5,885 matches
-
fiul lui Apa, și un alt Gregor, fiu al lui Nicolae, își împart câteva pământuri și sate. Biserica evanghelică este așezată în interiorul unei incinte. După 1970, nava bisericii a fost reamenajată prin adăugarea unui tavan cu stucaturi; corul păstrează vechea boltă cu penetrații , care se sprijină pe colonete bogat decorate. Pe peretele nordic se află un tabernacul decorat cu motive vegetale. Bastionul rotund din colțul de sud-est al incintei, construită în 1515 și supraînălțată în secolul al XVII-lea, domină panta
Ighișu Nou, Sibiu () [Corola-website/Science/301713_a_303042]
-
Valea Plopului câte 10-20 de persoane, frecvența la slujbe acum este de 50- 80 de suflete, până la 120 în sărbătorile mari! Biserica are plan treflat, cu o deschidere a naosului puțin mai mare, cu o singură turlă, amplasată central, cu bolta semicilindrică lungă și cu acoperișul altarului boltit în formă de semicalotă. S-a început pictura în altar, dar din păcate s-a întrerupt. Ca element distinctiv, biserica prezintă caracteristici ale tipului de basilică romană, de la începuturile creștinismului, anume nava bisericii
Valea Screzii, Prahova () [Corola-website/Science/301756_a_303085]
-
franciscan a ajuns aici abia în 1719. În timpul lucrărilor de restaurare, biserica medievală cu două turnuri și trei nave absidate a suferit modificări nesemnificative: o parte din ferestrele medievale au fost lărgite, nava principală a fost boltită în 1730, însă bolta navelor secundare s-a păstrat probabil în forma originală. S-a construit, de asemenea, o șarpantă comună pentru cele trei nave. Lângă latura sudică a bisericii a fost realizată o nouă criptă pentru familie, care o înlocuia pe cea originală
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
a fost finalizată în 1740. Cutremurul din 1834 a afectat grav biserica. Reconstruirea edificiului în stil romantic, după planurile lui Ybl Miklós, s-a realizat între 1842-1847. S-au desființat pilaștrii medievali (păstrându-se doar două dintre capitelurile originale), iar bolțile, cu excepția celor din absida sanctuarului, au fost înlocuite cu un tavan casetat. Noua criptă din spatele altarului, cu planul în formă de cruce, dă impresia unui mausoleu paleocreștin. Rămășițele pământești ale membrilor familiei Károlyi au fost strămutate în noua locație. Hramul
Căpleni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301759_a_303088]
-
de sus intersectându-se în console, ale căror crestături în unghi drept se strâng într-un lob. Pe înălțimea a doua bârne, din peretele de sud,este străpunsa o fereastră în formă de bifora. Acoperirea interiorului, tavan drept peste pronaos, bolta în leagăn peste naos, cu timpane est și vest pe suprafețe teșite, bolta tronconica și trei fâșii curbe peste altar, au rezultat în urmă șantierului de refacere, cănd clopotnița, inițial detașata, a fost amplasată peste pronaos. Alcătuirea de acum a
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
strâng într-un lob. Pe înălțimea a doua bârne, din peretele de sud,este străpunsa o fereastră în formă de bifora. Acoperirea interiorului, tavan drept peste pronaos, bolta în leagăn peste naos, cu timpane est și vest pe suprafețe teșite, bolta tronconica și trei fâșii curbe peste altar, au rezultat în urmă șantierului de refacere, cănd clopotnița, inițial detașata, a fost amplasată peste pronaos. Alcătuirea de acum a clopotniței este dintr-o fază mai nouă, ea copleșind, prin monumentalitate, acoperișul cu
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
au pus pe Isus în mormânt mare ce era săpat în piatră. Pe sud: Sărutarea cea vicleana; S-au spălat mâinile Pilat; Și l-au pus pe Simon Chirineu să ducă crucea. Pictură altarului, rămasă fragmentar, pare a reprezenta, pe bolta, sfântă Troița, iar pe suprafața verticală: Isus Hristos "Pâinea vieții" și teoria arhiereilor.
