4,691 matches
-
adică 0.53%. Niciuna din acestea nu o depășea pe cea a lui Arhimede care era: cu o aproximație de 1 la 10.000 (!). Egiptenii au acordat atenție acelor volume care le erau mai folositoare: piramidă, trunchiul de piramidă și cilindrul. V=h/3(a pătrat +ab+ b la pătrat). Babilonienii aveau tăblițe pur aritmetice referitoare la numerele pitagoreice. Pe celebra tăbliță de lut ars Plimpton 322 se află scrise cu litere cuneiforme un tabel de numere care s-au dovedit
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
redactează lucrarea "Zhui Shu" ("Metodă de interpolare") în care ajung la aproximarea: Un alt matematician care a adus contribuții la "Nouă capitole..." a fost Liu Hui. Și acesta a realizat o aproximare a lui π: Pentru a determina formula volumului cilindrului, Liu Hui utilizează ceea ce ulterior va fi cunoscut ca principiul lui Cavalieri. De asemenea, realizează unele aplicații practice ale trigonometriei, cum ar fi: determinarea înălțimii unui punct inaccesibil, calculul adâncimii într-o zonă inaccesibilă, calculul de la distanță a lățimii unui
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
tăiat lemnul din care a fost construită biserica. Datarea a fost realizată de un specialist islandez împreună cu arhitectul român Alexandru Baboș. În 1917 au fost colectate 417 probe din 20 de biserici, cu ajutorul unui burghiu special care permite extragerea unor cilindri de lemn subțiri, cât mai lungi, unde se văd inelele anuale formate în lemne. Analizele acestor probe s-au efectuat la un laborator din Suedia și au fost reexaminate pentru exactitate în Islanda, ocazie cu care bârnele bisericii din Văleni
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
producția de mașini de curse, acest lucru ducând la creare primului Maserăți și crearea companiei Maserăți. Unul dintre primele Maseratiuri conduse de Alfieri, a câștigat Targă Florio din 1926. Maserăți a început să producă mașini cu 4, 6, 8, 16 cilindri. Mario, un artist, este considerat cel care ar fi conceput emblemă trident, având ca inspirație din Bologna. Alfieri Maserăți a murit în 1932, dar alți trei frați, Bindo, Ernesto și Ettore, au ținut firma în viață, construind mașini care au
Maserati () [Corola-website/Science/321595_a_322924]
-
o moblitate mai mare. Suspensia este de tip bară de torsiune, fiind independentă. Amortizarea rapidă a oscilației vehiculului este asigurată de amortizoarele hidraulice telescopice cu dublu efect. Vehiculul este propulsat de motorul diesel 1240 V8-DTS, în patru timpi, cu opt cilindri, care dezvoltă 280 de cai putere. Viteza maximă pe șosea este de aproximativ 85 km/h, iar autonomia este de 700 de kilometri. Transportorul blindat este amfibiu, fiind propulsat cu ajutorul unui hidrojet aflat în spatele carcasei. Viteza maximă de deplasare pe
B33 Zimbru () [Corola-website/Science/321694_a_323023]
-
să dea argilei o grosime uniformă, altfel piesa risca să crape la coacere. Ei s-au îngrijit și să modeleze capul după o formă geometrică, în acest caz o sferă, de preferat celorlalte două volume care se folosesc, conul și cilindrul. Fața, a cărei suprafață e netedă, se compune dintr-o frunte foarte degajată, sprâncene foarte ușor arcuite și scobite cu tăieturi mici, din ochi tăiați în formă de triunghi, dintr-un nas mare, cu o buză superioară cărnoasă, în contact
Cultura Nok () [Corola-website/Science/320830_a_322159]
-
din 1945) s-au bazat pe sistemul zecimal; numărătoarele ENIAC emulau operarea roților cu cifre ale unei mașini mecanice de adunat. În Japonia, Ryoichi Yazu a brevetat un calculator mecanic denumit aritmometru Yazu în 1903. Acesta consta dintr-un singur cilindru și 22 de roți dințate, și folosea sistemele mixte în bază 2 și 5, bine cunoscute de utilizatorii sorobanului (abacul japonez). Transportul și sfârșitul calculului se determinau automat. Acesta s-a vândut în peste 200 de exemplare, mai ales către
Istoria mașinilor de calcul () [Corola-website/Science/315303_a_316632]
-
clopot de scufundare cu ajutorul unei pompe de la suprafață, printr-un tub prevăzut cu supape. 1754: Richard Pocoke descrie un costum de scafandru cu cască ce era alimentat de o pompă de aer. 1762: un alt englez, John Smeaton realizează un cilindru suflant antrenat de o roată hidraulică. Apoi, în anul 1779 Smeaton creează chesonul de scufundare cu ajutorul căruia au fost reparate fundațiile picioarelor podului de la Hewhorn, Anglia. 1775: abatele La Chapelle scrie "Traité de la construction théorique et pratique du scaphandre ou
Costum de scafandru cu cască () [Corola-website/Science/315365_a_316694]
-
