5,989 matches
-
administrație. Sofia se călugărește și ea pe la 1840, tot la Agafton, unde moare în chilia ei, în 1878, la 57 de ani. Aproape tot ce lucra, dona mănăstirii. Până și Safta, căsătorită cu Vasile Velisar din Bacău, a intrat la bătrânețe în monahism împreună cu fiica sa, Xenia tot la Agafton. Iachift (sau Iachint, iar pe numele laic, Iancu) este cel mai original între toți: hirotonisit arhimandrit la Socola, bea vârtos din vinul mănăstirii și arendează pământ, fumează și se îmbracă în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
va fi supusă ctitoria 116. În capitolul anterior se menționa faptul că Nicolae Iorga făcea, prin intermediul revistei Neamul Românesc, o subscripție publică pentru biserica din Ipotești, lucru de care Irimescu nu-și aduce aminte nici în scrisoarea explicativă scrisă la bătrânețe. O dovadă în plus este faptul că în august 1937 preotul Scobai răspundea "Prea Cuviosului Părinte" următoarele: la ordinul Nr. 615 din 30 iulie a.c. respectuos vin a vă comunica că voi stărui pe lângă cuvioșii din parohie de a se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
îndeplinit. Dar povestea nu rămâne la stadiul dorinței, ci ia forma certitudinilor imediat după aceea: Numai tu vei mai avea/ Ce nu are nimenea,/ Că acum ți-e dat de soarte/ Viață fără moarte,/ Și ți-e dată tinerețe/ Fără bătrânețe 66. În lumea aceasta el este străinul, cel care cere Divinității să-i arate calea, dându-și sufletul curat în mâna Domnului: Iară eu străin fiind/ Pe nimenea cunoscând,/ Mă rugai lui Dumnezeu/ Să-mi arate drumul meu/ Ia-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mirosul florilor de măr cari cad scuturate de vânt, urâtul melancolic ce naște în om după ce a citit un idil sau o poezie liniștită, intuitivă, cu bucurii și nefericiri modeste; în asemenea momente omul tânăr simte intrând în el liniștea bătrâneței și mai că-ți vine să te apuci de lucrul cel mai plăcut, de acela de a-ți recapitula viața scurtă or lungă, cu durerile și bucuriile trecute, cari amândouă sunt pentru inima omenească de o iernatecă voluptate. Și, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
324. Moartea tatălui apare descrisă în aceeași notă a realismului, acum nu mai regăsim lamentația ucigătoare de la moartea mamei, deși suferința omenească răzbește: am stat ce-am stat acasă, până ce-ntr-o zi mă pomenii cu tata mort. Adormise de bătrânețe, ci pentru totdeauna. L-am pus în mormânt alături cu mama (așa cum sunt și astăzi mormintele la Ipotești), am așezat o cruce de lemn la capul lui și-am încununat-o cu busuioc 325. Apar în aceleași proze, sporadic, chipuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
temă de eseu; păi, numai Odobescu, în "Pseudokinegheticos", să "bată câmpii cu grație" (cum zicea Călinescu), prefațând manualul de vânătoare al numitului Cornescu? Recenzentul de astăzi, din păcate, nu mai trage cu pușca, intrând în categoria foștilor vânători. Semn de bătrânețe: am devenit sentimental. De ce să împușc bietele viețuitoare? Un amărât de iepuroi alergând prin pădure ori pe arătură mi se pare, în veacul nostru, adevărată minunăție; de ce să-l iau în cătare? Poate lui Sardino n-o să-i convină, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
rangul personajelor înțelegem c-ar fi vorba despre boieri curteni, ultimului de pe listă, dregătorului Domokos revenindu-i, probabil, rolul de inițiator în declanșarea conflictului dramatic. Din nefericire (pentru mine) piesa este scrisă în germană, limbă din care, până la aceste adânci bătrâneți, n-am izbutit a pricepe decât vreo trei cuvinte (foreiber, tischlaifer, schlaffwagen), așa că, până se va tocmi tâlmaciul necesar, nu pot emite nici măcar obișnuitele aproximații. Prozele însă, sunt caligrafiate (cu tuș, îngrijit, zici că-i scris cu "italic" la computer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pusă în carte să nu se piardă, că cine știe, ne întoarcem, vreodată, la tot ce-a fost tinerețea pacienților. Cartea aceasta, ca și cele referitoare la tot ce s-a scris despre cimitirul de la Săpânța de exemplu, nu plânge bătrânețea sau mai ales moartea, ci este o joacă, o trecere, uneori pamfletară prin ceea ce este viața, ca parcurgând-o veșnicia care urmează să devină liniște, pace, dar și un fel de răspundere în fața Divinului pe care îl vede ca un
