5,357 matches
-
mai departe în rugăciune”. Afară se auzeau ropote de cai, zgomote de arme, strigăte, țipete. În casele vecine pătrundeau zeci de inamici care devastau, loveau, răneau și răspândeau teama și groaza, în rândul celor pașnici. Cât e noaptea de lungă bătrâna și-a zis fără întrerupere rugăciunea ei: „Cu zid de apărare, ne înconjoară, Doamne ...”. Pe afară de mult orice zgomot a amuțit. Zorile zilei pătrund, ca o rază de nădejde într-un suflet chinuit. Bătrâna, după ce își încheie rugăciunea cu câteva
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
pașnici. Cât e noaptea de lungă bătrâna și-a zis fără întrerupere rugăciunea ei: „Cu zid de apărare, ne înconjoară, Doamne ...”. Pe afară de mult orice zgomot a amuțit. Zorile zilei pătrund, ca o rază de nădejde într-un suflet chinuit. Bătrâna, după ce își încheie rugăciunea cu câteva cuvinte de mulțumire către Domnul, trimite pe nepotul său să vadă ce-or mai fi făcând bieții lor vecini. Băiatul trase ușa, căci în afară nici că se putea deschide, deoarece zăpada troienită se
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
uimit și el de ceea ce se întâmplase: Bunico dragă, uită-te bine, căci iată în jurul casei noastre, cu adevărat se află un zid de apărare. Bunul Dumnezeu, ți-a ascultat rugăciunea și a făcut cu noi o minune”. „Da, zise bătrâna, palidă de atâta priveghere de o noapte întreagă, dar fericită că Dumnezeu i-a ascultat rugăciunea și i-a ocrotit pe toți ai ei, într-adevăr Dumnezeu cu ziduri de apărare ne-a înconjurat”. Și... tânărul de lume nouă, înfumurat
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
la drum. Peste două ore veni vestea că fata, făcând o mișcare greșită, i-a prins mașina mâna și i-a rupt-o, așa cum o blestemase maică-sa. Acum se afla în îngrijire la spital. Multă lume o sfătuise pe bătrâna văduvă să se lase de blesteme, dar ea nu s-a lăsat de năravul ei până nu i-a rămas fata fără mână, deși era singura ei nădejde și ajutor la bătrânețe. Din ziua aceea nimeni n-a mai auzit
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
luăm ca pildă pe Ioana cea din capul satului cu bărbatul ei și cu cei trei copii. Ei sunt mai nevoiași ca dumneata, dar pentru că Ioana este o bună creștină, găsește mereu prilej să facă milostenie. Ieri dimineață văzând o bătrână cu o greutate cam mare de lemne în spinare, i le-a luat și le-a cărat până a urcat dealul. Tot ieri, vecina ei trebuia să plece la doctor, dar nu avea cu cine să lase copilul. Ioana s-
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
la ea și 34 l-a îngrijit împreună cu copiii ei. O femeie bătrână, din vecini, a primit o scrisoare de la fiul ei din armată și, cum nu știa să citească, Ioana i-a citito cu răbdare și cu dragoste, încât bătrâna nu mai putea de bucurie că băiatul ei este sănătos și apreciat de superiorii lui. După vreo două ceasuri, în fața porții ei doi tineri se certau dintr-o nimica toată, iar Ioana nu s a lăsat până nu i-a
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
și rânduieli de ursită. Durata vieții este materializată într-un ghem care se deșiră, într-o carte scrisă cu soroace și, cel mai adesea, candelă a vieții. Imaginea morții în concepția populară nu are nimic terifiant: ea apare ca o bătrână care se chinuiește pentru a-și duce la îndeplinire slujba și pe care Sfântul Haralambie o are în grija sa. În aceeași linie se înscrie și opera lui Nichifor Crainic. Simpatia pentru țăran și pentru sat ca generator al unei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cărui frunte era înscris "Ipidean". În cazul acesta, marca identitară cu care s-a ivit marchează evoluția copilului și reprezintă o încălcare a normalității. În Petrea Cățelei [Marian, Basme populare românești, II], soluția pentru a rămâne însărcinată, dată de o bătrână, este pescuirea unei mreane în tău, cu avertismentul că trebuie s-o mănânce singură după ce o fierbe. În basmul Țintă Mândră - Frunză de aur [Botezatu], doi bătrâni mâhniți din cauza lipsei copiilor se hotărăsc să aducă orice găsesc în cale. Baba
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
