6,215 matches
-
și-atunci Îl pui pe-ăla cu grădinarul, ca să Înțeleagă toată lumea cu ghivece pe balcon, căreia-i plac titluri mai vegetale, ca, de pildă, Floarea părăsită-n episodul 984, cînd ea plînge, plînge și el, deoarece ei i-a crescut barbă și părinții n-o lasă s-o radă sau nu se-nțelege ce, și-i un bocet continuu pînă-n episodul 1492, anul nenorocit al descoperirii Americii latine și mai ales 1512, cînd și-a Încheiat campania Hernn Cortes fără de care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
iar În fața ochilor mi-a apărut Încă o mînă, am dat s-o sărut și pe asta, am simțit că opune rezistență, că Încearcă să se smulgă și, ridicînd privirea, am constatat că aparținea soțului colegei, un soț oripilat cu barbă, mi-am cerut scuze Într-o limbă necunoscută, splendida colegă m-a studiat gînditoare, e-adevărat că fusesem Împreună la un concert de muzică simfonică În camera mea Încheiat pe noptieră, dar nu ne mai văzusem de douăzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
câmpuri, de și’a ales bordeie mai desfătate pentru traiul lor bătrânesc. Iară poiatul Hadrian P, ajiuns sireac la pungi, moaie-n slovă pre unul dentre aceștia, pârcălabul Bârlădeanu, Întru slava ceriului ce l-a slobozit pe meleagurile noastre. Purtând bărbi până-n poale, marele poiat agrăiaște den tristețuri ce-i zdrumică rima: „S-a lansat formula foarte la modă că a venit pe tancuri sovietice. Dar nu toți comuniștii români au folosit acest mijloc de locomoție”. Ecsemplu pentru locomoțiune fiindu chiară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
facă șefului de stat? Nu-i e scîrbă? Nu, citim În Azi mai multe fraze din clasa cioc gramatical, prima: „CDR a avut o poziție politică simetrică cu cea a FSN, dar de sens contrar”. Radu F. Alexandru, scriitor, are barbă, aproape cît un cioc. Din cîte se mai știe din limba română sau alta despre simetric(ă), acest adjectiv inocent arată că dacă un anumit element este Într-o oarecare relație cu un al doilea element, atunci și-al doilea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nu mai face distincție Între fluturii veninoși, beți cuc, și păsările cu trompă atîrnate de crăci. Iată că vine și Anatol Codru, cu o poezie de excepție, fiind scrisă În Moldova. „Pe munți / Țepoase-n ambiția lor suverană / Cresc ierbile, bărbile, daco-romane.” Deși corect ar fi trebuit scris bărburile, ierburile daco-romane, ele cresc Într-adevăr la munte, unde e frig iar frizerii fac spleen. Și dacă tot veni vorba de sex, să spun că mai nou guvernul vrea să-l interzică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de realitate virtuală și amenințătoare, și ai cărui șefi nu-ți mai plătesc pentru farfurii pentru că nu le mai vor clienții, și atunci Îți vine ideea să faci păpuși din lut, șase, măscăriciul, bufonul, infirmiera, eschimosul, mandarinul și asirianul cu barbă, Al căror nume se repetă de atîtea ori, Încît pentru prima oară de cînd Îl citesc pe maestru am Început să casc, sărind paragrafe Întregi, se auzi glasul de bas al lui Șapte-Sori, Ca să nu mai vorbim cîte detalii enervante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Și dacă mata ești vreun curcan care mai face un ciubuc din repuneri În posesiune, ai dat-o-n bară, pen’ că drăguța de ea e luată din banii mei, cînd m-am dat peste cap s-o iau În barbă În fața lu’ Johnny Saxton. Jack arătă spre cîine. — Bagă-l Înapoi În casă și Închide ușa, apoi ieși și pune-te cu fața la perete. Bidwell făcu ce i se spuse cu o Încetineală exasperantă. Jack Îl percheziționă și Îl Întoarse cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
iarba Și o mângâie-n tăcere, Tremură-n fiori rubarba, Răsfățată de plăcere. Ascult vântul cum adie, Măturând aleea tristă. Palma strânge o hârtie, Cade lacrima-n batistă. Norii se adună-n grabă Și invită vântu-n horă. Soarele zâmbește-n barbă, Floarea în genunchi imploră. Suspină doru-n altițe, Mii de ramuri prind a țese Minunate coronițe, Pentru văluri de mirese. Prin livada însorită Foșnetele prind a spune Că-n ograda înverzită Iar se-așteaptă o minune. În arome împletită, Primavara, flori
Ce-mi spune prim?vara by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83298_a_84623]
-
