6,158 matches
-
vor putea rămâne cinstiți, dar unii distrug și ei cele create. Uniunea națională formată cu greu de avangarda venită din apus cu partidele istorice sunt sabotați, că românii noștri s-au învățat cu dictatura și satisfăcuți că-și pot umple burta! Doar basarabenii din robie, ca și bucovinenii, ca și cei liberi mai păstrează cât pot sufletul românesc național cu Ștefan cel Mare! Dacă mai apare Știința în Bucovina - IV, am fotografia lui Duzinchevici din vol. II, cu lipsa ei și-
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
materialismul practicat un secol în lumea răsăriteană. Ce se va alege de omenire? O carte citită în tinerețe, dar pierdută, „Sfârșitul Omului”, cu prorociri, spunea că va fi un război după „Amestecul Noroadelor”, de va curge la Ierusalim sânge până la burta calului și vor fi păsări cu clonțul de fier, după care, cine a mai trăi, va fi o turmă și un păstor. După îndemnul dv. de a face o scrisoare chilometrică cu toate aspirațiile și dorințele pentru progresul culturii naționale
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Parisului, capitalismul lor cu față umană fiind prezentat ca un vapor pe o mare agitată, încărcat cu de toate, din care poți lua după necesități, ca într-un comunism utopic, dar fără să fii avertizat că după ce-ți umpli burta, începe răul de mare, adică să-ți vină rău de atâta bine. Oare cum și de ce-i durea pe ei în toate părțile corpului de români și România? Ce-i apucase și răcneau de se scutura Cortina de Fier și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
din țară. Lăsând la o parte asemănarea dintre aceste panouri la vedere, „transparente” (suferim de boala transparenței, până acolo încât se atentează la viața intimă, amintind de ce-a zis Arghezi că „... vorba asta scurtă/e ca mângâierea porcului pe burtă”), cu vechea Condică de sugestii și reclamații dintr-o vreme pe care mulți o regretă, dar și cu Zidul Plângerii poporului ales, vom spune că, dând năvală, oamenii au înscris, pe lângă dorințe de bun-simț, și idei trăsnite, determinate de zicerea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
și cu SUA, fără ca măcar să știm ce loc și rol avem noi în aceste tratative. Știm noi ce compensații cere Rusia pentru infiltrarea în Georgia, în petrolul și gazele naturale de la Marea Caspică? Tare mă tem că jucăm „Călușarii” cu burta goală, pe un teren minat. Dacă ni se vor rupe picioarele, vom primi proteze de la NATO, mulțumiri și încurajări; poți să-ți pierzi și mâinile pentru cauză! Nu cumva suntem în situația în care au fost polonezii față de Napoleon? În
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
avem nevoie de o nouă generație de părinți pregătiți să le arate copiilor o dragoste severă: vine o vreme când trebuie să Îndepărtezi consola cu jocuri Game Boys, să Închizi televizorul și iPod-ul și să-ți pui copiii cu burta pe carte. Sentimentul că totul ni se cuvine, că dacă am dominat odată comerțul global și geopolitica lumii - ba chiar și baschetul olimpic - așa vom face de-a pururi, că răsplata Întârziată este o pedeapsă mai rea decât o chelfăneală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
strigat tare, în batjocură, lungind fiecare cuvânt: Săăă... trăiiiiiiți! Primul și directorul s-au uitat unul la altul, înțelegând batjocura. Îmbrâncindu-ne, primul ne-a scos pe gangul înghețat. Ceilalți patru gardieni ne-au comandat: „Culcat!”. Ne-am trântit pe burtă așteptând alt supliciu. Un deținut de drept comun îm brăcat cu un halat care odată fusese alb, stând călare pe spinarea fiecăruia mai mult ne-a jumulit cu o mașină de tuns știrbă. Primul i-o smulgea din mână din
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Și strig: „Domnilor legionari, știu de cine-i vorba, dom’le! E vorba tot de unu’ cu numele de bou, ca mine, da-l chema Joian, dom’le!”. Și-au pornit toți pe râs, de se țineau cu mâna pe burtă. M au luat în brațe și m-au pupat și râdeam și eu cu ei, nu altceva. „Așa-i bre, Joian îl chema, tot cu numele de bou, ca mine!”. Și iar au râs. Și am plecat acasă. Na, Voinescule
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