moașei, semnul norocos de la ceafă, faptul că flăcăul devine bogat, întâlnirea întâmplătoare de la târg (în discuția celor trei, cuvântul "noroc" se repetă în sintagma "noroc să ne dea Dumnezeu"), învoiala rapidă ("de parc-ar fi fost un făcut") și concluzia bătrânelor, care pun totul sub pecetea norocului de a fi fost agățată în par. Venirea la târg, când - fără să se cunoască - eroii se întâlnesc din nou, are un aer ireal: cuvintele și faptele lor par să se plieze unui scenariu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se mărite. Într-o zi, a intrat un fecior de împărat la ei în casă; pe unde pășea el, totul era deschis și pe nimeni nu vedea. Feciorul de împărat spune în gândul său: "De mi-ar ieși înainte o bătrână, să-mi fie mamă, să-mi fie tată, iar de va fi o fată, să-mi fie soție." A ieșit înaintea lui fata, iar el, cum a văzut-o, i-a pus o coroană de busuioc pe cap și i-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în Pahare de fum, 1974), amalgam de rimări ale unor stereotipii imagistice, în registru simbolist, romantic-tradiționalist, avangardist. V. este indecis atât în stil, cât și în tematică, oscilând între omagii aduse lui Demostene Botez, balade ale nopților cu lună, cu bătrâne vrăjitoare, cânturi aprinse despre noua arhitectură și progresul mijloacelor de transport. Tot în 1934, împreună cu câțiva colegi de la Drept și Medicină, editează revista „Manifest”, la care renunță după al doilea număr, cedându-i titlul lui George Ivașcu. Mai publică la
VOITIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290636_a_291965]
-
sau cu batic în cap, cu papornițe în mâinile ridate sau cu un lighean de rufe la picioare. Țăranii lui Gorzo poartă, cu naturalețe, întocmai ca în realitate, bascheți sau cizme de cauciuc, ori pulovere cu model. „Îmi plac mult bătrânele“, spune artistul. Într-adevăr, „doamnele“ domină peisajul rural-urban. Scopul declarat al proiectului „Punct de colectare a artei“, parte a programului „Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007“, este să incite creatorii anonimi sau underground să se exprime, cu intervenții care țin de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
bilet? De ce naiba v-am dat bilet?“ Doamna îi atrage atenția că i-a vorbit frumos și nu are nici un motiv să o repeadă așa. Șoferul: „Nu mai faceți atâta scandal, e vina matale dacă nu te uiți pă bilet.“ Bătrâna conchide sec și bătrânește: „Dar știu că v-ați sculat cu fundul în sus de dimineață.“ Întâlnesc astfel de episoade zilnic. M-am obișnuit cu ele, nu pot nega, dar în același timp le detest cu aceeași forță, ca și cum ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
Elvis Romano, în Parcul Rozelor; de-a stânga tarabe cu lanțuri și cruciulițe, de-a dreapta „bisericuțe“ de oameni săltăreți. În total, parcă, lume cam puțină. La protest, la TVR, n-am citit, doar am privit R. Chiruță Ochii blânzi ai bătrânei străbat mulțimea de la un capăt la altul, caută ceva printre tinerii adunați acolo cu cărți în mână.. Parcă ar vrea să-i întrebe, dar parcă nici nu îndrăznește, văzându-i cum aleargă de pe un trotuar pe altul, plini de aparate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
acolo și oricât mi-ar plăcea să o duc pe femeie în eroare, îi spun sincer că, probabil, n-a ajuns încă. Dezamăgită, revine în colțul ei. - Nu-i nimic, îl mai aștept. E abia șapte și zece, se încurajează bătrâna. Eu n-o mai aud. Mă trage de mână Victor (n.r. Jalbă), care-mi cere să-i fac poze de la manifestare, să știe Lumea că și el citește. În fundal, prin obiectiv, îi observ pe Răzvan Țupa, Elena Vlădăreanu și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
jucăria se ridică din când în când să se fotografieze între ei. Apoi, pătrunși de importanța momentului se așază, cuminți, pe bordură și se fac că citesc. Apar și vedetele, îl observ pe domnul primar Căldărescu, au venit și Bucurenci (bătrâna l-a privit de la distanță, n-a îndrăznit mai mult, apoi, cu un zâmbet pe buze, a plecat), T.O. Bobe, Ovidiu Komartin. Plus jurnaliști, care au jucat și-n mulțime, dar au și relatat pentru ediția a doua. A
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
