5,057 matches
-
jertfe sângeroase ori simbolice spre binele unei construcții.25 În sud-estul Europei, aceste rituri și credințe au dat naștere unor minunate balade populare care înfățișează jertfa soției meșterului zidar, fără de care construcția nu poate fi dusă la bun sfârșit (cf. baladele podului de la Arta, din Grecia, a mânăstirii Argeș din România, a cetății Scutari din Iugoslavia etc.). Chiar dacă nu am stăruit prea mult asupra semnificației religioase a locuinței omenești, câteva concluzii se impun de la sine. Ca și cetatea ori sanctuarul, casa
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în plictiseala neputinței de a trăi doar cu sine. Știu că, numai și potrivindu-mi cuvintele după ritmul acela, aș putea începe să scriu, acum, orice. Chiar despre nimic, cum îmi trecuse odinioară prin cuget. Să-mi duc până la capăt Balada despre punct, începută tot aici, la „Colombo“, într-o dimineață de iarnă, când Lia (sau altcineva) îmi prezisese că, în cel mult zece ani, am să ajung inspector-șef pe județ. Era visul lor de împlinire. Piscul de pe care viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
sufletul și va merge mai departe. Asta aș vrea să fiu, un popas spre mai departe“. Acum, în această dimineață la „Colombo“, urmărind mingiuca fetișcanei, simt că pot fi acel punct visat cândva. Despre care chiar începusem să scriu o baladă cu cuvinte despre tristeți care nu mă încercaseră, despre părăsiri prin care nu trecusem, cu amintiri care nu mă bântuiau, cu blândețea unei Luminări pe care o presimțeam doar, fără să știu în ce timp se ascunde, cum voi coborî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
despre tehnogeneză și antropogeneză. Altfel spus, ceva așezat despre facerea și rînduiala lumii... Fidelă principiului său, „antropologia” lui șerban Anghelescu își caută „subiecții” oriunde și nu se rezumă, pedant metodologic, la „bătrînii satului”. Marguerite Yourcenar, de pildă, „a înțeles admirabil balada balcanică a femeii zidite”. Eminescu sau Ispirescu, Ismail Kadare sau Ivo Andrić intră astfel în aceeași listă de „surse” cu variantele Mioriței culese de Fochi, povestea lui Cantemir despre teologia tîlharului pocăit, Vechiul Testament, culegerile lui Simion Florea Marian sau cele
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
a femeii zidite”. Eminescu sau Ispirescu, Ismail Kadare sau Ivo Andrić intră astfel în aceeași listă de „surse” cu variantele Mioriței culese de Fochi, povestea lui Cantemir despre teologia tîlharului pocăit, Vechiul Testament, culegerile lui Simion Florea Marian sau cele de balade populare românești etc. Căci o rînduială țărănească a lumii ne bîntuie pe toți, în fel și chip. Sau poate că doar noi ne închipuim astfel ?... Pe șerban Anghelescu nu prea îl interesează răspunsul la această dilemă ; preferă să se bucure
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
al inhibițiilor. Valoarea este caravana care își continuă nestingherită drumul în ciuda câinilor care latră în urma ei. Tenacitatea este condimentul fundamental al tuturor creatorilor. Laudele pot îmblânzi chiar mai repede decât banii. Cele mai vechi blazoane ale românilor rămân doinele și baladele populare. Performanța poate apărea din logodna chinului cu pasiunea. Ambiția nu se lasă până când nu îl transformă pe 1 în 2. Libertatea este o chestiune de inteligență, curaj și de ingeniozitate. Unii au făcut tribună sau amvon chiar din celulele
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
un atribut al virtuții, nu al viciului. Dintr-un adversar onest se poate confecționa chiar un prieten. Prietenia presupune o solidaritate pe principalele teme existențiale. Laudele meritate se constituie în adevărate proteze ale virtuții. Din orice erou poate înflori o baladă. Primul pas spre comunicare este ascultarea. Succesul e ca ploaia. Nu vine când trebuie, ci când vrea. Revolta îl înnobilează pe supus. Ajută-i pe tineri să se îmbete cu frumusețea lumii! Poate nu-și mai revin. Alături de cântec și
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
lumii. Pe scriitorii consacrați îi iau la frăgezit criticii juniori. Artiștii - acești sublimi aruncători de punți. E foarte greu să găsești esențialul. D - apoi să - l și îmbraci în cuvinte. Cioran vorbea despre gălbeaza Mioriței, eludând inefabilul fiecărui tablou al baladei. Poeții se nasc, cititorii se formează. Artistul trebuie fotografiat în halatul timpului. Ca și iubirea, arta este o gimnastică a sufletului. În demascarea forței s - au aflat întotdeauna și diviziile artei. Prestigiul cultural al unui popor poate brăzda milenii. Adevărata
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
