4,913 matches
-
o familie nevoiașă. Tata a fost muncitor tramvaist, apoi muncitor textilist, paznic, om de serviciu, lucrător cu ziua în prezent decedat. Mama a fost femeie de serviciu, spălătoreasă în prezent pensionară. Am o soră membră naivă de partid, blândă și cinstită. V-am spus toate astea ca să vă reamintesc că am origine socială sănătoasă, deși asta nu se mai poartă cu atâta zel, ca prin anii copilăriei mele pe care mi-am petrecut-o în Oltenia și în Banat în anii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
întâmplă în această țară. Așadar, aceste cuvinte nu sunt ale unei instigări la o colaborare în masă cu emisiunile Europei Libere, ci vor să spună, pur și simplu, că indiferent de locul unde apare ori de unde este difuzat orice text cinstit despre România, nu poate face decât bine țării, mai ales atunci când acel adevăr se rostește neangajat față de nimeni și nimic în afara propriei conștiințe. Un adevăr pe care nu ești lăsat să-l rostești acasă nu devine o minciună fiindcă l-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
noi suntem fericiți, iar șefii sunt adormiți de ispitele oferite de cei cărora le-au acordat încredere. Ne doare sufletul când vedem pe viu, cum spuneți dvs. de multe ori, când cei trimiși aici în diferite funcții, considerați ca oameni cinstiți, corecți, capabili și incoruptibili (păcat că nu există posibilitatea de a-i controla îndeaproape), cum și la ce se pretează pentru a-și crea un beneficiu, a-i satisface capriciile soției sau pentru a-și îndopa neamurile din țară. Indiferent
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
considerate secret de stat, deși privesc persoane particulare. Când cetățeanul nu cunoaște motivul pentru care i se interzice să primească pașaport, să calce dincolo de graniță, el este lezat în demnitatea și personalitatea sa, se simte stigmatizat, scos din rândurile oamenilor cinstiți și numai pentru că miliția folosește în activitatea ei practici ascunse, necinstite, care aduc rușine unui stat civilizat și care se consideră și democrat. Pentru miliție este mai simplu să procedeze așa: creează suspiciuni, certuri în familie, între prieteni și vecini
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ai trecutului; în care să-ți spun că nu sunt niciun trădător, niciun criminal, niciun gangster (și că n am fost ucis într-o stație de metrou, așa cum ți s-a povestit), pentru a-ți spune că sunt un om cinstit care a beneficiat de generozitatea lumii libere, care mi-a acordat azil politic în ciuda celor 28 de ani petrecuți într-un serviciu de informații al unui stat comunist. O scrisoare în care să cer președintelui Ceaușescu să ordone încetarea asasinatelor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un 1907. Pârcălabii comuniști care au luat țara în arendă de la o putere străină se tem, le este frică. De aceea sunt tot mai brutali și mai perverși. Dacă-și vor pierde gradele, ce vor fi? Ce vor face? Existența cinstită se obține prin muncă în fabrică, pe ogoare, în laboratoare, în spitale, la mesele de lucru ale adevăraților scriitori și poeți, pe planșetele inginerești și la birourile economiștilor, în stare oricând să facă calcule exacte pentru prosperitatea unei țări bogate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
zile, să putem ieși din țară. Sperăm totuși că persoanele care se află în conducerea SUA vor afla și despre situația noastră și ne vor ajuta să obținem viza de intrare în țara liberă și mult dorită. Noi suntem oameni cinstiți, care am muncit din greu aici și vom munci din răsputeri și acolo, nu suntem niște vagabonzi, cum se crede aici, în România, despre noi. Vă mulțumesc din suflet Un grup de intelectuali români, [iarnă] 1985, difuzată la 29 decembrie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a miniștrilor, care se țineau morțiș de posturile lor. Erau unii oameni care nu-și mai puteau stăpâni indignarea. Până la 185 urmă li s-au deschis ochii și celor mai liniștiți și mai puțin intransigenți de felul lor. Toate elementele cinstite și de bună credință s au alăturat Mișcării și blocul unității ei creștea pe zi ce trece”. „A doua comemorare a morții Reginei Maria m-a găsit în București. Această zi a fost remarcată prin ziare și ceremoniile oficiale care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
totală a unui popor. Orice altă încercare e condamnată pieirii. Agentul masoneriei și al iudaismului, omul democrațiilor prăbușite, autorul dezastrului țării să plece de pe tronul României. Mișcarea Legionară este gata să-și asume răspunderea cu colaborarea și înțelegerea tuturor patrioților cinstiți. Mișcarea Legionară este hotărâtă să asigure continuitatea dinastiei românești și să accepte domnia Voievodului Mihail de Alba Iulia. Mișcarea Legionară face apel la întreg aparatul de Stat să-și dovedească sentimentele naționaliste și să se asocieze Gărzii de Fier, să