o mână de jandarmi, mai mult amuzați decât puși pe fapte. După luptele cu galeriile de fotbal, apărarea TVR de câțiva blogheri intelectuali pare concediu pentru ei. Pe la șapte și douăzeci plec, protestatarii mai rămân. Plec zâmbind și eu, ca bătrâna mea. Doar că eu nu zâmbesc de la Bucurenci, ci pentru că îmi imaginez deja relatările puse de cu seară pe net despre marea luptă a blogherilor în fața opresorilor culturii de la TVR, despre cum le-au arătat ei lor că lumea citește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Fini s-a privit într-o oglindă și, de aceea, a și trebuit să moară. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU Ghid de fapte bune Cea mai veche faptă bună de care-mi aduc aminte s-a întâmplat prin primară, când o bătrână m-a rugat s-o ajut să-și curețe boule de neige-ul din curte (un arbust cu flori mari, albe, ca bulgării de zăpadă). Nu mai știu de ce trebuia curățat, dar important e că m-am oprit din drum și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
indiferent de cât de dubios arată) și o doză de realism (nu poți ajuta chiar pe toată lumea!). Până ieri, când două evenimente petrecute în aceeași zi și în același oraș mi-au dat de gândit. Cam pe la orele prânzului, o bătrână roagă o studentă s-o ajute cu sacoșa până sus, în capătul străzii. Studenta e drăguță, ia sacoșa și urcă. Bătrâna se plânge că o doare tiroida (normal, e miezul zilei și un soare foarte puternic). Ajunsă sus, o roagă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
evenimente petrecute în aceeași zi și în același oraș mi-au dat de gândit. Cam pe la orele prânzului, o bătrână roagă o studentă s-o ajute cu sacoșa până sus, în capătul străzii. Studenta e drăguță, ia sacoșa și urcă. Bătrâna se plânge că o doare tiroida (normal, e miezul zilei și un soare foarte puternic). Ajunsă sus, o roagă pe studentă să-i ia un pachet de covrigei - dar numai de la aprozar (fata se duce, la aprozar n-au covrigi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
foarte puternic). Ajunsă sus, o roagă pe studentă să-i ia un pachet de covrigei - dar numai de la aprozar (fata se duce, la aprozar n-au covrigi, așa că face un mare ocol până la magazinul din campus și ia de-acolo). Bătrâna cere mai mult, s-o treacă și strada, apoi s-o ducă și până la colț, chiar până la casă. Studenta se grăbea, așa că o lasă pe bătrână de partea cealaltă a străzii, se scuză și pleacă. Nu primește decât un „mulțumesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
covrigi, așa că face un mare ocol până la magazinul din campus și ia de-acolo). Bătrâna cere mai mult, s-o treacă și strada, apoi s-o ducă și până la colț, chiar până la casă. Studenta se grăbea, așa că o lasă pe bătrână de partea cealaltă a străzii, se scuză și pleacă. Nu primește decât un „mulțumesc oricum“. Seara, altă studentă așteaptă la trecerea de pietoni să se facă verde. Lângă ea, o țigancă bătrână în cărucior cu rotile. O roagă s-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
redate în italice (restul textului este ceea ce numesc Narațiune Pură, a douăsprezecea categorie): Gabriel o întrebă [pe doamna Malins] dacă traversase marea cu bine. Locuia cu fiică-sa, măritată la Glasgow și venea în vizită la Dublin o dată pe an. Bătrîna răspunse cu seninătate că traversarea fusese foarte frumoasă iar căpitanul se arătase cît se poate de atent cu ea. Îi spuse ce gospodărie frumoasă avea fiică-sa la Glasgow, și ce de prieteni admirabili. Pe cînd bătrîna sporovăia înainte, Gabriel
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
o dată pe an. Bătrîna răspunse cu seninătate că traversarea fusese foarte frumoasă iar căpitanul se arătase cît se poate de atent cu ea. Îi spuse ce gospodărie frumoasă avea fiică-sa la Glasgow, și ce de prieteni admirabili. Pe cînd bătrîna sporovăia înainte, Gabriel încerca să-și șteargă din gînd neplăcutul incident cu domnișoara Ivors. Firește, fata ori femeia asta, ori ce naiba era, e o entuziastă, dar orice lucru la timpul său. Poate n-ar fi trebuit totuși să-i răspundă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
subiective, marcată și subminată de ireversibilul istoriei obiective. Numit justificat de către exegeți "roman al femeilor", Dimineață pierdută intersectează povestea unei femei simple, Vica Delcă, cu istoria unei familii burgheze, decăzută după război, dar influentă în primele decenii ale secolului trecut. Bătrâna pornește de acasă într-o adevărată aventură citadină spre casa Ivonei Scarlat, fiica Sofiei Ioaniu și una dintre ultimele martore ale luxoasei vieți de altădată din Bucureștiul interbelic. Fostă proprietară a unei prăvălii, Vica e unul dintre cele mai vii
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]