toată fața pământului. Dacă un stat nu înscrie în constituția lui legea libertinajului, cum îi zic ipocriții care vor să mai trăiască în virtute, le instig pe celelalte state și așa își va crea probleme economice. Și știți că pentru burtă... Pe mine nu mă interesează termenii literari, că îi zic unii libertate sau alții libertinaj, treaba lor. Pe mine mă bucură faptul că lumea s-a prins în jocul magic al independenței totale a individului. Până acum trebuia să țin
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a anului 1932, spre sfîrșitul premieratului lui Iorga. Iorga era la București, unde rămăsese din cauza obligațiilor lui oficiale. Mai locuiau cu el mama sa (în vîrstă de 90 de ani la vremea aceea), tînărul Frasin Munteanu-Râmnic și familia bucătăresei Baba Burta, care era practic membră a familiei. În ciuda faptului că era un agnostic convins, Iorga a simțit oarecum impactul Paștilor ortodoxe. Doamna Zulnia aștepta limuzina guvernamentală a fiului ei s-o ducă la biserică. Iorga nu avea de loc de gînd
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
fermei Amorne, unde ținutul e mai blând și oile găsesc iarbă de păscut. În Narrowdean nu există nici casă parohială, nici conac; prin asta nu vreau să spun că aș fi avut cea mai mică intenție să mă bat pe burtă cu pastorul și cu moșierul! De asemenea, am intuit, cu mare bucurie, că satul nu e infestat de „intelectuali“, o pacoste pe care în zilele noastre o poți întâlni oriunde. Ca să ne întoarcem la biserică, în preajma ei se găsește un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ce-au intrat rușii în București. Ea fusese condamnată la 25 de ani. Și i-am spus mamei atunci: Vai, să nu rămân singură cu ea, că eu nu pot s-o țin. 3 persoane o țineau: de umeri, de peste burtă și de picioare. Și Dumnezeu m-a încercat în fel și chip, și a ajuns să nu mai suporte nimeni s-o țină și singură a trebuit s-o țin... și mă azvârlea în sus, așa putere avea... Îi băgam
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
iehoviștii... Eu sunt ortodoxă din neam, dar iehoviștii care au preferat în timpul războiului să stea în închisoare decât să se ducă pe front m-au impresionat... Ei au avut dăruirea ca să se scoale la 3, la 4 noaptea, să curețe burțile, ca să ne îmbunătățească arpacașul. Asta am apreciat... A fost un gest creștinesc care l-am apreciat la ei. Erau mulți? Cu noi în celulă, nu, dar cred că în închisoare erau. Și bărbați, și femei. Noi niciodată n-am fost
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
unu’ a făcut pariu că mâncă o gamelă de-aia de fasole și doi calupi de mămăligă. Toată lumea curioasă... S-o pus ăla, o mâncat gamela de fasole, a mâncat calupii și la un moment dat i s-o umflat burta și i-o venit rău și-o zis că moare... Ș-atuncea, cum aveam o curte mare, în mijloc era’ pomi și pe margine așa, un fel de alee pe care ne plimbam... L-o luat doi de subsuori, și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
n-o fost ziduri nu știu ce... Au spart cărămida și au plecat... Dimineața la apel... lipsă doi. Atunci a început un pic de prăpăd: ne-a adunat pe toți în curte, acolo, au venit de la propagandă, politrucii... Ne-o culcat pe burtă acolo, unul lângă altul, în curte, ș-atunci cu bățul unde-o ajuns, pe cine-o pocnit... o sărit pe noi, ne-o bătut, o strigat pe noi... Atunci a început să fie viața mai grea... Asta s-o întâmplat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să găsim forme de protest pentru că situația devenea din ce în ce mai insuportabilă în Gherla. Agresivitatea era dusă la extrem, din orice se lua bătaie, mâncarea nu se mai putea mânca. Primeam atunci niște borhoturi de abator care puțeau îngrozitor când le aduceau... burți nespălate, resturi din astea, varză murată stricată, murături, ciorbe de murături stricate... Rămăsesem ca hrană de bază în bucățica aceea de pâine de 75 de grame de dimineață și în turtoiul de la prânz, dar după un timp și turtoiul a
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
