6,220 matches
-
of Upheaval”: „A fost o încălcare de protocol grosolană și o încercare de a-l prinde pe Nixon descoperit, separat de consilierii săi.” La summit-ul lui Reagan - Gorbaciov din noiembrie 1986 de la Rykjavik, Islanda, balanța puterii mondiale s-a clătinat pe margina abisului în momentul în care cei doi lideri mondiali s-au întâlnit în sala de conferințe a vechiului oraș din josul golfului. În timp ce oficialii Departamentului de Stat scrâșneau din dinți afară, Ronald Reagan a fost la un pas
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
de-adevăratelea șs. n.ț. Fantoma e, așadar, nu numai o închipuire, ci și un soi de realitate care poate fi văzută. Iată de ce waki își dăduse seama încă de la început că o anume bizarerie, ceva greu de definit, îi clătinase convingerea că are de-a face cu o ființă reală. Firește, teatrul no trimite neîncetat la ideea unui shite „imaginar”, „vizitator” nocturn al viselor lui waki: „vedenia ce ți-a apărut în vis”... După cum trimite neîncetat și la grămăjoara de
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Dincolo însă de toate aceste corespondențe între aparițiile propriu-zise și halucinațiile plăsmuite de o minte bolnavă, scena ospățului rămâne momentul în care Macbeth trece cu adevărat prin experiența înfricoșătoare a întâlnirii cu Gorgo. În scena ospățului, spectrul lui Banquo, care clatină din cap precum Comandorul din Don Juan, rămânând tăcut în ambele lui apariții și vizibil doar pentru Macbeth, spectrul acesta, așadar, va fi interpretat de către Lady Macbeth ca efect al unei teribile spaime (tot așa cum, în scena iatacului reginei din
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
al întrebării inaugurale din Hamlet, cu care deschideam capitolul dedicat lui Shakespeare, întrebare fondatoare a teatrului, adresată necunoscutului ce înaintează în noapte. Răspunsul își va păstra până la capăt caracterul indecis. Dramaturgul transformă insula din Furtuna în tărâmul unei magii care clatină siguranța privirii și instaurează o unică certitudine: imposibilitatea de a decide în mod absolut între amăgire și adevăr. Așa cum subliniază Prospero, dificultatea de a crede ferm în adevărul lucrurilor (believe things certain) este intim legată de natura însăși a insulei
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Umbre moderne și efigii de ceară " Maeterlinck sau invizibilul din spatele ușiitc "Maeterlinck sau invizibilul din spatele ușii" Toposul funebru și invizibilul fără chip Cu Maeterlinck, marea noapte shakespeariană revine sub forma unui teatru al tenebrelor. Toposul nocturn al lunii, arborii întunecați clătinați de vânt, acesta este decorul nelipsit din piesele dramaturgului belgian 1. Maeterlinck proiectează de fiecare dată o lumină palidă, selenară, asupra castelelor cu înaltele lor bolți obscure, cu coridoarele, galeriile și subteranele lor. Castele cu uși secrete, ale căror chei
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
invizibil care, la autorul suedez, este întotdeauna legat de trecut. În Pelicanul, duhul tatălui mort și încă neîngropat trimite semnale amenințătoare: curenții de aer pătrund prin toate deschizăturile, fac să se trântească ușile, să zboare hârtiile de pe birou, să se clatine un ghiveci de flori așezat pe o consolă, să cadă o fotografie de pe perete sau să se legene balansoarul. Tot el bântuie și în spațiul din afara locuinței, scoate strigăte care se aud pe toată întinderea câmpului din apropiere: „El e
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
munții Chuf. Coperta unei duzini de reviste. Consacrarea lui ca fotograf de război, la cinci ani după ce se inițiase În meșteșug. - Dumneata nu poți să fi fost acolo. Protagoniștii au murit, și de tras trăgeau falangiștii libanezi. Necunoscutul s-a clătinat, confuz, fără să-și ia ochii de la Faulques. A stat așa câteva clipe, apoi a dat din cap. - Eu vorbesc despre altă fotografie. Cea de la Vukovar, În Croația. Mereu am crezut că ți-au dat premiul ăla. - Nu - cum Faulques
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
și a sprijinit motocicleta pe suport. A admirat o clipă albastrul cobalt al mării de cealaltă parte a molului cu felinar din port, năvoadele brune și verzi Îngrămădite lângă bintele pescarilor care, la ora aceea, lucrau În larg, clinchetul fungilor clătinate de briză pe catargele duzinii de nave ancorate pe chei, sub zidul din secolul XVI și sub micul fort care pe vremuri ocrotea golfulețul și populația originară din Puerto Umbría: vreo douăzeci de case date cu var, care se cățărau
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
