5,404 matches
-
și grea. Cam prin 1907 - 8 o adus popa Monea mașina de săpat și o pus porumbul pe rând cam 70 - 80 centi. distanță între rânduri și cănd a fost de sapă a băgat mașina cu trei sape trasă de boi și locu liber dintre rânduri s-a săpat bine, a mai rămas o mică porțiune să se sape cu mâna. Iar după primul război mondial au văzut oamenii în alte părți ale lumii că lucră oamenii cu mult mai ușor
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și era mai mare în bob. Asta o zic nu să-mi laud satul ci așa o fost adevărat. Noi cei de sub poalele munților foloseam ca animale la muncile câmpului, bivoli sau bivolițe căci aceștia se întrețineau mai ușor ca boii și caii. Foarte puține erau vite albe și cai în comună. Vreau să amintesc că din toamna lui 1918 de când ne-am unit Ardealul cu Țara mamă s-au schimbat foarte mult și repede toate, nu numai agricultura dar și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
urgent la lichidare, după metoda celor doi frați Păcală și Tândală, cărora, când le-au murit părinții au hotărât să împartă moștenirea în mod egal, spărgând fiecare blid în două, un ciob revenind unuia dintre frați, celălalt ciob celuilalt, fiecare bou a fost sacrificat, pentru ca fiecăruia să-i revină o ciosvârtă întru totul egală cu a celuilalt, de la car unul a luat roatele din față, celălat pe cele din spate și tot așa, ca în final eroii noștri să-și dea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Prima introducere este istorisirea, șcareț aici va fi cum Stăpâna noastră, însărcinată aproape în luna a noua, după cum se poate medita cu evlavie, a ieșit din Nazaret călare pe o măgăriță, împreună cu Iosif și o slujnică, ducând șcu eiț un bou, pentru a merge la Betleem, să plătească tributul pe care Cezarul l-a impus în acele ținuturi (nr. 2641). 112. A doua. Compunerea vizuală a locului. Aici va fi să văd cu văzul imaginației drumul de la Nazaret la Betleem, luând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
aceeași fericire și nerăbdare ca în copilărie, cînd am plecat prima oară la tîrg cu tata. Stăteam cocoțat pe sacii cu grîu, călare pe o legătură de iarbă verde, cosită de tata la marginea pădurii, să aibă ce pune dinaintea boilor cît el va descărca sacii. Saci mari, de cîte optzeci-nouăzeci de kilograme, care au îmbătrînit cîteva perechi de boi, i-au ros tatii spatele și i-au bătătorit palmele. Căruța de atunci s-a făcut țăndări într-o vară, cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
sacii cu grîu, călare pe o legătură de iarbă verde, cosită de tata la marginea pădurii, să aibă ce pune dinaintea boilor cît el va descărca sacii. Saci mari, de cîte optzeci-nouăzeci de kilograme, care au îmbătrînit cîteva perechi de boi, i-au ros tatii spatele și i-au bătătorit palmele. Căruța de atunci s-a făcut țăndări într-o vară, cînd a încărcat tata prea mulți snopi; o roată de-a ei mai stă și acum în grădină, rezemată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
nume de fată, dar ce-are a face?! -, ori poate preferi Nick americănește, mă, ca-n filmele cu cow-boys, că tot am păscut vacile odată... Îți mai amintești, Ioane? Ce vremuri!... Dar și ce vaci!... Ca să nu mai vorbim de boi... Ion stă cu privirea în pămînt, iar obrazul i se face tot mai palid, parcă l-ar decolora prezența mea. Ușa de la dormitor se deschide și iese băiatul cel mare al lui Ion, frecîndu-se la ochi cu dosul pumnilor mici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
fost la capela românească din Jean de Beauvais? Ai trecut vreodată prin rue des Carmes unde a stat tata, cred [că la] no. 20, a treia sau a patra casă pe dreapta, din rue des Ecoles? Eu am stat în Boul’ Mich, cred [că la numărul] 48. Prin rue Pasquier ai trecut vreodată? Azi m’am ținut bine, n’am lăcrimat prea mult; nici baie de optimism nu-ți voi fi transmis; nu crede că din pricina lui Mihai numai, ci și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
văd pe nimeni, mă gândesc numai la tine; rumeg toate cuvintele de dragoste nefolosite de doi ani și jumătate (!!!). Când sunt în clasă, amintirea ta îmi străluminează deodată mintea, buzele îmi tremură, înghit pe alături și îmi continui munca, precum boul care-și amintește, în pragul abatorului, de pajiștile prin care zburda alături de mama lui, cu botul cald încă de laptele supt. Îmi place imaginea ta cu nasul în vânt, alergând pe străzile Parisului. Ce păcat că-ți trimit în schimb