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
secțiune pătrată, capitelurile terminându-se prin cornișe duble. Capitelurile celor patru pilaștri, care se află la întretăierea navei centrale cu cea transversală, sunt ornate cu scoici și volute.Sanctuarul bisericii costruit la același nivel cu nava principală se închide prin boltă Altarul principal este pătrat și ușor concav, conform inscripției votive de pe el, datează din 1787. Retabulumul este arcuit, cu glaf. Pictura de pe altar îl înfățișează pe Sfântul Leonard, înconjurat de sclavi încătușați, care, rugându-se pentru libertate, își întind mâinile
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
medalion, volută și putto. Un alt mobilier al navei centrale este amvonul, susținut în partea stângă de un mănunchi de pilaștri și rezemat pe console. Parapetul este ornamentat cu statuile celor patru evangheliști, având ghirlande în stil baroc între ei. Bolta amvonului în formă de clopot este ornat cu volute, deasupra ei fiind statuia arhanghelului Sfântul Mihail învingând Satana. Pe partea vestică a navei centrale se află corul, respectiv galeria orgii care este susținută de doi stâlpi solizi, fără caneluri, cu
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
între doua ornamente sub forma unor cupole orientale sunt așezate statuetele a doi lei, culcați față în față. Prezența acestor elemente arhitectonice denotă influențe orientale. În forma originală, planul fațadei era divizat pe toată lungimea sa de ferestre gemene, cu boltă romanică, având un singur canat, și ornamentate pe ancadrament cu motive de volută și palmetă. Datorită numeroaselor reconstrucții, doar patru ferestre își mai păstrează forma originală. La rizolitele de colț, deasupra cornișei divizoare sunt două geamuri care imită forma unei
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
ferestre își mai păstrează forma originală. La rizolitele de colț, deasupra cornișei divizoare sunt două geamuri care imită forma unei semiluni, acestea sunt împresurate de decorații semicirculare. Odinioară, intrarea principală se afla pe latura estică a clădirii. În urma numeroaselor transformări, bolta porții și ferestrele de lângă poartă au fost zidite. Din fericire balustradele ornamentate au rămas intacte. În prezent, edificiul se află în proprietatea bisericii romano-catolice din Remetea. Familia Puskás este o veche familie remeteană. Strămoșii lor au luptat și în revoluția
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
de la sfârșitul secolului al XIX-lea. La începutul secolului XX, casa familiei, din centrul satului, de pe malul Pârâului Pietrii, a fost construită în mai multe trepte. Fațada clădirii divizat prin lezene, nu este plană , ci urmărește malul pârâului. Intrarea cu boltă din partea stângă, a fost zidit în timpul renovărilor de la sfârșitul anilor '70, când au fost transformate și ferestrele. Merită o atenție deosebită aripa din partea dreaptă a clădirii. Intrarea cu boltă este ornată cu o balustradă cu arc foarte difractat, iar ferestrele
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
prin lezene, nu este plană , ci urmărește malul pârâului. Intrarea cu boltă din partea stângă, a fost zidit în timpul renovărilor de la sfârșitul anilor '70, când au fost transformate și ferestrele. Merită o atenție deosebită aripa din partea dreaptă a clădirii. Intrarea cu boltă este ornată cu o balustradă cu arc foarte difractat, iar ferestrele sunt ornate cu motive care se încheie cu crini arcuiți franțuzești. Principalul ornament arhitectural al clădirii este ornamentul fațadei, având în centrul său o balustradă cu închidere ușor arcuită
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
locul 14 era un anume István Mélik. Fațada casei construită la începutul secolului XX, în formă de U, a păstrat cea mai multă originalitate dintre clădirile din centrul comunei. Clădirea este împărțită în mijloc simetric în două prin intrarea cu boltă. Picturile colorate de vrejuri și flori mai erau vizibile acum câțiva ani, însă de atunci au fost văruite. Pilaștrii din partea dreaptă dintre ușa de intrare și ferestre au închizătură cu arcuire în semicerc, iar ferestrele de stânga au închizătura dreaptă
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
răcăși = a face curățenie a slobozi = a da drumul, a elibera a zmicura = a curăța boabele de porumb de pe știulete a zminti = a greși abros = prosop ai = usturoi (fr. ail) aite = răcituri, piftie belehâză = piele atârnata blid = farfurie boactăr = conductor bolta = alimentară bolund = nebun budigăi = chilotei cu mânecuța bumb = nasture buraca = ceață cetârnă = streașina chischineu = batic chischinuț = batistă chișamfău = alt accesoriu atelaj cică = coadă cipca = dantelă copârșău = sicriu corbaci = bici cornenci = corn de bou pentru cârnat cotarca = siloz cremeș = prăjitură Napoleon
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]
-
absida altarului de plan pătrat. O mică nișă adâncită în peretele nordic ține loc de proscomidiar. Altarul este boltit în semicilindru (ușor frânt) dispus axial. Nava a fost inițial tăvănită, ulterior (probabil în secolul XIX) a fost acoperită cu trei bolți de tipul cu dublă curbură („a vela”) separate cu arce dublou care se descarcă pe pile plate de cărămidă adosate pereților. Odată cu construirea bolților de cărămidă au fost lărgite și ferestrele care la origine au avut ancadramente de piatră profilată