reprezentații teatrale actuale își propun să provoace orgasmul, nu extazul publicului. Recunoștința se sclerozează foarte repede. Invidia este cel mai stresant motor al progresului. Unii dintre tiranii turbați proveneau din foști sclavi. Țăranul de astăzi șlefuiește înjurături, nu doine ori balade. Ca să nu le înghețe apa în sânge, unele popoare o înlocuiesc cu alcool. Belșugul moare din lipsă de sens. Principala preocupare a consacraților e să - si mascheze începuturile. Fără colaborarea unui viciu nu se poate constitui clar - obscurul unei personalități
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
între două lupte între viață și moarte (spune Blandiana un popor vegetal) condamnat la viață mortal cu rădăcini aeriene Și aripi de pământ între vânt și cuvânt ființând blând flămând mereu de aer îndrăgostit de sânziene precum Eliade Și de balade Și de cules stele prin fân din lacrimi bacoviene făurind castele
Aripi de pământ by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/376_a_596]
-
la poalele muntelui falnic. În rochițe de rouă, parfumuri și culori strălucitoare, florile înveselau peisajul rustic. Satul părea un uriaș tolănit printre cetini de brazi, pini și mesteceni viguroși. Își purta solemn cușma de nori pufoși și fredona, parcă, o baladă din spuma undelor zdrumicate pe pietrele lucioase. Când am înaintat pe cursul apei cristaline, o uliță îngustă își deschise brațele spre mine. Atunci am deslușit într adevăr frânturi de baladă: vioara lui Ciprian Porumbescu răsuna în desișul munților, care ascultau
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
purta solemn cușma de nori pufoși și fredona, parcă, o baladă din spuma undelor zdrumicate pe pietrele lucioase. Când am înaintat pe cursul apei cristaline, o uliță îngustă își deschise brațele spre mine. Atunci am deslușit într adevăr frânturi de baladă: vioara lui Ciprian Porumbescu răsuna în desișul munților, care ascultau cucernici. Ecourile muzicii s-au topit încet și tainic. Liniștea domnea peste împărația naturii. Deodată, dangătul clopotelor de la biserica mânăstirii săltă peste portativul pădurii, unduindu-se în depărtări. Era o
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
Nasul acvilin - care stiliza chipul iluștrilor bărbați din vechime - se va fi ascuțit. Lustruit, sfărâmicios. Inutil, ca o batjocură târzie. Înmormântarea va fi o farsă cu saltimbanci sprinteni și tandri ai mahalalei, cu care a fraternizat. Carnaval răsucit prin diafane balade ale reînnoirii. Fantome fluturând mantii negre de mătase, oase albe de morți. Șiruri de călăreți sumbri, împiedicându-se de năvala țâncilor jegoși și iuți, ca niște țipari. Măști macabre și glugi, nimfete spoite și manglitori. Cheflii, paparude, buruieni. Fanți cu
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
aventuroși ce „cîntă“ (după cum afirmă cu Încîntare filologii cu privire la muntenii din Catawba), „exact acele cîntece, păstrate practic nealterate, pe care le cîntau străbunii lor din Anglia cu patru secole În urmă“ sau de celții războinici cu ochi fioroși, ÎngînÎnd aceleași balade ca pe vremea cînd se repezeau dincolo de frontieră conduși de nenumărații lor Bruce. Nu. Catawbianul de astăzi nu este așa și nici nu-și dorește să fie așa. Nu este un simplu colonist stabilit aici, un european transplantat; pe parcursul celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și de tăcerea veșnică a pămîntului. Ea viețuiește in inima locuitorilor, În mintea lor, În faptele lor neconsemnate, iar ei sînt mulțumiți să știe acest lucru și nu simt nevoia de a se amăgi cu visuri de glorie cuprinse În balade și Armade. Catawbianul nu simte nevoia să vorbească, să afirme sau să nege, nu simte nevoia să-și dovedească puterile sau realizările, căci sufletul său este singuratic și ascuns, spiritul său nesfîrșit de curajos și de modest, a trăit singur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cu bani mărunți", "Lupul și capra". - Ciobanul "Mioriței" a spus ca la cap să-i puie diverse categorii de fluiere. - Mulțimile de boieri exploatatori își țineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atacau și îi ușurau de bani în toate baladele. - Balada e o specie a liricii populare inventată de Ciprian Porumbescu. - Alexandru Lapușneanu s-a ținut de cuvânt atunci când a spus: de mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu! Dovadă că azi cel mai întâlnit nume este
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
bani mărunți", "Lupul și capra". - Ciobanul "Mioriței" a spus ca la cap să-i puie diverse categorii de fluiere. - Mulțimile de boieri exploatatori își țineau banii numerar în pungi. Haiducii îi atacau și îi ușurau de bani în toate baladele. - Balada e o specie a liricii populare inventată de Ciprian Porumbescu. - Alexandru Lapușneanu s-a ținut de cuvânt atunci când a spus: de mă voi scula, pre mulți am să popesc și eu! Dovadă că azi cel mai întâlnit nume este Popescu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
