4,702 matches
-
ia în considerație ca un criteriu secundar al progresului și structura repartiției produselor. Nu este întâmplător faptul că în societatea modernă există presiuni tot mai accentuate în sensul egalizării economice. În al doilea rând, așa cum sugerează criteriile contemporane ale societății capitaliste dezvoltate, o parte din efortul și capacitățile productive sunt înghițite de„false” necesități, de necesități „înstrăinate”. Un consum nerațional nu poate duce, chiar în condițiile abundenței, la un nivel ridicat de satisfacere a necesităților umane. Este necesar de aceea să
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
utopice de schimbare socială care nu țin seama de aceste constrângeri structurale sunt eliminate. Idealurile imposibile sunt identificate. Un exemplu de acest gen îl reprezintă analiza marxistă a fenomenelor politice. Pornind de la modelul abstract al unei formațiuni sociale de tip capitalist, nu putem face predicții foarte concrete în ceea ce privește organizarea sistemului politic. Unele predicții pot fi însă făcute: într-o formă sau alta, sistemul politic va trebui să mențină cu necesitate puterea politică în limiteleclasei dominante economic - burghezia. Prin aceasta se face
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
burghezia. O asemenea schimbare în sistemul politic ar iniția un proces de schimbare socială structurală. Teza cu privire la caracterul limitat al democrației burgheze, din acest punct de vedere, este o teză al cărei adevăr este derivat din însăși teoria formațiunii sociale capitaliste. Ea nu este o teză deschisă, în ea însăși, verificării empirice particulare. Infirmarea ei empirică ar atrage după sine infirmarea întregii teorii... Juridicul, morala, religia, arta, știința etc. au funcții specifice, ireductibile. Aceste funcții nu sunt legate direct de economic
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se constituie în strânsă dependență de toate condițiile sociale ale unei societăți, în acest sens materialismul istoric stabilind o relație între tipul general de organizare socială- formațiunea socială - și tipul comunității umane. De exemplu, națiunea este un produs al societății capitaliste. Nu numai forma, ci și profilul particular al unei comunități sunt date de organizarea socială concretă. De exemplu, familia monogamă este o formă de comunitate umană care, după câte se știe, a însoțit aproape constant dezvoltarea omenirii de la începuturile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Rosenberg, M. (1968), The Logic of Survey Analysis, Basic Books, New York. Rossi, P.H. (1970), „Evaluating social action programs”, în N.K. Denzin (ed.), The Value of Social Science, Aldine Publishing Company, Chicago. Rotariu, T. (1980), Școala și mobilitatea socială în țările capitaliste, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Rotariu, T. (1986), Curs de metode și tehnici de cercetare sociologică, Editura Universității, Cluj-Napoca. Sahlin, M. (1958), Social Stratification in Polynesia, University of Washington Press, Seattle. Sahlins, M.D., Service, E.R. (1960) (ed.), Evolution of Culture
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a Înregistrat un fenomen de creștere economică nemaiîntâlnită până atunci, cu repercusiuni favorabile asupra nivelului de cultură și civilizație al popoarelor. În noile condiții, gândirea economică În problema impozitelor și a structurilor fiscale Începe să reflecte pătrunderea relațiilor de tip capitalist În agricultură, intensificarea schimburilor comerciale și apariția capitalismului comercial, consecințele producerii primei revoluții industriale și Încheierea revoluției agrare În secolul al XVIII-lea. Un rol important a avut și popularea Americii de Nord cu europeni, care a venit cu ideile revoluției burgheze
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
revoluții industriale și Încheierea revoluției agrare În secolul al XVIII-lea. Un rol important a avut și popularea Americii de Nord cu europeni, care a venit cu ideile revoluției burgheze din apusul Europei și a contribuit la apariția mai timpurie a relațiilor capitaliste În acest spațiu geografic și la o evoluție economico-socială similară cu a civilizațiilor din Europa occidentală. Similar, În America Latină, relațiile capitaliste pătrund În agricultură și industria extractivă. China și Japonia renunță la concepțiile tradiționale, În timp ce restul comunităților umane sunt departe
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
care a venit cu ideile revoluției burgheze din apusul Europei și a contribuit la apariția mai timpurie a relațiilor capitaliste În acest spațiu geografic și la o evoluție economico-socială similară cu a civilizațiilor din Europa occidentală. Similar, În America Latină, relațiile capitaliste pătrund În agricultură și industria extractivă. China și Japonia renunță la concepțiile tradiționale, În timp ce restul comunităților umane sunt departe de sistemul capitalist european. 38 Se consideră că primul demers liberal l-a constituit doctrina fiziocrată, născută ca o reacție față de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
