5,062 matches
-
e doar un simplu obiect. Ne gândeam cum o duc străinii, ce bine e la ei dacă își permit să arunce așa minunății de cutii, atent lucrate, artă fină bizantină. Io le pusesem pe un bufet. Obiectele de serie căpătau aură, unicitate. Le aranjasem frumos, deși nu obișnuiam să fiu ordonat, chivernisit. Era iarnă atunci. Mergeam acasă și aveam așa, un gol în stomac. Asta simt de fiecare dată când văd dealurile din preajma satului meu. Pur și simplu. Nu e pășunism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și Încă alte multe imaginate În delirul meu și sub descântecul de neînvins al mării, priviți, vă rog, acum, la această simplă și biată inimă de femeie din mahalalele noroioase ale Constanței, Aurica, cu nume schim bat pentru ocazie În Aura (mistica „aură“ a teozo filor), fata pilo tului din port, Înamorată până În călcâie de un zănatec aiurit și bun de gură, căzută la picioarele acestuia, tre zi tul din visurile sale, dezamăgit, mut și consternat, cu ochii la acest „idol
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
alte multe imaginate În delirul meu și sub descântecul de neînvins al mării, priviți, vă rog, acum, la această simplă și biată inimă de femeie din mahalalele noroioase ale Constanței, Aurica, cu nume schim bat pentru ocazie În Aura (mistica „aură“ a teozo filor), fata pilo tului din port, Înamorată până În călcâie de un zănatec aiurit și bun de gură, căzută la picioarele acestuia, tre zi tul din visurile sale, dezamăgit, mut și consternat, cu ochii la acest „idol negru“ al
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
finalizat lucrările și achizițiile pentru utilizarea tramvaiului electric în transportul public prima linie de la Gară la Hala centrală inaugurată în 1900. Realizarea acestor obiective ambițioase pentru sfârșitul secolului XIX, a plasat definitiv orașul nostru în sfera civilizației europene, conferindu-i aura de citadelă a progresului tehnic. Parafrazând o antică sintagmă, Egiptul dar al Nilului, putem spune că poziția de capitală a Iașului contemporan este datorată în bună măsură statului de important centru universitar, Alma Mater Iasiensis, racordat la cercetare și nou, refuzând
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
lung trebuie să includă, drept componentă sine qua non, investiția în școală și educație. Mulțumim tuturor celor care, prin implicare și expertiză, certifică substanța culturală și științifică a acestor momente de onorant dar și angajant bilanț, conferindu-le o inefabilă aură emoțională. Ne asumăm astăzi împreună: magiștri și discipoli, mediu economic și mediu academic, comunitate și administrație locală, provocările unui viitor pe care avem dreptul să-l visăm, viitor care așteaptă răspunsuri bune, emergente din rigoarea și inventivitatea ce au caracterizat
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
iau ochii. Poate că unul din puținele merite ale regimului actual este acela de a fi smuls vestmântul onorabilității de pe vițelul de aur. și acum, fără doar și poate, avem cu toții nevoie de bani. Dar nu-i mai învăluim în aura sacrosantă cu care i-au împo dobit veacurile trecute. Nevoia de bani nu mai e un scop în sine, ci a devenit o necesitate banală, asemenea mersului la privată. O necesitate mai mult sau mai puțin tristă. Fără îndoială, nu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
aflat că era stomatolog. Nu știu de ce, în mintea mea s-a fixat ideea că era ofițer SS. Se poate să fi fost într adevăr, după cum se poate să fi fost doar un adaos al imaginației mele, pentru a spori aura dramatică a scenei. În orice caz, pe vremea aceea eram îngroziți de veștile legate de exterminarea evreilor de către nemți, de gazările din lagăre și așa mai departe. Și exact atunci face tata o infecție teribilă, care dă în septicemie. La
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
mai bine decât mine, că e o muncă subplătită drastic. Ei bine, de ce vin atât de mulți oameni spre ea, în ciuda vitregirii pecuniare? Care e mirajul acestei profesii? Ce obții practicând-o? Te legitimezi în vreun fel? Îți confecționezi o aură de om subțire și ales? A.R. Presupun că e vorba de un miraj generat de orgoliul personal: acela de a-ți vedea numele tipărit. Unii ar da nu știu cât să și-l vadă, la fel cum alții ar plăti greu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
cea mare până la culmile Apusenilor, în piscurile Rodnei și ale Parângului și ale Ceahlăului, din câmpiile Bărăganului până în luncile Mureșului și Prutului și Someșului și Oltului - atâtea cântece care și-au adunat tot jarul patosului lor patriotic în laitmotivul cu aură de simbol: Partidul, Ceaușescu, România - Poporul, Ceaușescu, România!“ (Scînteia, 15 ianuarie 1978) BREITENSTEIN Ernest, publicist „Ecoul lucrărilor primei sesiuni a celei de a VII-a legislaturi a Marii Adunări Naționale încă nu s-a stins, continuă încă să ocupe un