puț cu lanțuri? Era un puț din fier unde se găseau lanțurile pentru ancoră. Te băgau și te țineau acolo. Sau, dacă erau mai mulți, îl băga pe cel care îl socotea că e capul, iar ceilalți erau legați cu burta pe tabla de deasupra bacului. Nu prea era scăpare, că te îmbolnăveai și mureai. Ne-a luat comandantul și a zis că ne așteaptă puțul cu lanțuri pe unul din noi, și pe unul bacul... Pe parcurs, însă, a fost
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
greu de suportat... Peste 40 de securiști cu mitralierele, cu câinii, ne duceau... Eram un fel de nebuni. Nu eram suflete, eram niște roboți care ne scotea la număr să vadă dacă suntem 3000. Nu ieșea numărătoarea, ne culca cu burta pe pământ, ne îngheța zeghea pe pământ, ca să iasă numărul... Când ieșeam pe poartă trebuia să ieșim 50, dacă ieșeam 49, ne întorceau înapoi. Gardienii nu știau să numere decât câte 50-50. Odată ne-au scos să turnăm un cub
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aruncam un cartuș în cur. Doară nu-s toți așa de proști... Hai de capu’ meu! Ce fel de mâncarea primeați în Gherla? În Gherla ne-o dat odată o mâncare... da’ cel puțin dacă spăla mațele alea și cu burta, cel puțin să fi fost curate, să nu fie mizeria aia... N-am putut să o mănânc. Și ne-o dat odată o supă de fasole cu ciorha de la vacă... Știți ce îi aia ciorhă? Locul pe unde fată vaca
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
că ăsta era cu regimu’ și paza. Și-apo’ o blocat ușa... ăștia din-năuntru or strigat: Gherla! Și o ieșit lume din oraș către pușcărie, s-o făcut mare scandal atunci... Pă noi pe toți ne-o pus pe burtă în paturi, și-apoi chiar prin camera noastră o băgat pompierii furtunu’... Că ce-o făcut ăștia? O făcut foc din cârpe, să mirosă, că îi foc și chestii în cameră... Și-apoi o-nceput pompierii să le baje apă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
da, că înainte n-aveam puse scânduri la geamuri, pe urmă le-o pus... obloanele ale înfundate. N-ai mai văzut nimic afară. Și-apoi o-nceput cu mâncarea tare slabă... Ne-o dat numa’ ciorbă de murături, ciorbă de burtă necurățată... era verde zama pă ea... De-atunci mie nu-mi mai trebe ciorbă de burtă oricum ar fi. Acuma încoace, o nepoată, fata lui frate-mieu, făcea ciorbă de burtă, și le plăcea tare... Apoi zice cătră mine: Hai, unchiule
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
înfundate. N-ai mai văzut nimic afară. Și-apoi o-nceput cu mâncarea tare slabă... Ne-o dat numa’ ciorbă de murături, ciorbă de burtă necurățată... era verde zama pă ea... De-atunci mie nu-mi mai trebe ciorbă de burtă oricum ar fi. Acuma încoace, o nepoată, fata lui frate-mieu, făcea ciorbă de burtă, și le plăcea tare... Apoi zice cătră mine: Hai, unchiule, mănâncă. Zic: Măi, mie nu-mi trebuie. După ce-am venit, eu n-am mai mâncat
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
slabă... Ne-o dat numa’ ciorbă de murături, ciorbă de burtă necurățată... era verde zama pă ea... De-atunci mie nu-mi mai trebe ciorbă de burtă oricum ar fi. Acuma încoace, o nepoată, fata lui frate-mieu, făcea ciorbă de burtă, și le plăcea tare... Apoi zice cătră mine: Hai, unchiule, mănâncă. Zic: Măi, mie nu-mi trebuie. După ce-am venit, eu n-am mai mâncat ciorbă de burtă... că așa m-am scârbit atunci... Și-apoi și carne ne
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
fi. Acuma încoace, o nepoată, fata lui frate-mieu, făcea ciorbă de burtă, și le plăcea tare... Apoi zice cătră mine: Hai, unchiule, mănâncă. Zic: Măi, mie nu-mi trebuie. După ce-am venit, eu n-am mai mâncat ciorbă de burtă... că așa m-am scârbit atunci... Și-apoi și carne ne mai băga, da’ cum... Era’ luni de zile că ne da arpacaș la felu’ doi, dar fără grăsime... Și-apoi era câte-o săptămână două când băga grăsâme multă
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și nu știu ce să mai dădea p-acolo... Sufeream teribil de foame. Mi-aduc aminte că era un maior de jandarmi, Lupea, care dusese o viață îmbelșugată și fusese și-un gurmand la viața lui, iar aici ajunsese de îi curgea burta în jos ca un șorț. Între deținuți mai era un preot, Gâlcă, din Câmpulung, un evreu de-aici din Râmnicu Vâlcea, și un fost boier bătrân, care de-abia își ducea picioarele... Am aflat pe ormă că evreul a primit
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]