De Paști Elena Marin Alexe A sfântă-nviere răsuflă pământul, Ce vesel și tandru adie azi vântul. Săgalnic trece cu tainic fior -Hristos a-nviat, vă spun tuturor ! Trezit la viață e firul de iarbă, Bătrânii răspund, murmurând rugi în barbă. Pomii salută cu ramuri de flori, Pe cer nu mai văd nici umbră de nori. Grădinile își pun mantie regească, Ne-mbie arome, de miel și de pască. Copiii se joacă și-s zâmbitori, Natura întreagă e-n sărbători. Miroase
De Pa?ti by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83296_a_84621]
-
continuându-și drumul până la cârciuma din apropiere, unde a aruncat un pumn de bani de aur pe tejghea, cerând să se dea băutură la toți, lui și celor de față, și s-au strâns cu mirare în jurul lui, îi priveau barba țepoasă și ochii goi și gura știrbă în care vărsa cănile cu vin, fără să scoată o vorbă, privindu-i și el, și parcă îl știau de undeva, parcă aducea cu unul pe care îl știau și nu s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de aer rece. S-a oprit câteva clipe nedumerit, cu brațele suspendate în dreptul umerilor, clipind des, l-a privit pe Andrei Vlădescu, a întors capul spre femeia blondă, măsurând-o de sus până jos, și-a mângâiat cu o mână barba nerasă. „Ehei, Patricia dragă, vasăzică așa“, a zis după un timp. Răsuflarea îi mirosea a băutură. Și-a lepădat cojocul pe preșurile de lângă pat, s-a așezat cu un oftat, făcând să scârțâie somiera, și-a lăsat pe ceafă căciula
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
își scoase căștile ca să asculte eventualele anunțuri. Într-o clipită aerul deveni insuportabil de fierbinte și de lipicios; simțeam cum mi se topesc ciocolatele în buzunar. Ne priveam îngrijorați - unii pasageri ridicau disperați din sprâncene, alții țâțâiau sau înjurau în barbă - și toți care aveau un ziar sau documente de afaceri au început să-și facă vânt cu ele. Am încercat să văd partea bună a lucrurilor. Dacă o să leșin - ceea ce era foarte posibil - nu eram în pericol să mă prăbușesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Richard cum își ia pardesiul. Auzi ușa deschizându-se, apoi închizându-se. Richard ieși. Era la jumătatea drumului spre casă, când un bărbat se ivi din întuneric și se postă în fața lui. — Sunt Edward Whiter, spuse el. Avea accent american, barbă și dinți îngălbeniți. — Ești Richard Maple? — Da. — Aș vrea să discut cu amândoi, cu dumneata și cu domnul Jason Rudd, acum. — De ce? — Vreau să vă spun ceva. E vorba de un caz înspăimântător și vreau să mă ajutați. Și când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Ce să creadă? Edward coborî glasul și șopti: — Blestemul. — Blestem? Ce blestem? — Blestemul castelului Hacrio. — Bine. Te duc la Jason. Sunt sigur că îl va interesa cazul. — Mă bucur. Acum vorbea cu accent englezesc. Suna mult mai bine. Își smulse barba falsă și zâmbi. Sunt extrem de încântat de cunoștință, domnule Maple, spuse el. Richard, surprins, îi întinse mâna. Își strânseră mâinile. Sunt extrem de încântat de cunoștință, domnule...domnule Whiter. — Te rog, spune-mi Edward. Acum, hai, spune, unde e casa domnului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Dorothy, care ședea cel mai aproape de ușă, se ridică și spuse: Cred că ar fi bine să vorbim cu el. Michael o urmă în hol, unde se întâlniră cu Mark, care cobora Marea Scară. — Ce se petrece? Un bărbat cu barbă deasă, cu sprâncene ca niște gândaci, de vârstă nedefinită, cu uniforma de polițist îmbibată de ploaie, se prezentă drept sergentul Kendall de la secția de poliție locală. — Ce crimă! exclamă el, cu un accent local aproape imposibil pentru urechea lui Michael
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
o Îndemnă să-i caute În buzunar și să scoată o sticlă mică de Scotch. Îl urmări cum o duce la gură. Avea buzele moi și netede, bărbia și gîtul Îi erau proaspăt bărbierite, dar deja umbrite de puncte de barbă țepoasă. Bea stîngaci, pentru că se concentra la drum. La un moment dat, whisky-ul i se prelinse pe lîngă colțul gurii și trebui să-l oprească, punîndu-și dosul mîinii tuciurii. — Uită-te la tine, zise ea, pe jumătate În joacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cald dintre umărul și pieptul lui. Din cînd În cînd, se ridica și sorbea stîngaci din băutură; pînă la urmă, o Înghiți pe toată dintr-o sorbire și lăsă cupa goală să cadă. Își freca fața de capul ei, iar barba lui aspră i se Încurca În părul ei. Ea se uita la cer. Așa cum Îi apărea, imaginea era Încadrată de crengi și de vîrfurile mișcătoare ale copacilor. Crengile erau groase și Încă mai aveau frunze arămii, aurii sau de culoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