formă cilindrică, având lungimea de 3 m, diametrul de 1 m iar în interior era prevăzută cu două compartimente: un sas cu o lungime de 2,2 m și un sas cu o lungime de 1,9 m. <br/br>Cilindrul avea posibilitatea de a sta în poziție orizontală pe puntea navei suport și în poziție verticală sub apă, fiind manevrat pentru coborâre ca un ascensor. Poarta inferioară era deschisă, apa neavând însă posibilitatea de a pătrunde în interior, deoarece presiunea
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
suport și în poziție verticală sub apă, fiind manevrat pentru coborâre ca un ascensor. Poarta inferioară era deschisă, apa neavând însă posibilitatea de a pătrunde în interior, deoarece presiunea interioară era egală cu presiunea exterioară. După ce Edwin Link a testat cilindrul la diferite adâncimi, acesta a fost coborât avându-l în interior pe Robert Sténuit, până la adâncimea de 61 metri, presurizat cu un amestec respirator heliu-oxigen (Heliox). În timpul scufundării, Sténuit a efectuat ieșiri în afara cilindrului cu aparat autonom de respirat sub
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
exterioară. După ce Edwin Link a testat cilindrul la diferite adâncimi, acesta a fost coborât avându-l în interior pe Robert Sténuit, până la adâncimea de 61 metri, presurizat cu un amestec respirator heliu-oxigen (Heliox). În timpul scufundării, Sténuit a efectuat ieșiri în afara cilindrului cu aparat autonom de respirat sub apă, până la adâncimea de 73 m. În interior, ambianța era departe de a fi confortabilă datorită umidității ridicate, iar încălzitorul cu care era prevăzut cilindrul era eficient numai în partea superioară a acestuia unde
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
heliu-oxigen (Heliox). În timpul scufundării, Sténuit a efectuat ieșiri în afara cilindrului cu aparat autonom de respirat sub apă, până la adâncimea de 73 m. În interior, ambianța era departe de a fi confortabilă datorită umidității ridicate, iar încălzitorul cu care era prevăzut cilindrul era eficient numai în partea superioară a acestuia unde era fixat. Datorită uneri puternice furtuni, nava-suport, „Reef Diver” a intrat în derivă împreună cu rezerva de butelii cu heliu necesare ambianței cilindrului. Din acest motiv, scufundarea a trebuit întreruptă după 24
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
datorită umidității ridicate, iar încălzitorul cu care era prevăzut cilindrul era eficient numai în partea superioară a acestuia unde era fixat. Datorită uneri puternice furtuni, nava-suport, „Reef Diver” a intrat în derivă împreună cu rezerva de butelii cu heliu necesare ambianței cilindrului. Din acest motiv, scufundarea a trebuit întreruptă după 24 de ore de la începere, iar cilindrul împreună cu scafandrul a fost readus la suprafață pe cealaltă navă-suport, unde a fost efectuată decompresia sub supravegherea unui medic specialist al U.S.Navy, Bob Bornmann
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
superioară a acestuia unde era fixat. Datorită uneri puternice furtuni, nava-suport, „Reef Diver” a intrat în derivă împreună cu rezerva de butelii cu heliu necesare ambianței cilindrului. Din acest motiv, scufundarea a trebuit întreruptă după 24 de ore de la începere, iar cilindrul împreună cu scafandrul a fost readus la suprafață pe cealaltă navă-suport, unde a fost efectuată decompresia sub supravegherea unui medic specialist al U.S.Navy, Bob Bornmann, respirâdndu-se un amestec azot-oxigen (Nitrox). Acest experiment a dovedit că oamenii pot locui un timp
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
submersibilă numită SPID (Submerged Portable Inflatable Dwelling-locuință submarină portabilă pneumatică). Avea forma unei bule de gaz, confecționată din neopren ranforsat având mai multe straturi de țesături din nylon, o lungime de 2 m și un diametru de 1,2 metri. Cilindrul SDC era utilizat pentru a readuce scafandrul la suprafață sub presiune și de asemeni ca mijloc de securitate sub apă, având posibilitatea de a fi cuplat cu o cameră de decompresie aflată pe puntea navei suport. Stenuit împreună cu Lindbergh au
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
cei doi scafandri să fie complet independenți de ajutorul de la suprafață, dar datorită unor defecțiuni ale instalațiilor de menținere a ambianței, acestea au trebuit să fie înlocuite. Cu toate acestea, SPID s-a dovedit a fi mult mai confortabil decât cilindrul SDC utilizat în experimentul Man-In-The-Sea I. După efectuarea scufundării, cei doi scafandri au fost readuși la suprafață în cilindrul SDC, unde au efectuat decompresia timp de 92 ore. Precontinent sau Conshelf (engleză: Continental Shelf = platou continental), a fost o serie
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