amenințarea umbrelor ce vin, a Întunericului, a inimii terorizate. Așteptarea nesfârșită, mort de frig Într-o vizuină, cu chiulasa armei lipită de față. A continuat să dea din cap, afirmativ. Amintirile păreau să-i susțină argumentele. Țigara din gură se clătina la fiecare mișcare. - Ți-a fost frică de nenumărate ori, domnule Faulques? - De nenumărate ori, cum spui dumneata. Da. Pe Markovic părea stingherit de jumătatea de zâmbet a pictorului. - Ce-i cu vorba „nenumărate”? - Nimic. E corectă, nu-ți face
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
inamici ce trebuie descurajați, hăituiți și jertfiți pe altarul sfintei bănuieli generalizate. Supravegherea se exercită întotdeauna în numele unei autorități măcinate de îndoieli, roase de neliniști, care pune la bătaie toate strategiile destinate să o apere de ceea ce amenință să o clatine, să o slăbească ori să o conteste. Cum facem însă deosebirea între „a supraveghea” și „a observa”? A priori, observarea se definește prin neutralitate: ea cercetează procese, studiază culturile microbiene și comportamentul cobailor, evoluția pieței și comportamentul clienților. În principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
un solid sistem de autoapărare, destinat să mascheze trădările flagrante. Dintr-un impuls de protecție „burghez”, adevărurile nu sunt lăsate să explodeze; supravegherea le îngăduie doar să scoată o secundă capul la lumină, pe furiș; altfel, ele ar risca să clatine siguranța domestică familială, ce se cuvine apărată cu orice chip, și să spulbere toate iluziile pe care aceasta le întreține. Supravegherea este un test ale cărui rezultate sunt refuzate în comedia bulevardieră, pentru ca nu cumva fisura astfel revelată să amenințe
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
care îi trădaseră, că vor putea să-și identifice „turnătorii”, pe scurt, să-și radiografieze trecutul. Și, deseori, descoperirile au fost dureroase, documentele de-a dreptul răvășitoare. Câte certitudini afective nu s-au prăbușit, câtă încredere spirituală nu s-a clătinat! Scrisul închis între copertele bine păzite „revela”, ca în fotografie, negativul trecutului „supravegheat”. Pe cei ce aveau curajul să-și retrăiască, citind, viața de până atunci, îi aștepta trista încercare de a recompune spectrul prieteniilor acum pierdute, uneori chiar pe
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
sociale, zbenguielile erotice zgâlțâie instituția căsătoriei, erijată în temelie oficială a ansamblului social, și aduc dovada fragilității ei. Dorința fizică se strecoară acolo unde se credea că ordinea economică eradicase totul și-și impusese domnia absolută. Neprevăzutul trupului vine să clatine solidul edificiu conjugal și, luat cu asalt, acesta își dezvăluie crăpăturile, fără să se dărâme totuși. Din recunoașterea acestei situații se hrănesc, de pe poziții opuse, drama - care pune în lumină zbuciumul și frământările unui cuplu conflictual - și comedia - care, deși
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
surprindere, dar documentele păstrate atestă cât de harnici și de stăruitori au fost informatorii furișați în obscuritatea sălilor de teatru. Așa s-a ajuns la o discretă și omniprezentă supraveghere a receptării, căci puterea știe că teatrul, fenomen viu, poate clătina printr-un spectacol interdicțiile și poate face abstracție de cele mai elementare măsuri de precauție. Teatrul reușește să formeze, potrivit termenului sociologic folosit de Durkheim, „comunități efervescente”. Comunități explozive capabile să producă o puternică sociabilitate, care comportă riscuri de contaminare
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
mi vă rog o dată număru B: șase șepte șepte pe două mii doi A: ((la telefon)) mariana... șase sute șapte șapte pe două mii doi B: apelant ciucur↓ intimat ciucur. c) A: bună ziua. fiți amabilă, aveți cumva loțiune gerovital pentru regenerarea părulu? ((B clatină din cap)) A: nu. atunci ulei de ricin. ((B aduce o sticluță)) A: așa șiii dacă aveți cumva tifon. ((uitându-se la sticluța cu ulei)) [nu aveți B: [comprese sterile sau fașă. A: fașă. fașă. ((arătând spre sticluța cu ulei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Participanții: A: 23 de ani, studentă, clientă B: cca 35 de ani; vînzătoare Observații: numai A a știut că se înregistrează. Autorul înregistrării: DS Autorul transcrierii: DS A: <R bună ziua. fiți amabilă↓ aveți cumva> loțiune gerovital↑ pentru regenerarea părului. ((B clatină din cap)) A: nu↓ atunci ulei de ricin↑ ((B aduce o sticluță)) A: așa și:: dacă aveți cumva tifon. ((uitându-se la sticluța cu ulei)) [nu aveți:↑ B: [comprese sterile sau fașă. A: fașă. fașă. ((arătând spre sticluța cu ulei