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
nu” (revista Cuvânt moldovenesc, Chișinău, 1927). În 1938, Zaharia Stancu a glosat și el pe marginea acestui subiect, Într-un articol politic intitulat „Între Ion și Ițic” : „Ion nu mai poate răbda. Cere pâine pentru copiii lui și grăunțe pentru boii lui. Și fiindcă nu i se poate da puținul pe care-l cere, este Îndemnat să-l tragă pe Ițic de perciuni, ceea ce Ion, Îndobitocit cum se află de mizerie, nu Întârzie să facă. După ce Ion va smulge perciunii lui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Aderca În 1922 -, ei n-au voie să muncească” <endnote id="(514, p. 26)"/>. „Ițic nu ară”, scria la rândul său Zaharia Stancu, În 1938, referindu-se la evreul generic. „El nu posedă un petec de pământ sărac, nici doi boi jigăriți [...]. Ițic are o dugheană soioasă” <endnote id="(425)"/>. Acolo unde și atunci când legislația privind proprietatea funciară a suferit excepții, acordându-li- se drepturi și evreilor, zicalele amintite mai sus nu au mai avut acoperire deplină. „Până acum n-am văzut
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
caracteristicile fiecărui animal și, implicit, ale nației asociate simbolic acestuia : „italianul e leu, germanul acvilă, arabul vier, turcul balaur, armeanul gușter, indul porumbel, sirianul pește, georgianul berbec, tătarul ogar și câne, cumanul leopard, rusul vidră, litvanul taur, grecul vulpe, bulgarul bou, românul pisică, sârbul lup, ungurul panteră, germanul zâmbru, osetinul cerb, sasul armăsar, polonul sobol, evreul viezure, albanezul castor, egipteanul țap, săcuiul caie [= gaie = șoim], circazianul bivol, persul cocor, croatul aspidă” ș.a.m.d. <endnote id="(9, p. 152)"/>. În acest
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(332)"/>. d) Un motiv mitic foarte răspândit În tradiția populară este cel referitor la „o fată de jidov” care a găsit arând pe câmp niște oameni obișnuiți, „ca cei de acum”. Fata i-a luat În poală - cu boi și pluguri cu tot - și i-a dus să le arate părinților ce „goange” (sau „gângănii”) a găsit, „scormonind pământul”. Mama i-a spus să-i ducă Înapoi, „că ăștia sunt oameni”, și că, „după prăpădirea jidovilor”, ei „au să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Resbel Îmi comunică că În nenumărate rânduri au primitu plângeri din partia gradelor inferioare contra autorităților comunale care nețiind cont de greul serviciu la care ostașii suntu chemați al face Țărei, li se iau dela familiile loru din comune boii și carăle loru pentru diferite transporturi”. Perfect normală fusese sugestia prefectului adresată primarului orașului Huși care la rândul său o transmisese polițaiului: „Am onoarea a vă pune În videre acestea și a vă ruga ca pe viitor să regulați scutirea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
s’a intervenit ca să fie iertat”. Cu spume la condei Îl mai reclamase și pe „Speculantul Zegrea (fost legionar acum membru al F.P.)” care „...a fost prins când cu camionul Federalei (cooperației, n.n.) scotea din județ 24 de porci, 2 boi și o vacă”. Unde Încăpuse atâta lămustie zootehnică Într-un camion amărât din deceniile 3-4 ale secolului trecut, nu putem ști dar, probabil, Terdiman avea informatorii săi de nădejde care chiar număraseră șeptelul hușean. Spre marea sa dezamăgire, a aflat
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
propriu-zisă vom face numai acolo unde avem terenuri suficiente, care să ne permită mai Întâi să ne organizăm În felul arătat mai sus, iar prisosul de teren să fie folosit pentru arături”. Probabil, numai perspectiva umilitoare de a da bice boilor la arat le vor fi dat fiori reci pe spate unor oameni care nu făcuseră altceva În viața lor decât comerț angro cu cereale sau tinichigerie, ceasornicărie, covrigi, pâine, și multe altele. Toate aceste planuri venite „de sus” i-a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de la Maricica, cea care îl încurajează spunând că « toți răniții sunt duși la spital, nu e niciun mort. A fost o grenadă ofensivă, după cum spun specialiștii. » A treia zi, au venit de la spital Săndel și Ileana, cu același car cu boi, cu care i-au dus pe toți. Lor li s-au