4,535 matches
-
Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. Facultatea de Sociologie și Drept din Cluj (1940-1944), cu doctorat (1948) și Conservatorul din Cluj (1939-1940, 1948-1949, 1953), (doctorat în 1970). Cariera universitară la Conservatorul de Muzică "G. Dima": asistent (1949-1952), lector (1952-1957), conferențiar (1957-1969) și profesor (1969-1989, 1990-1995) a culminat în funcția de rector al acestei instituții (1970-1976). A fost cercetător la Institutul de Istoria Artei al Academiei, filiala Cluj (1956-1973) și vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Tematica să principala
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
Bucholz, Miriam Marbé, George Bălan, Dumitru Bughici, Emilia Comișel, Miron Șoarec și Ion Românu. Profesoară de pian la Liceul de Muzică „Ion Vidu” din Timișoara (1965-1971 și 1977-1990); Asistent univ. la Institutul Pedagogic al Universității de Vest din Timișoara (1971-1977); Conferențiar univ. (1990-1995); Profesor univ. (din 1995) la Facultatea de Muzică a Universității de Vest din Timișoara. Șefa catedrei de interpretare instrumentală a Facultății de Muzică din cadrul Universității de Vest din Timișoara (1992-1998); prodecan (1998-2000); decan (2000-2008). O latură importantă a
Felicia Maria Stancovici () [Corola-website/Science/335706_a_337035]
-
achiziționarea de echipamente pentru dotarea laboratoarelor de licență (laboratorul de Mecanică-Fizică) din cadrul Facultății de Fizică. A participat activ la montarea lucrărilor noi din cadrul laboratorului de Mecanică-Fizică și Acustică. Din anul 2008 și până la deces, a ocupat, prin concurs, postul de conferențiar universitar la Facultatea de Fizică a Universității din București. A participat în numeroși ani la pregătirea lotului lărgit al participanților Olimpiadei Internaționale de Fizică, precum și la concursul de selecție. Această activitate este ilustrată de lucrările: „Concursul de Preselecție pentru Olimpiada
Cristian Ion Gheorghe Ciucu () [Corola-website/Science/335756_a_337085]
-
servit învățământului biologic românesc, trecând rapid prin întreaga ierarhie universitară. În 1923 a fost asistent la Laboratorul de Zoologie descriptivă a Facultății de Științe a Universității din Iași, apoi Șef de Lucrări la aceiași Facultate (1933-1942). În 1942-1948 a fost conferențiar la Facultatea de Agronomie a Institutului Agronomic din Iași; iar în 1948-1950 profesor la Facultatea de Agronomie a Institutului Agronomic din Iași. A fost decan al Facultății de Agronomie a Institutului Agronomic din Iași (1950-1951). În 1950-1964 a fost profesor
Mihai Constantineanu () [Corola-website/Science/332642_a_333971]
-
universitare până la gradul de profesor universitar, iar calitatea de profesor universitar consultant, este menținută actualmente. În 1949-1950 a fost Preparator la Facultatea de Agronomie din Cluj, iar în 1950-1961 Asistent universitar. În 1962-1970 a fost Șef de lucrări, în 1971-1974 Conferențiar universitar, iar în 1974-1988 Profesor universitar la Facultatea de Agronomie din Cluj. În perioda 1990-2004 este Profesor consultant și conducător de doctoranzi. În 1988 s-a pensionat, rămânând profesor consultant și conducător de doctorat. A coordonat tezele de doctorat în
Teodosie Perju () [Corola-website/Science/332707_a_334036]
-
Românești 2007 - Centrul de Cercetare și Creație Teatrală „Ion Sava" Teatrul Național București - Atelier de creație: „Puterea, legitimează?" susținut de regizorul și profesorul Radu Penciulescu 2005 - Doctorat în teatru cu teza " Actorul ca jucător", coordonator prof.univ.dr. Adriana Popovici Din 2005, conferențiar universitar doctor la UNATC 2002 - Seminar la întâlnirea internațională a școlilor de teatru pe tema teatrul tradițional japonez 2000 - Bursa I.T.I. pentru studiul teatrului tradițional japonez Profesor asociat la Universitatea „Hyperion" în perioada 1996-1998 Din 1994 - preparator universitar actorie, UNATC
Liviu Lucaci () [Corola-website/Science/333677_a_335006]
-
Ca urmare, în 1931 a fost invitat să se mute cu toată familia la București fiind numit oftalmolog oficial a Curții Regale Române. La București și-a deschis un cabinet medical de Oftalmologie și după un concurs a fost numit conferențiar la Facultatea de Medicină din București. În 1931 Blatt a fost angajat ca oftalmolog al Curții Regale Române, poziție pe care a deținut-o până în 1947, când monarhia a fost abolită de regimul comunist. În timpul celui de al doilea război
Nicolae Blatt () [Corola-website/Science/333860_a_335189]
-
an. În această calitate, Pimsner a participat efectiv și activ la organizarea învățământului superior ingineresc de aviație din Academia Tehnică Militară (1949-1950). Solidele sale cunoștințe de motoare de aviație i-au permis să parcurgă rapid gradele didactice până la cel de conferențiar (în 1952), devenind titularul cursului de Teoria motoarelor de aviație cu reacție. Până în 1959 Pimsner a profesat în calitate de cadru didactic în Academia Tehnică Militară, fiind avansat succesiv la gradele de maior și lt. colonel (1958). Deși nu a luptat efectiv
Victor Editura Pimsner () [Corola-website/Science/333234_a_334563]
-