a ambianței, acestea au trebuit să fie înlocuite. Cu toate acestea, SPID s-a dovedit a fi mult mai confortabil decât cilindrul SDC utilizat în experimentul Man-In-The-Sea I. După efectuarea scufundării, cei doi scafandri au fost readuși la suprafață în cilindrul SDC, unde au efectuat decompresia timp de 92 ore. Precontinent sau Conshelf (engleză: Continental Shelf = platou continental), a fost o serie de trei experimente cu laboratoare submarine concepute și conduse de Jacques-Yves Cousteau în perioada 1960-1964, având ca scop studiul
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
10 ani la adâncimea maximă de 300 m, doar trei au fost completate pentru o adâncime maximă de 100 de metri. O mare parte din fonduri au fost finanțate de companii din industria petrochimică franceză. Laboratorul, botezat „Diogène”, era un cilindru deschis la partea inferioară fabricat din oțel lung de 5,1 m și cu un diametru de 2,4 m. Era echipat cu două chesoane pentru a se putea efectua și recompresie în caz de urgență. „Diogène” era legat prin
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
Cilindul lui Cir, cunoscut și sub numele de Cilindrul lui "Cir cel Mare", este un document aparținând conducătorului persan Cirus al II-lea cel Mare. Documentul se prezintă sub forma unui cilindru din lut, inscripționat cu o scriere cuneiforma în limba akkadiana. Cilindrul a fost creat după cucerirea persana
Cilindrul lui Cir () [Corola-website/Science/317292_a_318621]
-
Cilindul lui Cir, cunoscut și sub numele de Cilindrul lui "Cir cel Mare", este un document aparținând conducătorului persan Cirus al II-lea cel Mare. Documentul se prezintă sub forma unui cilindru din lut, inscripționat cu o scriere cuneiforma în limba akkadiana. Cilindrul a fost creat după cucerirea persana a Babilonului în 539 î.Hr., cănd Cir a răsturnat pe regele babilonian Nabonidus punând capăt, astfel Imperiului Neo-Babilonian. Textul îl denunță pe Nabonidus
Cilindrul lui Cir () [Corola-website/Science/317292_a_318621]
-
Cir, cunoscut și sub numele de Cilindrul lui "Cir cel Mare", este un document aparținând conducătorului persan Cirus al II-lea cel Mare. Documentul se prezintă sub forma unui cilindru din lut, inscripționat cu o scriere cuneiforma în limba akkadiana. Cilindrul a fost creat după cucerirea persana a Babilonului în 539 î.Hr., cănd Cir a răsturnat pe regele babilonian Nabonidus punând capăt, astfel Imperiului Neo-Babilonian. Textul îl denunță pe Nabonidus ca fiind necuviincios și descrie victoria lui Cir ca fiind plăcută
Cilindrul lui Cir () [Corola-website/Science/317292_a_318621]
-
fiind necuviincios și descrie victoria lui Cir ca fiind plăcută zeului suprem babilonian Marduk. În continuare se descrie modul în care Cir a îmbunătățit viața cetățenilor din Babilon, cum a repatriat popoarele strămutate și cum a reconstruit templele și sanctuarele. Cilindrul a fost descoperit în 1879 de către arheologul Hormuzd Rassam la temeliile Esagilei, principalul templu din Babilon. Astăzi el este păstrat la Muzeul Britanic din Londra. La începutul anilor '70 Șahul Iranului l-a adoptat ca simbol al domniei sale și al
Cilindrul lui Cir () [Corola-website/Science/317292_a_318621]
-
păstrat la Muzeul Britanic din Londra. La începutul anilor '70 Șahul Iranului l-a adoptat ca simbol al domniei sale și al aniversării a 2500 de ani de monarhie, afirmând că acesta a fost "prima carta a drepturilor omului din istorie". Cilindrul a atras atenția în contextul repatrierii evreilor înapoi în Ierusalim, în urma captivității babiloniene.; este văzut ca o confirmare a relatărilor biblice din Cartea lui Ezra (vezi: "Ezra" 1.1-6, 6.1-5; "Isaia" 44.23-45.8; "2 Cronici" 36.22-23).
Cilindrul lui Cir () [Corola-website/Science/317292_a_318621]
-
și a bibliografiei în limba germană, se folosea notația formula 5, În locul capacităților termice masice se pot folosi capacitățile termice molare (formula 7, respectiv formula 8), relația devenind: Pentru evidențierea fenomenelor care definesc coeficientul de transformare adiabatică se poate face următorul experiment: Un cilindru prevăzut cu un piston conține aer. La început presiunea din interiorul cilindrului este egală cu cea din exteriorul său. Ținând pistonul fix, se încălzește aerul din cilindru până la o temperatură oarecare, dată. Deoarece pistonul nu se poate mișca, în timpul încălzirii
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
termice masice se pot folosi capacitățile termice molare (formula 7, respectiv formula 8), relația devenind: Pentru evidențierea fenomenelor care definesc coeficientul de transformare adiabatică se poate face următorul experiment: Un cilindru prevăzut cu un piston conține aer. La început presiunea din interiorul cilindrului este egală cu cea din exteriorul său. Ținând pistonul fix, se încălzește aerul din cilindru până la o temperatură oarecare, dată. Deoarece pistonul nu se poate mișca, în timpul încălzirii volumul aerului din cilindru va rămâne constant, iar presiunea din interiorul cilindrului
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]