gîndească la așteptare. Găsi un pachet de cărți de joc soioase, le luă și le amestecă o dată. Cărțile erau pentru oamenii de serviciu și aveau poze cu fete trăznet pe ele. În decursul anilor, cei de la ambulanță le desenaseră fetelor bărbi, mustăți, ochelari și dinți lipsă. Strigă la Hughes, un alt șofer. — Ce-ai zice de-o partidă? Acesta Își cîrpea un ciorap, dar ridică ochii, privind-o chiorîș. — Pe ce miză? — Un penny la mers? — În regulă. Își tîrÎ scaunul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
-ți spun ceva... Ți-am văzut păsărica la baie! Ți-am văzut păsărica! Era neagră ca pălăria mea! Alt bărbat fluieră și rîse. Al naibii poet mai ești tu, Pacey! Semăna cu un șobolan negru cu beregata tăiată! Arăta ca barba moșului tău, cu buzele tale de fată bătrînă la mijloc! Ste-lla. De ce nu-mi răspunzi? Nu poate răspunde, se auzi o altă voce. E cu mîna pe domnul Chase. L-a luat În gură pe Chase, zise altcineva, și Browning
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Vreo doi cîini Începură să latre. Ce-a fost asta? strigă Mickey. Se dusese la ambulanță și scotea tărgile. Se Întîmplă ceva? — Așa se pare, spuse Kay. — O conductă de petrol? — Pariez că-i la vreo fabrică, zise gardianul frecîndu-și barba. Se uitară În sus, pe cer. Reflectoarele se jucau, dar lumina lor era subțiată de cea a lunii, și era greu să-ți dai seama despre ce-i vorba, dar cînd razele coborîră, gardianul arătă cu degetul. — Uite. De sub nori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
fustă scurtă Cine nu se uită lung?! Femeia E-un emițător în noapte Și n-ai cum să n-o iubești; Ea te ține treaz cu șoapte Și te-adoarme cu povești! Concretul eternului Femeia, poveste eternă, Își murmură-n barbă, discret, Și-alături de tine, pe pernă, Eternul devine concret. Impuls La tine-alerg, când greu îmi vine, Bat drumuri și tocesc asfaltul, Vrând să mă regăsesc pe mine, Întotdeauna dau de altul. Bucătarul amoros Iubirea-i hrană și beție, Mi-a
VASILE DARIE by VASILE DARIE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83946_a_85271]
-
din carton și șervețelele pentru cea de-a șaptea aniversare a fiicei ei Jocasta Înainte de a i se rupe apa. Am coborât ștacheta văzând cu ochii, iar acum am intrat pe teritoriul anunțurilor de la mica publicitate, populat de nebuni cu barbă ale căror poze de infractori seamănă bizar de mult cu cele publicate În cadrul campaniei Împotriva pedofiliei, „Nume și rușine“, din ziarul News of the World. A existat o rază de speranță luni când Percy Pineapple din Gravesend mi-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Poliția e În plină anchetă. Mă tem că În asemenea circumstanțe cauțiunea iese din discuție. — Ce circumstanțe? Vreau să-l văd acum pe Frank. Doar și judecătorii spanioli eliberează oameni pe cauțiune, nu? — Nu În astfel de cazuri, murmură În barbă señor Davila, schimbîndu-și servietele dintr-o mînă În cealaltă, Într-o Încercare fără sfîrșit de a se hotărî care dintre ele era mai grea. O să vă vedeți fratele Într-o oră, poate mai devreme. Am vorbit cu inspectorul Cabrera. Vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
prea multe semne de mîhnire. Doar Gunnar Andersson, un tînăr suedez care ajusta motoare de șalupe În micul port, părea Înnebunit de durere. Stătea singur lîngă mormîntul deschis, slab și cocoșat În costumul lui de Împrumut, cu o măturică de barbă pe obrajii supți. La un moment dat se ghemui pe vine și atinse pămîntul jilav; nu părea deloc doritor să Încredințeze acelei Îmbrățișări Împietrite rămășițele fetei. Ceilalți Îndoliați așteptau relaxați În soare, discutînd Între ei de parcă ar fi fost membrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
căruciorului. Capetele se plecară, privirile evitînd coșciugul și cripta hămesită care avea să-l cuprindă În scurt timp. Doar Gunnar Andersson Îl privi cum se afunda cu smucituri, coborît În pămînt pe cordoanele groparilor. Îi luceau lacrimile În umbra de barbă de pe obrajii gălbejiți. Cu picioarele sale lungi, Încălecă movila de pămînt jilav cînd săpătorii se Întinseră după cazmale, făcînd să Întîrzie Înhumarea pînă În ultima clipă. La un metru de el, doctorul Sanger fixa cu privirea sicriul. Pieptul slab i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]