4,505 matches
-
posturi, miercurea și vinerea, afară de caz grav de boală. Cine nu postește, deși poate, nu se poate Împărtăși. Excepții se pot face cu copiii, cu cei bolnavi grav și cu bătrânii care nu pot posti. Însă toate să fie cu binecuvântarea preotului duhovnic. Altă condiție principală, credinciosul să pună hotărâre Înaintea lui Dumnezeu și duhovnicului că nu va mai face niciodată păcatele mărturisite. Orice abateri de la rânduiala Bisericii trebuie discutate cu duhovnicul, de care credinciosul trebuie să asculte ca de Însuși
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
fost de persecuție. Apocalipsul este orientat spre o situație de „privare relativă”, pe care autorul a perceput-o ca situație de criză. Elementul de criză este un loc comun, tipic literaturii apocaliptice. Ceea ce întâlnim în Apocalips: îndemnuri, asigurări, avertismente, amenințări, binecuvântări, sunt elemente care trimit la un punct de vedere apocaliptic și nu la circumstanțe social-politice. Apocalipsul nu a fost scris ca răspuns la o situație socială și politică, ci ca răspuns față de moartea și înălțarea lui Cristos. Fără a ne
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
bogăția darurilor sale și asupra femeilor și recunoaște că, în cursul adunărilor liturgice, femeile profetese și orante operează în libertate și demnitate deplină. Cele orante vor transmite Duhul adresându-se cu o voce ridicată lui Dumnezeu prin psalmi, cântece spirituale, binecuvântări și mulțumiri (1Cor 11,5). În Rom 16 și Fil 4,2-3, Paul enumeră câteva dintre colaboratoarele sale. Înainte de toate, Febe, „diaconesa” (diàkonos) și „protectoare” (prostàtis) și Priscila, colaboratoare curajoasă a apostolului; Maria, Trifena, Trifosa și Persida „care s-au
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
tunet, Izbește sfera lumii-aceste o turtind, Sfarmă tiparele naturii, germenii Toți zvîrle-odat', ce fac ingrat pe om! BUFONUL: Unchiule, agheazma de curte într-o casă uscată este mai bună decît apa de ploaie afară. Unchiule bun, hai înăuntru, și cere binecuvîntarea fiicelor tale. Asta-i o noapte ce n-are milă nici de-nțelepți, nici de nebuni. LEAR: Mugiți cît vreți! Foc, scuipa! Varsă, ploaie! Nici vînt, nici ploaie, tunet, foc mi-s fiice; Stihii, pe voi n-acuz de răutate
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
KENT: E bine, șir. Bietul bolnav Lear e-n oraș; Și uneori, în cumpăt bun, și-aminte De ce-am venit aici, și nicidecum Nu vrea să-și vadă față. CURTEANUL: De ce, șir? KENT: Rușinea-l copleșește: asprimea lui Ce binecuvîntarea i-a retras, Străinei sorți lăsînd-o, dîndu-i dreptul Acestor fiici cîinoase, -acestea-mpung Mintea-i cu-atît venin, că-arzînd, rușinea-l Depărta de Cordelia. CURTEANUL: Bietul domn! KENT: De-oștirile lui Albany și Cornwall N-ai auzit? GENTLEMAN: 'Tis șo; they are
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
preoțești și pe piept să-mi pună icoana Maicii Domnului, cea sculptată în os și fixată într-un cadru de lemn, pe care mi-a dăruit-o în spital Prea Fericitul Patriarh Teoctist al României, care mi-a dat și binecuvântare pentru asta". (Îndrumări pentru familie și biserică privitoare la moartea mea, 12.11.06) Liviu Antonesei: Sunt binevenite adaosurile tale informaționale, mai ales pentru cei tineri, care nu au de unde să știe aceste lucruri, și de care părintele s-a
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Eva, cu mâini ce primesc și oferă; povestea apare drept inițiatică. La fel, orice putere depinde de forța mâinii, mâna cea tare, fie că se referă la câștigarea puterii, fie că trimite spre accentuarea cuvintelor, ori la pecetluirea legământului prin binecuvântare ori blestem. Idolatria și pedepsele corporale trimit spre mâini, prin care se făceau adesea și verificările jurămintelor. De asemenea, prin selectare și aranjare a termenilor, ființele umane se informează despre spațiul parcurs și despre ordinea folosită (aici, întrebările: de unde, încotro
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
prelungind puterile, împărțind dreptate și teritoriu psihic. Aranjare mișcărilor în cadrul sacru întemeiază morala gesturilor: suflet/trup, interior/exterior, vizual/ teatral. Se poate descoperi și o relație între ritualul laic și acela religios, vizibil în starea dreaptă, în metania mare, în binecuvântare, în genuflexiune și semnul crucii. Parcurgerea gestului mâinii de la dreapta la stânga ori de la stânga la dreapta, de sus în jos și modul în care liturghia gestului reprezintă un omagiu, o memorie, o atitudine, o interpretare, precum este aceea a celor
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
utilizează special absența temerii, a dăruirii, a amenințării, a liniștii, cu rugăciune, cu martor pământul, cu palmele una peste cealaltă, cu propovăduire, cu argumentare și expunere, ca atitudine spirituală și ca dans; în Cabală, tradițiile depind de dreptate și de binecuvântare, mai ales de cifra 10. Mâna dreaptă binecuvântează, mâna stângă pedepsește, iar secretul ermetismului este o mână strânsă/pumn, secretul pentru orientali apare în poziția mâinilor. - în mână se ascund mesaje ale puterii: Pornind de la limbajul religios trebuie amintit și