scos schijele și le-au dat drumul acasă. După două săptămâni vine și Emilia, care a stat la căpătâiul lui Dumitru până ce doctorii i-au spus că nu mai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a-i struni, nu numai poruncile vorbite, îi îndeamnă să iasă la drumul pe care au venit de dimineață, spre a se întoarce acasă, unde așteaptă multe treburi. Se simțea foarte mândru de juncanii lui ce promiteau că vor deveni boi zdraveni de muncă în gospodărie, dacă nu-i va vinde. în gândirea lui se afla și această idee, că banii ce-i va lua pe juncani îi vor da posibilitatea să cumpere ceva pământ pe care să-l muncească cu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
caută juncani, după cum îl sfătuise și socrul lui, să fie animale crescute de dumeșteni, că aceștia au boi buni de muncă. A găsit o pereche pe plac, s-au înțeles la preț, au cinstit și adălmașul, după obicei, apoi, cu boii legați la coada căruței, au plecat spre Pungești . La întoarcere Costache a luat în căruță și pe învățătorul Isailă, originar de prin părțile Coșeștilor, dar care acum lucra la Pungești. Au plecat din Băcești cam pe la amiază, fiind primăvară nu
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
au plecat spre Pungești . La întoarcere Costache a luat în căruță și pe învățătorul Isailă, originar de prin părțile Coșeștilor, dar care acum lucra la Pungești. Au plecat din Băcești cam pe la amiază, fiind primăvară nu era prea cald iar boii, fiind înalți și cu pasul mare, aveau spor la mers. S-au ținut în pas cu căruța până la trecerea pe Valea Racovei, unde au dat de o pajiște bună de păscut, cu care ocazie s-au odihnit puțin și drumeții
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Vaslui. Consătenii din Pungești care aveau căruțe cu cai, au refuzat, cu diferite motive, să transporte la Vaslui pe tinerii răniți, unul dintre ei fiind Ion Ciobanu, văr primar cu victimele. Până la urmă Costică Bivol și-a pregătit carul cu boi să facă această faptă. A doua zi de dimineață cei trei răniți au fost internați în spitalul vasluian, au fost tratați iar Lențâca și Săndel, cu răni mai ușoare, au fost lăsați acasă iar Dumitru a rămas internat, cu Emilia
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
porumb un număr mare de covoare frumos țesute în casă, precum și alte bunuri ce se căutau în părțile acelea. Imașurile uscate nu aveau hrană pentru animale, din care cauză a fost sacrificat aproape întreg șeptelul de animale, vacile de lapte, boii de muncă și chiar puținii cai ce rămăseseră după trecerea războiului. Mihai s-a întors acasă, demobilizat deoarece toate navele românești de război au fost confiscate de URSS; în plus se temea să nu fie pârât rușilor că a servit
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
simtă plecarea lui la Bârlad. Pe întuneric încarcă zestrea mea și cantitățile de alimente pe care școala le cerea fiecărui admis, aduce căruța la vie și pe la ora 2 dimineața plec de acasă la vie. Cocoloșit printre bagaje și hrana boilor, încet, încet ne strecurăm pe drumuri lăturalnice pentru ca nimeni să nu simtă lipsa tatei de la vie. Pe o lună, plină de vedeai să bagi ață în ac, pornim la drum și, în sfârșit, ieșim în șoseaua ce leagă Bârladul de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mi se părea că ceva mă leagănă încă. Alături, tata, mama și sora sunt blocați de soba căzută în dreptul ușii. Casa a rezistat bine, doar pereții crăpați și hornuri aruncate de cutremur. Ieșim afară și ascultăm câinii lătrând și urlând, boii și vaca răgând de spaimă. Fără radio, nu știm nimic despre cele întâmplate în țară. Umblând după aceea pe ulițele satului, constat unele pagube serioase la unele gospodării din sat. Abia spre seară cineva a adus vești groaznice de la Bârlad
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
mai ales că anterior fusese amendat cu o sumă consistentă ca nesupus la mobilizarea agricolă. Doar era dictatura lui Antonescu și nu se glumește în timp de război!! În ziua întâi n-a tras nici măcar o brazdă. Doar a păscut boii și a dispărut din ochii autorităților locale. În ziua a doua, abia pe la ora 5 după masă, a băgat plugul în brazdă de formă și după trei brazde se pomenește plângând în hohote și în acel moment și-a zis
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]