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Noveanu, acesta a venit cu ideea înființării unui organism politic, care să strângă toată lumea fostă legionară și alte personalități și elemente valoroase, neîncadrate încă în nici o formațiune politică, toate animate de dragostea de țară și având un fond de oameni cinstiți și necompromiși sub nici o formă. Din relatările lui părea că discutase undeva „sus” această problemă și primise o confirmare. După arestarea lui Nicolae Petrașcu și eliberarea lui din decembrie 1945, la o convorbire cu Dr. Noveanu, acesta afirmă că încă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
să devină propriul său șef, schimbându-și mentalitatea retrogradă și astfel pregătiți să-și însușească și să militeze pentru ideile marxiste. Cei care își vor face reeducarea, vor fi puși în libertate unde se vor putea încadra într o muncă cinstită, conform pregătirii, cei care nu au pregătirea definitivată și-o vor putea desăvârși, devenind apoi cetățeni cinstiți ai regimului comunist, cei care nu vor vrea să-și scoată răutatea din ei și să devină alți oameni, vor putrezi în închisoare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
militeze pentru ideile marxiste. Cei care își vor face reeducarea, vor fi puși în libertate unde se vor putea încadra într o muncă cinstită, conform pregătirii, cei care nu au pregătirea definitivată și-o vor putea desăvârși, devenind apoi cetățeni cinstiți ai regimului comunist, cei care nu vor vrea să-și scoată răutatea din ei și să devină alți oameni, vor putrezi în închisoare. Acestea erau cele două alternative pe care colonelul le punea în fața deținuților și fiecare în intimitatea lui
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
dat, în casă fiind noi copiii, am vorbit poate nu cum trebuie, necunoscând valorile reale, relațiile umane, categoriile sociale etc. despre măturătorii de stradă. Atunci, tata, cu tact și judecată profund morală ne-a spus că oricare om, care muncește cinstit și își câștigă pâinea lui și familiei, cu trudă și în condiții grele trebuie să fie respectat și prețuit ca oricare om din societate chiar dacă exercită altă activitate, considerată inferioară, pentru că în întregul ei, societatea poate funcționa prin contribuția de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ordine în organizarea muncii de interes obștesc. - Șefii militari de detașamente sunt răspunzători de disciplina și prezența evreilor, față de inginerii conducători ai lucrărilor, care și ei au răspunderile lor. Comandanții C.R. nu numai că și-au făcut datoria în mod cinstit, dar prin co misiile militare de pe lângă C.R., au cenzurat chiar hotărâri medicale date de medici profesori, întrebuințați în Policlinicile C.F.R., înzestrate cu aparatele necesare și au produs acea controversă medicală considerând ca apți pe cei declarați inapți. Toate exceptările legale
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
mi-ați vorbit adineauri? O să-mi pierd și eu facultatea vorbirii? — Nu asta e important. Esențialul nu e că vorbești sau nu, dar trebuie să pricepi că acesta-i doar primul pas. Nu pricepeam și gata. Eu sunt un tip cinstit și îmi place să recunosc când înțeleg sau când nu înțeleg ceva. Nu suport lucrurile lăsate în coadă de pește. Cele mai multe necazuri provin din situațiile ambigue. Mulți se dau în vânt după ambiguități, dar habar n-au câte probleme se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cu o lopățică și i-a îngropat într-o găleată cu nisip. — Ai grijă să nu obosești și psihic. Mama îmi spunea mereu lucrul ăsta. Oboseala n-are decât să cuprindă trupul, dar nu și sufletul. — Grozav sfat! Să fiu cinstită, nu prea știu cum stau lucrurile cu sufletul, ce înseamnă să-l păzești de oboseală, dar așa am auzit și eu. — Sufletul nu e ceva concret, dacă vrei să știi. Există și-atât. E ca vântul. Îi simți doar existența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
Sistem și m-au asaltat cu întrebări. Și-acum, iar tu! Nu ți se pare că am fost prins într-un program foarte bine pus la punct? Cât naiba știi din toate astea și ce rol ai avut? — Ca să fiu cinstită, nu știu mai mult decât știi tu. L-am ajutat pe bunicul la cercetările lui și am făcut doar ceea ce mi s-a spus. Am fugit încolo și-ncoace, am dat telefoane, am scris scrisori și cam atât. Chiar nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