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de lucru efectuate în luna iulie a.c. în județul Ilfov, ca și la conferința pe țară a președinților consiliilor populare din martie a.c.“ („Sistematizarea și modernizarea localităților - coordonate esențiale ale edificării civilizației noastre socialiste“, România literară, 6 august 1988) BUZESCU Aura, actriță „Știm, acum câțiva ani «teatrul cel mare» a primit o nouă casă cu multe spații afectate jocului, repetițiilor, muzeului, expozițiilor - expresie a înaltei considerații pe care însuși secretarul general al partidului, Nicolae Ceaușescu, prezent la inaugurare, o are față de
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
spune că, oriunde în țara noastră străveche, pe care socialismul și-a pus definitiv amprenta, în orașele noi, în cele mai întinerite și în toate așezările României de azi, pretutindeni, de fapt, este meleagul natal al tovarășului Nicolae Ceaușescu. Dar aura de legendă o va păstra numai județul Olt, numai Scornicești adică, pentru că, dacă stejarul Moldovei a fost Ștefan cel Mare, stejarul din Scornicești (așa cum s-a încetățenit de ani de zile expresia în popor) este tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Teatrul, ianuarie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
cubaneze, și le povesteam celor din jurul meu cum bunică-meu a murit de cancer pulmonar. Mai adăugam, așa, în treacăt, că se pare că, în cazul cancerului, se moștenește genetic o anu mită predispoziție. Era de-ajuns pentru a căpăta aura de tip superior, pe care-l doare undeva de propria-i viață./ Falansterul (ca să nu zic de-a dreptul raiul) nostru din toaletă a fost întrerupt, într-o bună zi, în mod brutal. Nu eram chiar toți. Stan se dusese
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
început să citesc. Nu „cu patimă“ și nici pierzîndu-mi nopțile, cum am auzit că fac adevărații oameni de cultură. Am citit, în schimb, cam tot ce era tradus la noi din existențialiștii francezi. Găseam în ei tot ce-mi trebuia : aura individului cu preocupări superioare, blazarea și disprețul față de cei din jur, greața sartriană sau variațiunile pe tema sinuciderii din Mitul lui Sisif. La scurt timp, l-am desco perit și pe Cioran, pe care îl citeam, din cînd în cînd
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
românești. Un instinct sigur al gradării și armoniei cromatice precum și un dezvoltat simț al ritmurilor formale plasează pânzele domniei sale nu numai în zona unei inspirate ingeniozități tematice ci și în cea a artei naive. Înnobilându- și peisajele sau compozițiile cu aura unor reverii ce le situează la interferența basmului cu fantasticul ușor suprarealist, Mihai Dascălu ne conduce întrun univers mirific, la a cărui geneză bucuria lucrului bine gândit al imaginației și apetitul vesel pentru poanta hazoasă au contribuit în egală măsură
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
moment dat, să o și deschidă. Și, dacă nu el, măcar copiii lui... Așa și cu emisiunile de cultură sau cu filmele de artă de la tele vizor. Promovate cu asiduitate, ele vor atrage până la urmă atenția publicului. Vor căpăta o aură de notorietate, ca banala tigaie de la teleshopping. Și chiar dacă unii telespectatori, ajunși să vadă o producție culturală, vor schimba canalul după cinci minute, neînțelegând nimic, tot va fi un punct câștigat. Data vii toare poate că vor schimba după zece
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
generaliste au adâncit problema. De exemplu, la Observatorul Antenei 1, am aflat și rețeta mititeilor. De fapt, nu am aflat, pentru că ni sa spus că în compoziția micilor intră niște ingrediente secrete - și iată că regele mic capătă și o aură de mister, care tinde săl ridice la rangul de zeu. Altfel, după cum nea informat crainicul, „în pădurile din jurul Capitalei, aceeași vedetă - micul“. Apoi el a intrat în direct cu un reporter de la fața locului și la întrebat curios „care e
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
figură a presei române - și, desigur, un făuritor de școală. Îl văd acum în emisiunile sale de la Realitatea TV - dezlânate, haotice, lungi și plictisitoare, dar anunțate cu mare pompă. Mă uit la prestația lui jalnică de fiecare dată și la aura de mare om de presă pe care io invocă, respectuoși, toți cei cu care vine în contact. Îi ascult întrebările pe care le pune grav, pătruns de importanța a ceea ce zice, dar în care de cele mai multe ori dă, inteligent, cu
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