spațiu geografic și la o evoluție economico-socială similară cu a civilizațiilor din Europa occidentală. Similar, În America Latină, relațiile capitaliste pătrund În agricultură și industria extractivă. China și Japonia renunță la concepțiile tradiționale, În timp ce restul comunităților umane sunt departe de sistemul capitalist european. 38 Se consideră că primul demers liberal l-a constituit doctrina fiziocrată, născută ca o reacție față de vechea ordine existentă și promovând teza necesității instaurării libertăților economice și politice În numele a două cerințe fundamentale: ridicarea eficacității activităților economice și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
stat și biserica, În calitate de titulară a dijmei. Alături de aceasta, se distinge clasa productivă, formată din arendași și muncitori, precum și așa-numita clasă sterilă, considerată neproductivă, deși era alcătuită din persoanele ocupate În comerț, industrie și transporturi. Apariția producției de tip capitalist și a noilor clase sociale este Însoțită de schimbări ale modului de distribuire a averii și veniturilor În societate, dar și de criticile claselor sociale În formare față de privilegiile fiscale de care beneficiau nobilimea și clerul. Ca răspuns apar și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
reale, dar se regăsesc În structura actualelor sisteme de impozite personale ale celor mai avansate țări din punct de vedere economic, având ca forme de bază impozitul pe venitul net, respectiv impozitul pe societăți. În relație directă cu evoluția societății capitaliste, impozitele reale au apărut la Începutul dezvoltării acesteia, având ca element tehnic fundamental obiectul impozitului. Instituirea și practicarea acestor impozite s-a bazat pe existența materiei impozabile sub formele sale specifice acelei perioade, Începând cu terenurile. Impozitele reale au cunoscut
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
localități, respectiv prin contribuabili locali și, mai târziu, prin concesionari fiscali 79. Începând cu secolele al XVI-lea și al XVII-lea, În Europa de Vest se produc transformări economice și mișcări sociale profunde, iar structurile fiscale Încep să reflecte pătrunderea relațiilor capitaliste. Odată cu creșterea puterii statului și extinderea activității acestuia, a fost nevoie de venituri permanente și crescătoare, obținute prin contribuții devenite obligatorii, care au condus la dezvoltarea unui sistem fiscal. Pe măsură ce relațiile de producție capitaliste câștigă tot mai mult teren și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiscale Încep să reflecte pătrunderea relațiilor capitaliste. Odată cu creșterea puterii statului și extinderea activității acestuia, a fost nevoie de venituri permanente și crescătoare, obținute prin contribuții devenite obligatorii, care au condus la dezvoltarea unui sistem fiscal. Pe măsură ce relațiile de producție capitaliste câștigă tot mai mult teren și burghezia preia puterea din mâna monarhiei și a nobilimii, are loc un proces de reașezare a sistemelor fiscale, În conformitate cu cerințele tranziției de la feudalism la capitalism. Astfel, se iau măsuri care urmăreau limitarea drepturilor suveranului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
combatanți și participării statului la finanțarea reconstrucției economiei naționale. În acest context, pe măsură ce economiile se refac și sunt puse la punct sistemele fiscale și aparatele fiscale, precum și pe fondul aplicării În 81 Alexeev A.N., Finanțele de război ale statelor capitaliste, Ed. Financiară de Stat, București, 1954, p. 107 88 continuare a principiilor economice liberale, are loc o reducere a fiscalității, aceasta rămânând Însă la un nivel mult mai ridicat decât În perioada dinaintea primului război mondial. Astfel, În principalele țări
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Bugetele țărilor respective erau alimentate În principal prin prelevările din beneficii, care constituiau un transfer la bugetul de stat al marjei dintre cost și prețul de vânzare al bunurilor. Aceste prelevări nu pot fi comparate cu impozitul pe veniturile societăților capitaliste, ele reducând libertatea utilizării beneficiilor și lăsând doar o libertate limitată pentru autofinanțare a Întreprinderii de stat. Următoarea sursă ca importanță o constituia impozitul pe cifra de afaceri, În stadiul producției sau comercializării, cotele fiind variabile după natura produselor, unele
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
așezare și colectare a acestora, s-au produs pe fondul asumării unor sarcini sporite de către state și promovării intervenționismului prin instrumentele financiare aflate la dispoziția autorităților publice. S-a conturat, astfel, folosirea impozitului În scop intervenționist, În condițiile confruntării societății capitaliste cu fenomene necunoscute anterior, de tipul crizelor economice și șomajului, care au bulversat economia și societatea, În ansamblu 87. Începuturile intervenționismului statal se plasează În perioada primului Război Mondial, când În țările beligerante a fost necesară concentrarea și coordonarea eforturilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
8%. În perioada respectivă, contribuția impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale În țările dezvoltate este În general mai redusă decât cea a impozitelor directe, pe motive de echitate fiscală, dar ele rămân de-a lungul acestei perioade În toate țările capitaliste o sursă principală de alimentare a bugetelor de stat. Totodată, analiza structurii acestor impozite În 1977, arată că impozitele generale asupra consumului au procurat În medie 13% din totalul veniturilor fiscale ale țărilor membre ale O.C.D.E., iar impozitele speciale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