intervalul 1839-1855 numai trei ani sunt pomeniți aici, ultimul (1855) de două ori, 1852 („La 1852, în ziua când s-a sfințit paraclisul spitalului din Târgul-Neamțului și s-a deschis școala domnească de acolo...”) și 1848, când începe a bântui „cinstita holeră”. În tot acest răstimp, se poate spune, Nic’a lui Ștefan a Petrei, numit Ștefănescu la Târgu Neamț și Creangă la Fălticeni, nu face decât să „înșire” la școli și să lege poznă de poznă: „Îndată după cea cu
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
soțul o înșală și nici Ștefan a Petrei când se gândește la grijile sale, nu râde Irinuca atunci când își vede casa dărâmată și nici fata ei când pleacă, în fiecare luni, pentru o săptămână, în pădure, nu râde, nu glumește „cinstita holeră de la ’48”, nu râd încă mulți și multe în cele patru părți ale Amintirilor...). Desigur, C. nu e un autor posac, care scrie o operă sumbră. Sunt în același timp total inacceptabile clișeul jovialității perpetue și imaginea cam nătângă
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
în pădure (s-ar repezi până acasă, ca să-și aducă „un capăt și securea”, să poată drege căruța, și la ziuă ar fi înapoi). În text nu există nici o indicație în sensul că Malca n-ar fi fost o femeie cinstită. Moș Nichifor Coțcariul sau moș Nichifor șantajistul? Ar fi greșit însă să se deducă de aici că autorul a fost prin excelență „un talent crud”, pentru a folosi eticheta pe care un critic i-a aplicat-o cândva lui Dostoievski
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
ministrul Integrării Europene, Anca Boagiu, În 28 martie 2006, Într-un articol publicat În La libre Belgique, spunea că „romii sunt folosiți ca un exemplu negativ, Însă acest lucru e nesemnificativ pentru țara noastră” și că „românii sunt onești și cinstiți” (Nicolae, 2006, p. 48). Astfel, s-au creat premisele unei dihotomii: ei (romii), care creează probleme țării la nivel internațional, și ceilalți (românii), care sunt cinstiți și onești. Nu pun În discuție afirmațiile ministrului (ce ar putea fi tratate mai
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să mai strivească unele patimi încuibate adânc în mințile rătăcite”, după cum afirmă C. Nedelescu-Zlotești în articolul-program Un fel de prefață (2/1921). După august 1944, D.n. va lua fără ezitare o orientare socialistă, propunându-și să militeze pentru „democrația sinceră, cinstită, adevărată”, pentru prietenia cu URSS. Mai bine de două decenii a fost însă o publicație de popularizare a acelor valori literare, artistice și sociale ce reflectă atașamentul față de tradiție, patriotism și convingeri democratice. Lipsită de un program cultural bine definit
DRUM NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286880_a_288209]
-
, publicație care a apărut la București, între 1914 și 1933, cu subtitlul, foarte amplu, echivalent unui program, „Foaie pentru ridicarea poporului. Stând la îndemâna tuturor ce au de spus un cuvânt cinstit pentru învățătura neamului românesc în viața de toate zilele. Satul mai mult decât Statul. Un neam, un suflet și un hotar.” Director este Simion Mehedinți (Soveja). Dorește să fie o revistă independentă de orice orientare politică, „a poporului românesc, nu
DUMINICA POPORULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286903_a_288232]
-
Răbdarea, Încrederea, Curajul, Speranța, Bucuria versus Prostia, Mediocritatea, Prejudecățile, Intolereanța, Suferința zadarnică, Văicăreala, Superficialitatea, Nepăsarea, Vorba fără rost), relevă un înțelept din speța celor dotați cu harul formulărilor gnomice: „Dac-am înșira tot ce nu face și nu este omul cinstit, am cădea peste portretul mincinosului, al măsluitorului, al iscoadei, al defăimătorului, al fariseului, al tâlharului, al vânătorului de frate. Și le-am găsi vrednice de interes și pline de culoare. Așa suntem făcuți, Dumnezeu să ne ierte.” La numeroasele articole
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
pref. G. Coșbuc, București, 1896; Încoronarea, București, 1901; Florin, Brașov, 1902; Viața și luptele lui Ștefan cel Mare, București, 1904; Zece Mai, București, f.a.; Patrie și libertate, București, 1916; Cântări basarabene, Chișinău, 1919; Chemarea lui Ștefan cel Mare, f.l., f.a.; Cinstiții pionieri ai cooperației, Chișinău, 1928; Unindu-ne, învingem!, Chișinău, 1928; Din minunile cooperației, București, 1929; Fiul cămătarului sau Micii cooperatori, Chișinău, 1930; Imnuri de înfrățire, București, 1930; Între inimă și pungă sau Cooperația e leacul, București, 1931. Repere bibliografice: C.
CUJBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286565_a_287894]