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
admirat ceea ce ni se dăruiește. Întâlnind-o, mărturisim, ne-am bucurat pentru că prezentându-i opiniile se confirmă susținerile noastre din volumul Românii așa cum sunt de Ion N. Oprea, Editura PIM, Iași, 2011, unde textieri de diferite profesii confirmă că bătrânețea nu-i o piedică în calea creației, ceea ce avea să statueze instituțional forurile competente declarând anul 2012 drept Anul European al Îmbătrânirii active și Solidarității între Generații. Revenirea asupra unor episoade din viața doamnei Adriana întradins le-am lăsat să
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
acum 15 milioane lei vechi, adică 1500 lei noi. Și două medalii, cu premii frumoase. Cu masă bogată, deși am trecut printr-o copilărie tristă. Printr-o tinerețe foarte zbuciumată, că nu curgea lapte și miere, dar am astăzi o bătrânețe frumoasă, la care nu m- am putut aștepta. Din motive bine întemeiate, greutăți de tot felul, locuiam la bloc, la etajul 6, de multe ori fără apă și lift, vârsta și bolile grele ne-au determinat să intrăm la cămin
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
aici 21 de ani, am făcut multe în acest timp și aici închid ochii, de aici a plecat și soțul meu !... După un timp ne-a scris mai în amănunt despre situația ei, mai deschis, intitulându-și răndurile « Viață și bătrânețe », parcă ar fi fost reporteră de meserie în viața ei. Dacă ai pe cineva lângă tine, în general familia, dacă o mai ai să fii ajutat, atunci treci mai ușor peste bătrânețe - ne detalia - iar dacă ai rămas singur pe
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
ei, mai deschis, intitulându-și răndurile « Viață și bătrânețe », parcă ar fi fost reporteră de meserie în viața ei. Dacă ai pe cineva lângă tine, în general familia, dacă o mai ai să fii ajutat, atunci treci mai ușor peste bătrânețe - ne detalia - iar dacă ai rămas singur pe lume sau ai dus viața în singurătate, crezând că o să fii veșnic tare și mare, atunci privești foarte greu în urmă, trăiești și gândești numai la trecut, și chiar dacă ai o situație
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nu mai pot suporta toate acestea. Devin și ei nervoși, nemulțumiți că nu mai scapă odată de tine, de obligații, ca să stea și ei un timp liniștiți, fără să-și dea seama, la rândul lor, că în aceleași condiții ale bătrâneții și suferinței, amintindu-și cu regret sau nu de cel plecat pe drumul lung al vieții prin moarte, calcă și ei. La bloc, la cine să apelezi, că nici la vecini nu poți să o faci, unii au decedat, alții
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
nici ei nu se mai pot mișca, și ai ajuns în mod categoric un bătrân al nimănui, un bătrân chinuit, neîngrijit. Cei interesați îți iau totul, de față cu tine sau pe ascuns, încât, încă odată se dovedește că problema bătrâneții este nu grea, ci cât se poate de grea, că pe unii îi găsesc decedați în case, cine știe de când, după luni de zile, dacă-i mai caută cineva sau se sesizează că n-au mai auzit vecinii de ei
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
un ban ar fi vai de mine. Așa mă descurc, mă planifică și iar mă planifică. Noroc că mi-am pregătit totul din timp, și loc de veci, să nu dau de lucru nimănui. În orice caz, singurătatea este urâtă, bătrânețea este foarte grea, iar noi am fost obișnuite cu familia, cu colectivitatea. Cât puteți, țineți cu sănătate acest grup de finețe intelectuală, - se referea la Cenaclul nostru prin corespondență - să puteți prelungi timpul cu plecarea și în plăcere. Dorindu-ne
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și mai greu acești ani trecuți prin toate peripețiile vieții numai cu griji, cu teamă, cu dor de toți, și totuși am ajuns la acești ani grei. Dar, Dumnezeu m-a ajutat să trec peste toate și să am o bătrânețe frumoasă și îngrijită. Lui și oamenilor de lângă mine le mulțumesc. Dacă am să pot, am să descriu în cele mai frumoase culori pe Getuța și lupta ei și a mea de a ajuns la acest frumos rang de se descurcă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