anii 1999, creșterea mai rapidă a PIB, comparativ cu cea a prelevărilor fiscale, ca și o evoluție În scădere a ratei (nivelului) fiscalității, ca aspecte caracteristice definitorii pentru România În procesul tranziției la economia de piață și la sistemul socioeconomic capitalist. Comparativ, ne apar revelatoare ponderile prelevărilor fiscale În PIB și gradul de fiscalitate generală În țările membre O.C.D.E., Înregistrate În diferiți ani Începând cu 1990, conform datelor expuse În tabelul 2.4. 142 Tabelul nr. 2.4 Ponderea prelevărilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
București, 1995; 4. ADOCHIȚEI M., ADOCHIȚEI A., Finanțele Întreprinderii În economia de piață, Tipografia “Mitrea” Piatra Neamț, 1994; 5. ALEXANDRU F., Fiscalitate și prețuri În economia de piață, Editura Economică, București, 2002; 6. ALEXEEV A.N., Finanțele de război ale statelor capitaliste, Editura Financiară de Stat, București, 1954; 7. ANGHELACHE G., BELEAN P., Finanțele publice ale României, Editura Economică, București, 2003; 8. ANTONIU N., NEAGOE I. și colectivul, Finanțele Întreprinderilor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1993; 9. ARNOLD G., Corporate financial management
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
noile condiții ale tranziției, problemele sociale, definirea identității etnice, geneza societății civile, construcția instituțională. Un volum substanțial de cercetări au fost consacrate unor noi abordări teoretice generale și specifice În sociologie care, de cele mai multe ori, valorifică experiența acumulată. Discursul modernizării capitaliste a societății românești, cu bogatele sale polemici din perioada antebelică, a redevenit actual o dată cu Încheierea rupturii produse de comunism. El a fost filtrat și adaptat noilor condiții ale tranziției postcomuniste, sub forma unor metateorii și teorii generale: metateoria latențelor sufletești
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
receptare a textelor lui Marx În sistemul comunist și În cel occidental. În ideologia comunistă, teoriei lui Marx și dezvoltării sale de către Engels și Lenin le-a fost acordat un statut filosofic. „Științific”, dar filosofic. În contextul intelectual al lumii capitaliste, după anumite oscilații inițiale, textul lui Marx a fost interpretat ca o „teorie sociologică”, Marx devenind unul dintre clasicii sociologiei. El nu a fost interpretat ca o analiză „materialistă și dialectică” a vieții și societății, ci În termeni mai specifici
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a comunismului. Din acest motiv s-a dezvoltat o teorie mai particulară care are ca obiect societatea actuală. Așa a apărut o nouă disciplină, numită „socialismul științific”. Aceasta era considerată a fi o „aplicare” a materialismul istoric la analiza societății capitaliste și a programului de construcție a comunismului, dar exprima, În fapt, ideologia dezvoltată de mișcarea comunistă, În care PCUS avea rolul central și adoptat În documentele celorlalte partide comuniste. În România, socialismul științific s-a exersat, pe schema clasică, tot
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
această perioadă s-a plasat la nivel micro și sectorial, și nu la nivel macro, spre deosebire de paradigma marxist-leninistă. Teoria lui Marx și-a concentrat interesul la nivel macrosocial: societățile globale și structura lor (capitalismul, cu un accent special pe economia capitalistă), dinamica formelor globale de organizare socială (o prognoză a direcției de schimbare a societății capitaliste spre o formă comunistă de organizare globală a societății). Teoria sa nu conține ceea ce se numește microsociologie, nici „sociologii de ramură” și nici metodologii specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
spre deosebire de paradigma marxist-leninistă. Teoria lui Marx și-a concentrat interesul la nivel macrosocial: societățile globale și structura lor (capitalismul, cu un accent special pe economia capitalistă), dinamica formelor globale de organizare socială (o prognoză a direcției de schimbare a societății capitaliste spre o formă comunistă de organizare globală a societății). Teoria sa nu conține ceea ce se numește microsociologie, nici „sociologii de ramură” și nici metodologii specifice de investigare a acestora. Nici urmașii săi, preocupați de schimbarea radicală a realității sociale, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
acestora. Nici urmașii săi, preocupați de schimbarea radicală a realității sociale, nu au fost interesați de cercetarea empirică a acesteia. În sistemul comunist, tematica macrosocială fusese confiscată de ideologia mișcării comuniste, abordarea sa de către sociologie fiind periculoasă. Analiza societății globale capitaliste era Îmbibată de ideologia comunistă și, oricum, de interes marginal pentru sociologia românească. Iar În ceea ce privește analiza globală a societății comuniste, obiectul privilegiat și exclusiv al documentelor de partid reprezenta un teren minat, pătrunderea În acesta prezentând un risc politic capital
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]