6,690 matches
-
semn al lungului șir de lupte prin care un popor șia păstrat neștirbită dorința de libertate. 4. Personajele: Piesa are multe personaje, unele individualizate, altele, simple apariții simbolice. La polii conflictului se află Vlad Țepeș și Mahomed. Marin Sorescu Își centrează atenție spre cele două peronaje fundamentale, cu valoare de simbol. MARIN SORESCU - „RĂCEALA” comentariu Tragedia de inspirație istorică „Răceala”, publicată În anul 1976 În revista „Teatru”, evocă o eroică pagină din istoria Țării Românești, lupta pentru apărarea independenței, sub conducerea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a bogatei activități teatrale. Se remarcă astfel compozitorul Sibelius, numele cel mai apreciat în muzica clasică finlandeză chiar și în zilele noastre, și pictorul Robert Wilhelm Ekmann, figura cea mai proeminentă a artei finlandeze. În continuare, capitolul al treilea se centrează pe scrieri românești despre Finlanda în anii comunismului. Un mare nume al acestei perioade, personalitate literară respectată și profesor de limbă și civilizație românească la Universitatea din Turku, este Ion Stăvăruș care a scris mult despre literatura finlandeză și căruia
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
au participat. Deși apărută pe tărâm finlandez și nu românesc, această revistă, angrenată în ansamblul activităților lectoratului, nu putea fi trecută cu vederea datorită densității materialelor publicate exact pe problematica abordată de această lucrare de cercetare. Capitolul al cincilea se centrează pe traduceri din literatura finlandeză contemporană, apărute în decada 2003-2013, și abordează atât scriitori confirmați valoric încă de mult timp și deja clasicizați precum Mika Waltari și Tove Jansson, dar și autori extrem de recenți, aflați la ora actuală în vârf
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fie, în fapt, niște imnuri dedicate trăirilor plenare, bahice, în deplină armonie cu un concept nou, un carpe diem scandinav iluminist. Creutz a lăsat posterității o lucrare pastorală, Atis și Camilla. Extrem de devreme, în 1733, Gabriel Maxenius susține o teză centrată pe incantații și adaugă cinci versuri ale Kalevalei, primele care au văzut lumina tiparului. Kristian Lencquist susține teza De superstitione veterum Fennorum 27 (1782). Temele celor doi se mulează bine pe filosofia iluministă. Discipol al lui Porthan, Frans Mikael Franzén
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
în galeria picturii fineze drept unul dintre portretiștii de talent"157, unul dintre cele mai celebre tablouri ale sale fiind portretul lui Pasteur, considerat de fapt și cel mai reușit portret al savantului francez. Acestuia i se mai adaugă altele, centrate pe viața satului finlandez, artistul numărându-se printre cei care au contribuit la închegarea conștiinței naționale, la deșteptarea etnică a poporului finlandez. Un alt pictor finlandez de origine suedeză este Eero Nikolai Järnefelt (1863-1937). Acesta și-a făcut studiile la
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
care se îndreaptă acest proiect este tot arta contemporană. NIFCA (Nordic Institute for Contemporary Art) este fondat de Consiliul de Miniștri al Țărilor Nordice, rolul său fiind de a acorda suport financiar curatorilor, managerilor culturali, artiștilor, criticilor care organizează proiecte centrate pe arta vizuală în țările nordice și baltice. NIFCA cuprinde douăzeci de ateliere din țările nordice și baltice oferind spații de lucru artiștilor pe o perioadă cuprinsă între două și șase luni. De asemenea, mai cofinanțează revista "NU", o revistă
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
a avut statutul de limbă opțională, totalizând un număr de 30 de credite, ceea ce potrivit sistemului finlandez este suficient pentru un student să obțină o adeverință de studii secundare. Pe sistemul Bologna de mulți ani deja, filologia finlandeză nu este centrată pe două discipline cu statut independent și de sine-stătător așa cum este în România. Studentul finlandez se va centra pe un singur domeniu filologic principal sau o singură limbă străină, de exemplu, dar va putea să studieze în plus, dacă dorește
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
suficient pentru un student să obțină o adeverință de studii secundare. Pe sistemul Bologna de mulți ani deja, filologia finlandeză nu este centrată pe două discipline cu statut independent și de sine-stătător așa cum este în România. Studentul finlandez se va centra pe un singur domeniu filologic principal sau o singură limbă străină, de exemplu, dar va putea să studieze în plus, dacă dorește, una, două sau mai multe subiecte secundare. Aici intervine limba română și rolul ei de specializare secundară. În
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
pielotomie se extrage un calcul moale, sub forma unei mule-magme de culoare cafenie și un calcul mic de culoare gălbuie; e)-prin pielotomie se extrage un calcul coraliform sub formă de magmă; -prin pielotomie se scoate un calcul voluminos moale, centrat de un calcul dur cu diametrul de 0,5 cm; -prin pielotomie se extrag din bazinet și calice, numeroși calculi, multiple mulaje de calculi moi; -prin pielotomie se extrage un calcul pielic, inclavat într-o substanță păstoasă, care mulează bazinetul
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