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
axial. Nava a fost inițial tăvănită, ulterior (probabil în secolul XIX) a fost acoperită cu trei bolți de tipul cu dublă curbură („a vela”) separate cu arce dublou care se descarcă pe pile plate de cărămidă adosate pereților. Odată cu construirea bolților de cărămidă au fost lărgite și ferestrele care la origine au avut ancadramente de piatră profilată. În prezent singurul ancadrament original este păstrat de mica fereastră circulară de pe latura sudică a altarului. Având o profilatură tipic gotică, el este prevăzut
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
bisericii, pe peretele nordic se păstrează un fragment din compoziția Sfântul Gheorghe în luptă cu balaurul și figurile sfântului rege Ștefan I al Ungariei și a sfântului Emeric (portretul regelui Ladislau a fost acoperit de pila de cărămidă care susține bolta). Reprezentarea Sfântului Gheorghe călare, în naosul bisericii constituie un arhaism iconografic de obârșie cappadociană. Pe peretele sudic al naosului se află tabloul votiv, compoziție de mare frumusețe și destul de bine păstrată. Decupate pe un fond ocru, figurile care alcătuiesc ansamblul
Ribița, Hunedoara () [Corola-website/Science/300557_a_301886]
-
o valoare inestimabilă bisericii, este însă celebra sa pictură interioară realizată între anii 1823-1824 de către binecunoscutul pictor Nicolae din Lupșa Mare. Pictura cuprinde numeroase scene realizate pe lemn și pânză de o profunzime teologică și o valoare artistică deosebită. Pe bolta altarului este pictată sub formă de medalion “Sfânta Treime.” La picioarele Sfintei Treimi este prezentată Maica Domnului ca “Împărăteasă a cerurilor” cu pruncul Iisus în brațe înconjurată de cetele îngerești. În stânga Maicii Domnului se află Arhanghelul Gavriil cu o floare
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
Duh în chip de porumbel și Maica Domnului. Ceea ce dă originalitate picturii, pe lângă reprezentarea Sfântului Duh, este faptul că cei patru evanghelisti nu sunt reprezentați ca flancând doar icoana Pantocratorului ci toate cele trei scene. În partea de jos a boltei sunt prezentate cinsprezece scene cuprinzând Patimile Domnului de la ” Cina cea de Taină”și până la “Punerea în mormânt”, în următoarea dispunere: șapte deasupra peretelui din dreapta începând de la Sf. Altar, două pe peretele din spate și cinci deasupra peretelui din stânga. Pe peretele
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
piele de la brâu, alături de ceasul cu lanț. În Livadia interbelică existau două prăvălii în: - casa familiei Duncea, care în anii '30 era deservită de soții evrei D-l.“Mișca” și D-na “Frida”, era o crâșmă și o prăvălie mixtă “boltă”(denumită de săteni), - partea de sat spre Baru, ținută de familia Bociat, de asemenea crâșmă și “boltă”. În fața acestor crâșme se desfășurau alternativ de sărbători petreceri. La crâșma D-lui. Mișca era o sală de dans folosită când era vreme
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
care în anii '30 era deservită de soții evrei D-l.“Mișca” și D-na “Frida”, era o crâșmă și o prăvălie mixtă “boltă”(denumită de săteni), - partea de sat spre Baru, ținută de familia Bociat, de asemenea crâșmă și “boltă”. În fața acestor crâșme se desfășurau alternativ de sărbători petreceri. La crâșma D-lui. Mișca era o sală de dans folosită când era vreme ploioasă sau iarna, clădirea există și-n prezent dar este nelocuită. În ambele sate Livadia religia era
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cerealelor păioase sau fasolii în vederea separării boabelor, care era confecționată din două bucăți de lemn una mai lungă, ținută în mână, de care era legată printr-o curea de piele o bucată mai scurtă, mobilă care bătea produsele de prelucrat, - boltă - prăvălie, - brăcinar - un fel de curea confecționată din fire de lână, cânepă sau in răsucite, folosită pentru strâns pe corp a izmenelor, pantalonilor sau rochiilor, - brâgle - componentă a războiului de țesut, - caier - fuior de lână, cânepă, - cantă - vas din metal
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
starea jalnică în care ajunsese cetatea și cerea oprirea vandalismului (""Ci strigați, opriți pacatul, cereți cu glas o dreptate""). <poem>"„Rădice-se pân' la ceruri tânguirea și strigarea "A obștiei moldovene! Plânsul, bocitul și jalea Meargă adânc să răsune pe bolta acea cerească; "A lor zile cu Cetatea Neamțul să se risipească! "Vedeți sfântul loc acela, unde viteji-au murit, De copii cum se dăramă, se sapă păn-în pământ. "Lăcomia unor aprigi, după vreme patrioți, "Sfântul loc îl defăimează, ca niște
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
care pornește un strat gros de cenușă spre pârâul peșterii, ceea ce indică o folosire îndelungată a cuptorului care a servit, probabil, unui atelier de turnătorie a obiectelor de bronz . În sprijinul acestei ipoteze vine configurația naturală a peșterii cu o boltă semicirculară, de 33/20 metri, care favoriza activitatea oamenilor în orice condiții meteorologice, având portalul cel mai înalt dintre toate peșterile din zona carstică Șuncuiuș și din nordul Masivului Pădurea Craiului . În anul 1989 s-a descoperit al doilea depozit
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]