pantofi negri, sa uitat cândva o țară întreagă, iar jurnaliștii erau avizi să prindă chiar și cea mai neînsemnată onomatopee emisă - așa cum se întâmplă și astăzi, cu personaje similare. Ce rămâne din trun astfel de individ, când e lipsit de aura puterii care ia căzut, la un moment dat, pleașcă pe cap? După cum, probabil, vă așteptați, nu prea rămâne nimic. Asistam, deci, la o discuție între doi „grei“: un fost premier al României, pe deo parte, și cel care e considerat
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
Spînu, Oana Pușcașu, Nicoleta Opaiț, Marcel Verdeș și mulți alți tineri talentați. În afara acestora a încredințat o parte din cele 400 de compoziții unor nume de vază ale muzicii ușoare românești, cum ar fi: Gigi Marga, Margareta Pâslaru, Aurelian Andreescu, Aura Urziceanu, Pompilia Stoian, Anda Călugăreanu, Mirela Voiculescu-Fugaru, Angela Ciochină, Jeanina Matei, Gina Pătrașcu, Doina Spătaru, Cornel Constantiniu, Gabriel Dorobanțu, Adrian Romcescu, George Enache, Doina Moroșanu. A avut numeroase colaborări cu big-band-ul Radio (pentru care a și orchestrat, inclusiv la concertul
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Își aminti cum îi ținuse mânuțele mici întrale ei, cum i se rupea sufletul de atâtea ori când nu îl putea opri din plâns, după ce îi aplica tratamentul injectabil cu antibiotice. Își aminti de cele trei nepoțele, Doina, Luciana și Aura când veneau pe rând aducându-i mâncare în fiecare zi, încât o copleșea rușinea. Trecuse prin minte totul, fără a omite nici cele mai mici detalii. Trecuseră opt luni de zile de când îi murise copilul iar vocea o trăda cât
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
-mi suscite interesul. L-am răsfoit pagina cu pagina, cu un fel de sfiala intelectuală, ca-n fața unui ansamblu arhitectural, pregătită să descopăr aspecte monografice și artistice inedite. Cauza, poate, e că cel despre care facem vorbire este din aură spirituală a Hușilor. Am în vedere albumul dedicat unui mare plastician al locului - Viorel Huși, album editat la centenarul nașterii: Pictorul și graficianul Viorel Huși. Centenar (1911-1972), București, Monitorul Oficial, 2012. Responsabilă cu alcătuirea acestui majestuos album, sub fericitul imbold
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Huși, album editat la centenarul nașterii: Pictorul și graficianul Viorel Huși. Centenar (1911-1972), București, Monitorul Oficial, 2012. Responsabilă cu alcătuirea acestui majestuos album, sub fericitul imbold al unei datorii filiale, împletit cu respectul pentru actul artistic, este plasticiana și muzeografa Aură Popescu - fiica artistului. La realizarea tehnică au contribuit mai multe instituții și colecționări particulari, dar autoarea și-a extins cercetările în arhive, în presa vremii, a valorificat rezultatele unei documentari minuțioase asupa corespondentei de familie, redând chiar secvențe din propria
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
monografic se înscrie că un omagiu în întâmpinarea comemorării a patru decenii de la moartea artistului Viorel Huși. Materialul cuprins în volum respectă și întărește rigorile unei structuri clasice a monografiilor despre personalități ale culturii și științei. După un argument al Aurei Popescu, urmează, în Cronologie, o bază de date biografice, e drept, cam schematica, dar țintă albumului nu e una expres monografica, primând în esență reproducerile artistice din creația pictorului. În cuprinsul a 296 de pagini, pe hârtie tipografica de o
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
mult mai tarziu (1961), într-o ciorna (de scrisoare) către Tudor Vianu notă despre frumusețea peisajului: „Hușul e un oraș pitoresc, frumos așezat, înconjurat de jur împrejur de dealuri” (p. 51). Și acesta este un motiv pentru care autoarea albumului, Aură Popescu, atașează câteva ilustrate de epocă ale târgului Huși, reconstituind figurativ atmosferă elevat patriarhala în care s-a format artistul. Hușenii încă își mai amintesc de omul pasionat de pictură, robust, cu barbă în dezordine, cu ochii vioi scrutând coroană
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
oamenilor de artă, cu amintirile rudelor și cunoscuților, refac pas cu pas profilul spiritual al lui Viorel Huși, sortit unui zbucium derutant în a alege medicină sau artă. O fascicula aparte grupează în Amintiri despre tatăl meu emoționantă confesiune a Aurei Popescu. În prima parte reconstituie și comentează, în baza materialelor adunate, unele redate aici, traiectoria vieții lui Viorel Huși. În partea a doua, sunt redate momente din propria viață trăită alături de tată, mama și cei doi frați (Margareta și Valentin
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]