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
alinare (6); pătuc (6); hintă (5); joc (5); prunc (5); bebe (4); copilaș (4); pat (4); culcuș (3); fericire (3); frumos (3); hamac (3); libertate (3); liniștire (3); părintesc (3); adormire (2); bucurie (2); casă (2); cărucior (2); cer (2); clătina (2); copac (2); copil mic (2); de copil (2); dorm (2); huța (2); huța-huța (2); jucărie (2); legănare (2); mare (2); micuț (2); mișcare (2); mîngîiere (2); moale (2); nostalgie (2); nou-născut (2); nuntă (2); patrie (2); plăcere (2); porc
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
deplasare(5); energie (5); mînă(5); pleca(5); plimbare(5); urni(5); alerga(4); capul(4); degetul(4); dinamic(4); mașina(4); picior(4); rapid(4); sănătate(4); schimba(4); stă(4); a trăi(4); atinge(3); din buric(3); clătina(3); copac(3); corp (3); dansa(3); deget(3); fotbal(3); fugi(3); fundul(3); furnică (3); din loc(3); mașină(3); mișună(3); mobil(3); mort(3); obiect(3); om (3); viteză(3); zboară(3); activ(2); activitate(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acest fapt, un nou proces trebuie Început: „Ca urmare, voi cugeta acum din nou ce anume am socotit altă dată că sunt, Înainte de a fi căzut asupra gândurilor de față; de unde voi Înlătura, apoi, ceea ce prin argumentele Înfățișate poate fi clătinat oricât de puțin, ca astfel să rămână până la urmă doar ceea ce e sigur și neștirbit”. În continuarea acestui text din Meditații, Descartes prezintă cu multă grijă, și cu temere parcă, Întreaga argumentare care Îl va conduce la concluzia că sufletul
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
cele pe care le-am avut Înainte. Iată de ce voi analiza din nou ceea ce credeam că sunt Înainte de a fi intrat În aceste ultime judecăți; și din vechile mele păreri voi Înlătura, apoi, aceea ce, prin argumente Înfățișate, poate fi clătinat oricât de puțin, astfel Încât să nu rămână decât ceea ce e sigur și neîndoielnic. Prin urmare, ce anume am socotit până acum că sunt? De bună seamă om. Dar ce este un om? Voi zice că e un animal rațional? Nu
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
uitam la bătrân, mă uitam la ceapă și simțeam cum mi se ridică tensiunea. Precupeața nu zicea nimic, dar îi citeam în priviri că ține cu el. M-am ambiționat și i-am oferit dublul prețului. Contraoferta dură l-a clătinat rău pe tataie, așa că a încercat să ne blocheze negocierea: „Domnișorico, las-o pe femeia asta, n-auzi că ceapa e a mea?“; se crampona de ceapa aia de parcă ar fi murit fără ea... Banii erau punctul lui slab, aici
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
mi-ai spus nimic niciodată despre povestea asta cu cavoul. Ilie: Nu ți-am spus pentru că nu m-ai fi înțeles, așa cum nici acum nu mă înțelegi. Mi-ai fi împuiat capul cu lot felul de argumente, m-ai fi clătinat și poate c-aș fi renunțat. De aia nu ți-am spus. Mina: Și crezi că acum înțeleg? Ilie: Nu știu, dar asta nu mai are importanță pentru că acum sînt convins că e cea mai bună treabă ce-o am
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Asta-i datorie?! Păi dacă voi o faceți ca pe o datorie, înțeleg de ce-mi umblați voi mie cu cai verzi pe pereți. (Mina se ridică încremenită și o privește pe Vera care, din nou, are impresia că se clatină) Acum ce naiba am mai spus de te uiți așa la mine? Mina: Nu... nimic. (își revine) Nu vrei să-ți dau dulceața de rigoare?... Vera: Dă-mi ce vrei tu. (Mina intră în bucătărie, Vera răsuflă ușurată) Doamne, de-am
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
noi înșine. Autoagresiunea este momentul în care sîntem împinși spre analiză, spre șansa conștientizării imperfecțiunii, a sentimentului de culpabilitate, a concluziei că numai norocul de a fi nedesăvîrșiți ne oferă promisiunea unei posibile deveniri. Se-nțelege, vorbim despre agresiunea care clatină pentru a stabiliza, de dezechilibrul purtător al unui alt echilibru ce va fi într-un raport fidel cu exteriorul și interiorul nostru. Iar cînd criza de evoluție, de creștere se va fi copt, adică atunci cînd mijloacele de interpretare și
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
tine. Și-acum! Mihai: (refuzînd să înțeleagă ceea ce înțelege) Bine, uite, dacă e atît de important pentru tine, am să învăț să patinez. Alex: N-are rost. Nu mai are nici un rost. N-am chef să te văd cum te clatini și dai cu fundul de pămînt. Ca orice om... Deși poate ar fi timpul să vezi cum îți stă... Val: Alex, cred că ești nedrept... (știe unde dă) Îl împovărezi pe tata cu dimensiunile unui supraom... Alex: El m-a
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]