îmi plăcea, nu voiam să-mi facă o femeie, ea nici într-un caz nu făcea mai bine ca mine. Iar acum, dacă pot să-mi fac patul! Dar scap eu în curând și de grija asta! Vedeți ce-i bătrânețea? Dacă te duci pe stradă cu un copil sau la serviciu, toată lumea îl admiră, îl plac toți, cu un biet bătrân nu te mai poți afișa, rămâi singur, toți caută ceva, să le dai și oricât le-ai da tot
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
rămâi singur, toți caută ceva, să le dai și oricât le-ai da tot nu le-ai dat, și te uiți că de-acum tu nu mai poți face nimic din toată truda ta, te uiți la toate și boala, bătrânețea te fac să nu te mai intereseze nimic, nici pe alții de tine. Mie mi-a și zis o colegă, ce mă mai interesează scrisul, cititul, televizorul, deși se pretinde că a fost cineva la viața ei. I-am răspuns
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
tine, Și-atunci ai să gândești Cum te-ai purtat cu mine. Să știi că nu e mult Timpul trece curând... Nu am cerut nimic, Sunt cea mai fericită Deși am fost săracă De copil am muncit, Și-acum la bătrânețe Trăiesc din munca mea. Ce este omul Sunt singură și plâng Nu mai doresc nimic Decât să fug cât pot, Să fug într-o pădure. Acolo să n-aud, doar Tril de păsărele. S-aud cum ciripesc Și-n singurătatea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
luptat; Să dea Domnul sănătate Boala să fugă departe. Să știe că e păcat Să zacă omul la pat. Unii oameni sunt bătrâni Nu mai pot merge pe drum; Nu-și pot face o mâncare, Boala pe toți îi doboară, Bătrânețea îi omoară, Că nu este-așa ușoară. Mă rog Doamne eu la tine, Oasele să nu-i mai doară Căci tu cu puterea ta, Fă-i tu Doamne, fă-i tu bine Că tu ai multă putere Să le alini
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
bunăvoința că prin ceea ce faceți îmi prelungiți viața. Este atât de plăcut să primești din depărtare o sărutare, de-mi simt de fiecare dată obrazul cald, mai ales când gestul vine și de la I.N.O. Sănătatea nu o putem cumpăra, bătrânețea este tare grea și mai ales când te lupți și cu singurătatea. Dar dumneavoastră, fiind atât de ocupați și angajați cu gândurile să vă iasă bine totul și frumos, cred că nu aveți timp de singurătate. Nu mai simțiți durerile
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
așa nu o făceau. Aceasta e parte dintr-o poveste de om, dar câte altele nu-mi stau în minte! „Bătrânii noștri sau ai nimănui”, am văzut intitulat un articol într-o gazetă. Autorul susținea că vrea să deslușească tainele bătrâneții dar nu poate să-și răspundă tuturor întrebărilor, fie că nu are înțelepciunea, rafinamentul și răbdarea necesare, fie că nu știe unde să umble. Ceea ce știe domnia-sa e că deși bătrânii aceștia sunt primii care își achită impozitele și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
munca și în lucrările mele. Am trăit totuși frumos, cu un soț bun timp de 25 de ani, dar pe care boala și anii de război mi l- au luat. Casa, chiar dacă o ai, este bine, dar sigur, și la bătrânețe dacă nu o mai poți îngriji, - cu reparații și multe altele,. cheltuieli mari - nu mai poți face față vieții, cum a fost cazul meu. Și totuși, o mână, cineva, poate de la Dumnezeu, ți-o întinde. Sfătuindu-mă, bunul meu soț
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
baie, să-l poată dezbrăca și îmbrăca măcar cu pijamaua, cu cămașa de noapte, altuia să-i aducă mâncarea la pat că nu se poate deplasa singur, și câte și mai câte situații că , pe total, vorba lui Constantin Tănase, bătrânețea este atât de urâtă, grețoasă și neputincioasă, că tu singur, om sănătos, care asiguri asistența socială, nu le mai poți suporta. Gândindu-te la aspectele sociale, stai și privești arborele cu ramurile lui verzi, frumoase, ocrotitoare nouă, și te uiți
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
din lupta cea mare. Ne povestea și plângea și de câte ori se ducea la biserică, un acatist și un parastas din când în când era destinat preotului care căzuse la Mărășești, ca un mare erou. Vedeți, cum trece omul prin viață? Bătrânețea este foarte grea, o simt la acești ani mulți ai mei, 94 de ani, și deși sunt sub o îngrijire și cu posibilitățile medicamentoase asigurate, totuși, vârsta mă apasă. De moarte nu-mi este frică pentru că totul pe pământ este
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]