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
importanța mâinii în dezvoltarea inteligenței și ideea de simbol al umanității, simbol sacru esențial pentru gândire, pentru viață ori moarte. Parte a corpului uman, frecvent utilizată în simbolistică, mâna are semnificații pozitive și negative, mai ales pentru magia prin contact (binecuvântare, acceptare, rugăciune, jurământ), mudrele din spațiul indian, cu cinci degete, cinci elemente, pozitive pentru mâna dreaptă. Mâna dreaptă ridicată cu trei degete întinse îndeamnă la jurământ. În simbolistica francmasonă, mâna ajută la semnele de recunoaștere, la lanțul frățesc, la forță
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
paradis. Ființa matură știe că, dincolo de direcțiile celor trei cărări din palmă (a vieții, a inimii și a minții), mâna reprezintă, alături de alte părți fermecate ale corpului, un semn magic al relației cu divinitatea blândă sau pedepsitoare și că o binecuvântare înseamnă o întoarcere spre prima mângâiere maternă. De aceea, o amprentă în artele plastice și cele literare, create cu ajutorul minții, inimii și mâinii, reprezintă un elogiu voluntar sau involuntar al acestei părți a corpului uman. Imaginea mâinii divine din Capela
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de mare sensibilitate pentru tradiția vieții bisericești din România și a culturii românești, al cărei produs este lucrarea de succes a domnului Iulian Ghercă Munteanu, care sperăm să găsească un puternic ecou în conștiințele contemporanilor noștri. Tuturor cititorilor acestei lucrări, binecuvântare, † Aurel PERCĂ Episcop auxiliar de Iași Prefață Cartea pe care o propune astăzi domnul Iulian Ghercă materializează teza dumnealui de doctorat în domeniul istoriei intitulată Presa catolică din România în prima parte a secolului al XX-lea. Susținută în urmă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
astfel de activități și inițiative, să le promoveze și în măsura în care privesc apostolatul public, să le coordoneze..."93). Ei aveau responsabilitatea de a monitoriza întreaga activitate editorială din dieceză; și chiar dacă unele publicații aparțineau unor ordine misionare, acestea trebuiau să primească binecuvântarea episcopului local. Totuși, pentru a exista o anumită coeziune și unitate, Biserica recomanda și înființarea de Oficii naționale 94. Acestă realitate certificată abia în 1965, la sfârșitul Conciliului Vatican II, reprezintă finalitatea asupra viziunii înglobării și organizării fenomenului media de către
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
două scrisori care au putut fi socotite ca parte integrantă a respectivului document 286. La 11 mai 1927, Vasile Goldiș împreună cu ministrul român de pe lângă Sfântul Scaun, Dumitru C. Pennescu, au fost primiți în audiență de Suveranul Pontif. Papa a transmis binecuvântarea sa regelui Ferdinand, fiind convins că actul semnat cu guvernul român va servi "nu numai intereselor bisericii catolice, ci și ale statului român și națiunii române"287. Încheierea Concordatului dintre România și Vatican a constituit un moment de referință în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
acestuia (Dumitru Andrieș, epigramistul "Zacheu" și alții) în hotărârea de a lucra conform planurilor inițiale 574. Autoritățile bisericii locale 575 au sprijinit publicarea în continuare a revistei: "mă bucur și te felicitez (pe preotul Anton Gabor) mulțumindu-ți, îți dau binecuvântarea cerută (preot N.I. Camilli, episcopul de Iași)"576. Episcopii de Iași au încurajat constant presa catolică din Moldova, iar după 1918 și pe cea din Basarabia indiferent de limba în care erau tipărite publicațiile intervenind pe lângă autoritățile statului pentru a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Otilia Ferderber 580. Moartea regelui Carol I a fost consemnată și ea în paginile publicației, printr-un articol în care s-a exprimat regretul față de tristul eveniment 581. În cel de-al treilea an al existenței, Lumina creștinului a primit binecuvântarea papei Benedict XV, fapt ce a însemnat consacrarea revistei și recunoașterea ei. Publicația s-a ocupat cu "luminarea" morală și socială a creștinilor catolici moldoveni. Un articol din mai 1915 oferea informații despre modul cum s-a lucrat în tipografie
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
scopul propus: "multe cugete au găsit în Almanahul Presa Bună cel puțin un început de licărire și lumină sufletească, ce le-a fost îndrumătoare în calea grea a vieții; și multe inimi s-au încălzit la flacăra de ideal și binecuvântare pe care au găsit-o în acest almanah"660. Redactorii publicațiilor catolice au urmărit mai multe obiective, din care două erau primordiale: primul a fost răspândirea mesajului creștin prin această "invenție a modernității" (presa scrisă), iar al doilea, transmiterea, pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
