte teme propuse de Platon exercițiului, anume pentru asemănare și neasemănare, stare și mișcare, ființă și neființă, un alt filtru critic ar trebui să intre în joc. Căci nu are sens să te întrebi ce 'configurație' are asemănarea, sau ce 'alcătuire' are starea. Categoriile de gândire ar sfârși prin
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sigur că, pentru celelalte teme propuse de Platon exercițiului, anume pentru asemănare și neasemănare, stare și mișcare, ființă și neființă, un alt filtru critic ar trebui să intre în joc. Căci nu are sens să te întrebi ce 'configurație' are asemănarea, sau ce 'alcătuire' are starea. Categoriile de gândire ar sfârși prin a fi altele, de fiecare dată"413. Concepția lui Parmenide redată de Platon nu rezolvă problema Multiplului, singura informație clară pe care o oferă textul este ideea existenței prime
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
capacitatea ființei de a se afla într-o relație care să o definească prin însăși apartenența la aceasta, lucru posibil datorită faptului că filosoful german se referă la identic cu el însuși prin intermediul termenului același (das Selbe). În acest sens, asemănarea descrisă de relația A=A este interpretată prin intermediul ideii de co-apartenență sau de a aparține împreună, considerând astfel că gândirea și ființa își aparțin una alteia. Heidegger propune o abordare ambivalentă și bilaterală a relației dintre cei doi termeni. Astfel
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
o filosofie a Celuilalt prin care are loc nu atât apropierea de ceva străin, exterior, cât o altă față a sinelui 423. Așa cum vom vedea mai jos, în opinia filosofului francez, identitatea individului nu poate fi concepută prin intermediul conceptului de asemănare cu el însuși sau prin capacitatea de a primi elemente de identificare din afară, ci în a fi el însuși, ceea ce implică o trecere de la asemenea la Același. Discutând despre procesul identificării, Lévinas critică perspectiva lui Martin Heidegger susținând că
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de mai mulți). Acestei prime componente a noțiunii de identitate îi corespunde cea de identificare, înțeleasă în sensul reidentificării aceluiași, ceea ce transformă cunoașterea în recunoaștere"439. Cea de-a doua componentă a identității-idem, numită identitate calitativă, este legată de problema asemănărilor, presupunând că similaritățile dintre două elemente generează o schimbare între acestea fără a putea fi observate diferențele, dar, în același timp, fără a fi afectat adevărul. Relația de opoziție dintre identitatea numerică și cea calitativă are în interiorul ei ceea ce Paul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]