dimineață-n vulpi, câtă vreme între ochi și cer e o reciprocă susținere, fiecare fiind, în ultimă instanță, rațiune de a exista pentru fiecare: Cerul se sprijină pe ochii noștri flămânzi. Atingeri cu estetica urâtului completează imaginarul poetic, într-o baladă veche ce aduce, mai de grabă, a blestem. Și Balada iernilor albastre susține această notă. O formă alegorică a spectacolului existențial e cea a unui circ întârziat pentru care tristețea nestatorniciei și imaterialitatea gloriei sunt aspecte esențiale, care nu fac
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
o reciprocă susținere, fiecare fiind, în ultimă instanță, rațiune de a exista pentru fiecare: Cerul se sprijină pe ochii noștri flămânzi. Atingeri cu estetica urâtului completează imaginarul poetic, într-o baladă veche ce aduce, mai de grabă, a blestem. Și Balada iernilor albastre susține această notă. O formă alegorică a spectacolului existențial e cea a unui circ întârziat pentru care tristețea nestatorniciei și imaterialitatea gloriei sunt aspecte esențiale, care nu fac decât să recapituleze - cu obstinația ingenuității care se închipuie născocitoarea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Zilieru sunt prezente sinesteziile (Înmiresmat e gerul. Aud zborul / de îngeri în lumina lăcrimată subt desfrunzirea smirnei...; E verde frigul dincolo de tine...; planeții bat mioapele timpane...). Antologia Astralia se deschide cu selecții din volumul Florile cornului tânăr, la începutul căruia Baladă munteană dă tonul nostalgic, aducând o undă de idilism în evocarea fetelor noastre cu fotă și ie, ca-n basme de frumoase, imagine emblematică, susținând paseismul poeziei: a fost demult / demult / serafic de demult. Instantanee marcante pentru o epocă de
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
de miere, Ești perna pentru tâmpla fumegândă... Ești ruga Țării pentru biruință, Mistria noastră-n aur ferecată, Dalta de foc înfiptă în credință... Mormântul tău e viața noastră toată. Venim lângă țărâna ta iubită, Și umbra ta, prin smirnă și balade, Ne-atinge cu plutirea ei sfințită Și se preschimbă-n torțe și în spade. Cu duhul tău mireasmă de grădină Ne miruim, sub zâmbet de icoane. Culegem din mormântul tău lumină Și ne spălăm obrajii de prigoane. Luăm un pumn
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
dispărută rămâne. Între timp, Pascal se uită în jur și inspectează titlurile din bibliotecă. Parcă ar fi arhiva Institului de Folclor și Etnografie, își zice. Într-adevăr rafturile sunt ticsite de culegeri de cântece și descântece, poezii populare, doine și balade, basme, snoave, ghicitori, legende, bocete, strigături, jocuri de copii. Pascal răsfoiește la nimereală o carte: „Oaie, oaie rapănă Șade jos și dapănă, Și se roagă cucului: ─ Cucule, măria-ta, Dă-mi un cal porumbac Să mă duc la soru-mea, C-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
vârsta apropiată a celor doi „actanți sexuali” (cum ar scrie P.H.L. dacă ar fi contemporan cu noi) asigură sănătatea progeniturii. Autorul nostru o știe, ba chiar se referă în text la perechile strălucitoare de tinerețe și frumusețe din basmele și baladele românești tradiționale. „Și totuși! - exclamă autorul într-o paranteză - dacă nu procreația, ci doar iubirea, împlinirea sufletească prin, alături și pentru celălalt sunt scopul, mai contează o diferență de 20-25 ani?” I s-ar putea răspunde că „omul tradițional” urmează
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
care albastrul este cutreierat deopotrivă de duhurile celor duși și de un car cu boi, purtându-și iluzoriu stăpânii prin vămile văzduhului. Regăsim în același plan motivul european și românesc al îndrăgostiților strigoi, colorați pe pânză de-a dreptul din baladă. Dincoace, pe pământ, în jurul mesei praznicare, scunde, moldovenești, s-a adunat familia care a pregătit bucatele împreună cu toate cimotiile ogrăzii, văzute și nevăzute: doi zăvozi smoliți, alergând după umbra unui pește, un mâțișor înfășat legănat de părinții săi dungați, un
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
au văzut prin binoclu că ăștia cîștigă. Ceea ce trimite direct la un reportaj realizat de-un oarecare post de televiziune despre veteranii români de război mondial. Strînși Într-un soi de cămin cultural undeva lîngă Buzău, cu priviri cataractice de baladă. Și reporterul pune o Întrebare inteligentă ca de obicei unui bătrînel pe piept cu două decorații cum a fost În război, greu? Greu, confirmă eroul, „că se trăgea din toate părțile, nici nu știai de cin’ să te ferești”. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]