și mai ales formative, interindividuale și de grup, cuprinzând totalitatea măsurilor psihoterapeutice și sociopedagogice menite să diminueze efectele carenței auditive prin folosirea funcțiilor rămase valide, dezvoltarea acelor abilități necesare echilibrării personalității și integrării lor sociale. Abordările clasice ale recuperării sunt centrate pe procesele informative și foarte puțin pe comportamentele formative și de grup. Școala tradițională vizează aproape exclusiv un singur tip de relații: profesor-copil deficient. In abordările moderne, efectuate sub influența ciberneticii și a teoriei sistemelor, scopul major al recuperării este
Recuperarea deficien?ilor de auz ?i psihodrama by Daniela Nae () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84366_a_85691]
-
care micro și macrosocietatea i-o atribuie. Prin urmare, alături de celelalte persoane cu dizabilități, și deficientul de auz parcurge etape dificile în procesul de regăsire a propriei identități. Mitch Turbin<footnote doctor în psihologie, activitatea sa de cercetare s-a centrat pe adaptarea psihosocială a persoanelor deficiente de auz footnote> a identificat cinci astfel de etape precum negarea, furia, împăcarea, depresia și acceptarea și care se succed astfel ca urmare a faptului că lipsa auzului afectează dezvoltarea armonioasă și normală a
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
între cele trei categorii au indicat faptul că persoanele deficiente de auz care prezentau doar această dizabilitate, erau mult mai impulsive decât cei din categoria „normali”, dar și decât cei din categoria „cu alte deficiențe pe lângă surditate”. Majoritatea studiilor comparative centrate pe personalitatea deficientului de auz s-au confruntat însă cu aspectul abilităților intelectuale diferite ale participanților și, de aceea, indivizii cu deficiențe de auz, fie copii fie adulți, au manifestat o lipsă de ințiativă, inadaptare, un nivel mai ridicat de
Specificul personalit??ii deficientului de auz by Nicoleta-Mihaela Cramaruc () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84364_a_85689]
-
cetățenia responsabilă, ocupabilitatea. “Aportul la cultura generală a fiecărei discipline se exprimă nu prin ceea ce este specific, ci prin ceea ce are comun, generalizator, transferabil, de la un domeniu la altul." (Louis Croft) Ultimul nivel, transdisciplinaritatea, înglobează toate nivelurile anterioare și este centrat pe „viața reală”, pe probleme semnificative, așa cum apar în context cotidian și afectează viețile oamenilor. Louis D’ Hainaut face disticție, în plan curricular, între transdisciplinaritatea instrumentală și cea comportamentală. Transdisciplinaritatea instrumentală urmărește să-i furnizeze elevului metode de muncă intelectuală
Modalit??i de realizare a integr?rii curriculare ?n activitatea didactic? cu elevii hipoacuzici by Ana Irina Imbir () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84348_a_85673]
-
perioade mai mici de timp (de la un an școlar până la o anumită activitate didactică) și se concretizează în proiectarea activității anuale (planificarea calendaristică orientativă), proiectarea pe unități de învățare, respectiv proiectarea activității didactice propriu-zise. În contextul reformei curriculare, programele școlare centrate pe obiective nu mai asociază conținuturilor o alocare temporală și o succesiune obligatorie la nivel centralizat. De aici și creșterea responsabilității dascălului față de modul de organizare a procesului de învățare, organizare ce trebuie corelată cu particularitățile colectivului de elevi și
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
mai important cu cât: individul este expus selectiv unor indivizi cre seamănă cu el din multe puncte de vedere (prieteni, colegiă; își percepe comportamentul ca ținând mai mult de situație («starea» piețiiă decât de dispozițiile sale personale; atenția îi este centrată mai mult pe o poziție (creșterea piețeiă decât pe mai multe alternative; este foarte încrezător în justețea poziției sale; miza este importantă (banii săiă și constituie o amenințare pentru el (felul în care se percepe, reputațieă. Dacă vreți să știți
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
30 de ani. Ei au împărțit ulterior eșantionul în faze de lună nouă și lună plină pentru a vedea dacă randamentele pe aceste două perioade sunt semnificativ diferite. Ei obțin că randamentele din jurul lunii noi (pe una sau două săptămâni centrate în jurul zilei JĂ sunt cam în număr dublu față de cel din jurul lunii pline. Diferența de randament între cele două faze, foarte semnificativă, evoluează între 5 și 10 puncte de randament anualizat în funcție de țară. Franța face parte dintre țările în care
50 experimente în psihologie privind economiile și investițiile by Mickael Mangot () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1954_a_3279]
-
privit comunicarea didactică ca fiind construirea unei relații de parteneriat profesor-elev care să faciliteze în primul rând învățarea și, cu timpul, să conducă spre o sincronizare corporală, cognitivă, afectivă și acțională între actorii educaționali. De aceea, demersul investigativ s-a centrat mai mult pe cascada gesturilor profesorului în intervenția educativă, care întruchipează în contextul școlar actual rolul de dirijor-resursă cu virtuți comunicative și rolul de partener al elevului în propria formare. Utilizarea gesturilor în comunicarea didactică în calitate de ,,instrumente" profesionale sau metodologice