supererogatorii de evlavie, însă calcă în picioare datoriile strict impuse de Dumnezeu sau de Biserică sau de chemarea lor"802. Redactorul revistei Aurora franciscană a oferit un răspuns diplomatic la cele afirmate de episcop: "Mulțumim Prea Sfînțitului nostru Episcop pentru Binecuvântarea, pentru îndrumările și pentru înștiințările părintești ce ni le dă. Vom căuta să fim recunoscători, îndeplinind cât se poate mai bine toate cele recomandate și arătându-ne mereu fii devotați ai Sfintei Biserici"803. Publicațiile catolice apăreau așadar în urma consimțământului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
București, dosar 115/1927-1928, f. 160. 988 Ibidem, f. 178. 989 Ibidem, dosar 118/1928-1929, f. 100. 990 Episcopul Mihai Robu a afirmat: Datorită strădaniei lăudabile a mons. dr. Anton Gabor, actualmente paroh de Gherăești, județul Roman, cu aprobarea și binecuvântarea noastră, din contribuțiile benevole ale multor persoane, care și-au dat bine seama de marea însemnătate a scrierilor bune, a luat ființă Institutul Presa Bună din Iași, cu clădire și tipografie proprie în curtea catedralei noastre" (Ibidem). 991 Lumina creștinului
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
profesori competenți ea nu-și poate îndeplini niciodată misiunea cu care a fost investită de societate, aceea de a forma viitori adulți. Profesorul nu este profesor fără elevi. Prin natura sa profesia de profesor presupune lucrul cu indivizii în formare. Binecuvântare sau blestem, cadrul didactic poartă pe umeri povara dulce sau amară a responsabilității de a „lansa în viață” tineri pregătiți să facă față provocărilor unei lumi în permanentă schimbare. Iubit sau urât, adorat sau detestat, aprobat sau dezaprobat, profesorul are
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cu Juri ca să-ți asigure fericirea, care n-avea altă îndeletnicire decât să se gândească la plăcerile tale, să inventeze unele noi pentru tine, care avea numai iubire pentru tine, în sfârșit, balerina ta, ale cărei priviri erau tot atâtea binecuvântări; care, vreme de 6 ani, nu s-a gândit decât la tine, care a fost într-atâta a ta, încât n-a fost niciodată decât o emanație a sufletului tău, așa cum lumina este o emanație a soarelui... M-am îngrijit
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
siguranță practicată ca mijloc ritual de promovare a fecundității. 4. Practicile cultualetc "4. Practicile cultuale" a) Liturgia Pe lângă jertfe (vezi mai jos), trebuie amintite și serviciile liturgice zilnice, care constau din recitarea de imnuri, lamentații și alte rugăciuni, pentru implorarea binecuvântărilor divine. Poporul asista la ceremonie, condus de preoți și cântăreți, care foloseau și instrumente muzicale (harpe, țitere, flaute, timpane etc.) și puteau efectua diferite dansuri și mișcări ritmice. b) Jertfele (ofrandele) În temple se aduceau, deși mai rar decât la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
statuetele cu trei capete. Odată cu afirmarea supremației regilor din Hattușaș pe teritoriul anatolian devine necesară elaborarea unei teologii de stat propriu-zise, capabile să legitimeze și, Într-un anumit sens, chiar să fundamenteze regalitatea. Astfel, au fost redactate texte care conțin „binecuvântări” pentru rege și regină, În care se definește modelul suveranului ca și guvernator al țării În numele divinității (Archi, 1979): Când regele se Închină zeilor, preotul uns recită astfel: Tabarna, regele, să fie plăcut zeilor. țara șaparțineț zeului furtunii; cerul și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
verificarea tradițiilor religioase familiare. xe "Melqart"Zeul național al amoniților este Milkom, un teonim care face aluzie la regalitate și care este deja menționat În așa-numita „inscripție a cetății” (secolul al IX-lea Î.Hr.), În care se solicită binecuvântarea lui din partea unei persoane de origine asiriană. Cultul lui Milkom trebuie să se fi bucurat de mare trecere, iar Solomon, care a avut soții amonite (Naama, mamă a lui Roboam, era și ea amonită), i-a construit o capelă (1
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și modelul morfologic. Dacă „Stăpâna animalelor” reprezentată În grota de la Vernafeto apare nudă, idolii cretani și gravurile de pe sigilii propun, În schimb, o imagine feminină caracterizată de o nuditate parțială. Cu brațele ridicate, Într-un gest de adorare sau de binecuvântare, Înveșmântate cu o caracteristică „fustă evazată” și cu sânul descoperit, aceste reprezentări au fost interpretate ca traduceri plastice ale unei „zeițe a fecundității”. Și este posibil ca pe insulă să se fi practicat un cult al fertilității, devenit probabil În urma
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]