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Charles Morris (1938). Astfel, prin analiza sintactică a gestului am urmărit logica internă a gesturilor profesorului, ținând cont de o serie de parametri specifici: amploare, formă, viteză, direcție de execuție, intensitate, durată, precizie. În analiza semantică a gestului ne-am centrat pe studierea relației dintre gesturile profesorului cu referenții (obiectele desemnate sau cuvintele pe care le însoțesc). Analiza pragmatică a gestului a avut în vedere eficiența, rezonanța, utilitatea, impactul gesturilor profesorului asupra auditoriului, insistând asupra funcției acționale, comunicative a gestului. Luând
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o grilă de lectură și de interpretare proprie: * accepțiunea biologică susține caracterul înnăscut al gestului indiferent de coordonatele de timp, loc, cultură la care ne raportăm, datorită zestrei biologice comune; * accepțiunea etologică evidențiază caracterul universal al gestului, iar explicațiile sunt centrate pe originea evolutivă a unor gesturi care poate fi urmărită până în trecutul nostru primitiv; * accepțiunea psihologică valorifică caracterul personalizat al gestului, modul propriu de a gesticula, care fluctuează în funcție de caracteristicile psihice ale persoanei; * accepțiunea socială accentuează caracterul dobândit al gestului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rapiditate, prin utilizarea emblemelor și pictografelor și atractivitate, în special oferită de gesturile expresive și personale. Cercetarea educațională prezentată în capitolul 4 s-a înscris pe linia conceptului relațional de funcție-semn (introdus de Umberto Eco, 1976/2008) și s-a centrat pe observarea, analizarea, interpretarea gestului în comunicarea didactică în termeni relaționali (funcții și disfuncții) și contextuali (comunicarea gestuală în trei licee diferite), ceea ce ne-a permis identificarea lui cu o semioză comprimată. În vederea realizării profilurilor profesorilor care eficientizează și devalorizează
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
trăiri personale". Aceste date de limbaj corporal sunt prelucrate și analizate de Intelectul cunoscător, care va construi imaginea mentală a Trupului carnal, ca o reprezentare de sine cu o semnificație precisă. O analiză de tip formal a limbajului corporal se centrează ,,pe trei categorii de semnale: a) semnale unice, izolate, cu valoare și semnificație de semne ale unor alteralități unice; b) grupuri de semnale, asociate în mod constant și de regulă aceleași, care apar permanent împreună, cu valoare și semnificație de
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
alt aspect cercetat se referă la caracterul universal și local al gestului, deoarece există gesturi care au aceeași semnificație indiferent de zona geografică sau au semnificații diferite în funcție de zona geografică. De fapt, accepțiunea etologică evidențiază universalitatea gesturilor, iar explicațiile sunt centrate în mod deosebit pe: a) transmiterea genetică de la om la om, aspect relevat de prezența gesturilor submisive (lăsarea capului în jos, coborârea privirii), gesturilor prietenoase (legate de hrănirea oaspeților și schimbul de cadouri), gesturilor de apărare și respingere (coborârea ochilor
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sentimentelor profesorului. Design-ul cercetării a constat în filmarea și analizarea fiecărei secvențe de comunicare a profesorului: prima secvență a prezentat numai limbajul verbal al acestuia (scris, fără ca evaluatorul să vădă sau să audă altceva), a doua secvență s-a centrat pe mimică (dar fără sunet), a treia secvență a vizat limbajul corpului (tot fără sunet), iar cea de-a patra secvență a analizat tonul vocii (fără să înțeleagă conținutul verbal). Pentru asigurarea obiectivității în interpretarea rezultatelor cercetării, fiecare secvență a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
o altă triadă care a contribuit la dezvoltarea semioticii: ,,sintaxă (studiul relațiilor dintre semnele unui sistem semiotic), semantică (studiul relațiilor dintre semne și obiectele pe care le desemnează) și pragmatică (studiul relațiilor dintre semne și cei care le interpretează)86. Centrându-ne pe dimensiunile semnului precizate de Charles Morris, putem exemplifica accepțiunea semiotică a gestului prin: 1) Analiza sintactică a gestului: urmărește logica internă a gestului și relația dintre gesturi. Demersul analizei de față presupune descrierea gestului ca microgest, a cărui
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de sintactică și semantică au fost îndelung studiate, astăzi capătă o importanță tot mai mare dimensiunea pragmatică, performativă a limbajului și comunicării, care îmbină două direcții de cercetare: cea franceză, bazată pe distincția dintre enunț și enunțare, și cea engleză, centrată pe dubla natură acțională și interacțională a comunicării verbale. Din cele trei componente ale unui act de vorbire (locuționară, ilocuționară, perlocuționară), analiza pragmatică a discursului didactic este interesată de dimensiunea ilocuționară (ca expresie a intenției comunicative) și de cea perlocuționară
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]