pentru lucrările de cercetare elaborate la Institutul de Energetică și la Academia Tehnică Militară, publicate în lucrarea "Exploatarea rațională a gazelor naturale". În 1965 își reia activitatea didactică la Catedra de Termotehnică de la Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic în calitate de conferențiar (1965-1971) și apoi de profesor (1971-1976). La Facultatea de Mecanică a predat cursuri de termodinamică tehnică (termotehnică). În 1971 a obținut titlul științific de doctor-docent în științe tehnice, iar în 1972 dreptul de a conduce lucrări de doctorat. În 1972
Victor Editura Pimsner () [Corola-website/Science/333234_a_334563]
-
apoi la Facultatea de Matematică a Universității din București (1935). În 1939 este licențiat în matematică. În anul următor, pleacă la Roma, ca în 1942 să obțină doctoratul. În 1943 se întoarce în țară, iar în perioada 1948 - 1950 este conferențiar la Catedra de Algebră și Geometrie Algebrică în cadrul Universității din București. Între timp, a predat complemente de aritmetică, geometrie și analiză matematică, teoria grupurilor, a structurilor și geometrie descriptivă. A fost prodecan la Facultatea de Matematică și Fizică, apoi șef
Gheorghe Galbură () [Corola-website/Science/333307_a_334636]
-
(n. 14 aprilie 1943, Iași) este un , critic literar, teatrolog și lexicograf român. Este fiul Margaretei Faifer (născută Irimia), medic, și al lui Laurențiu Faifer, conferențiar universitar. Absolvă, în 1966, Facultatea de Filologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza" din Iași. Este apoi angajat la Institutul de Filologie Română „A. Philippide" din Iași (Academia Română), în cadrul sectorului de istorie literară, unde a fost avansat ca cercetător științifical principal
Florin Faifer () [Corola-website/Science/333355_a_334684]
-
(n. 25 august 1972, Ghidighici, Chișinău, Republica Moldova) este un critic și istoric literar, doctor habilitat în filologie, conferențiar universitar din Republica Moldova. a făcut studii la Școala Pedagogică din Călărași (1991) și la Facultatea de Filologie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (1996). Și-a luat doctoratul în filologie (2003) cu tema "Lirica feminină din Basarabia (anii ’20-
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” (1996). Și-a luat doctoratul în filologie (2003) cu tema "Lirica feminină din Basarabia (anii ’20-’30)" și postdoctoratul (2011) cu tema " Structuri dialogice în romanul românesc din secolul al XX-lea". Este conferențiar universitar la catedra de Literatură româna și comparată, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău și cercetător științific principal la Direcția Teorie și metodologie literară a Institutului de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei. În perioada 2006-2009 este
Aliona Grati () [Corola-website/Science/334681_a_336010]
-
în Oltenia (1821 - 1944). A fost cercetător științific la Filiala din Craiova a Academiei Române, secția de istoria artei, director al Muzeului de Artă din Craiova, până la pensionare, în anul 2004, apoi cercetător științific I, până la 10 decembrie 2009. A fost conferențiar universitar (1994 - 1998), profesor universitar (1998 - 2008) la Facultatea de Teologie din Craiova, unde a predat cursurile de Istoria Artei și Istoria și spiritualitatea Bizanțului. Este membru al U.A.P. din România, Secția de Istorie și Critică de Artă din
Paul Rezeanu () [Corola-website/Science/334839_a_336168]
-
1963-1971 profesor de teologie (cursuri - Vechiul Testament, Noul Testament, Dogmatică, Îndrumări misionare și Istoria Bisericii Române) la Seminarul Teologic din Caransebeș și director al acestei școlii (1967-1971). A avut o bogată activitatea didactică la Institutul Teologic Universitar din Sibiu, unde a fost conferențiar (1971-1973), lector la Catedra de Vechiul Testament și Limba Ebraică (1973-1979), apoi profesor titularizat la aceeași catedră (1979-2008). A deținut aici funcția de Prorector între 1979-1991. După ce Institutul de devenit din 1991 Facultatea de Teologie "Andrei Șaguna” a Universității "Lucian Blaga
Dumitru Abrudan () [Corola-website/Science/334867_a_336196]
-
în cadrul Liceului „Sf. Sava” și al Seminarului Pedagogic Universitar. S-a specializat în istorie antică în Germania între anii 1910-1913, la München, Leipzig și Bonn, cu istoricul Ulrich Wilken și arheologul G. Loeschke. După Primul Război Mondial a fost numit conferențiar la nou înființata Universitate din Cluj. În 1922 a fost recomandat de Universitatea din Cluj pentru a deveni membru al Școlii Române din Roma făcând parte din prima serie de bursieri (1922-1924). Emil Panaitescu a obținut, în februarie 1925, doctoratul
Emil Panaitescu () [Corola-website/Science/332056_a_333385]
-
asistent la Academia de Studii comerciale din București. A fost bursier al Școlii române din Roma între anii 1923-1925. Din 1925 a fost lector de limba și literatura română în cadrul catedrei de limbă română al Universității din Roma, iar apoi conferențiar (1929) și profesor titular (1936). Stabilit în Italia a urmărit în studiile sale raporturile culturale româno-italiene.
Claudiu Isopescu () [Corola-website/Science/332065_a_333394]
-
a susținut teza de doctorat cu tema Ciriaco d'Ancona e la Crociata contro i Turchi, în specialitatea istorie medie universală și bizantinologie. După 1936 a fost numit asistent universitar la Universitatea din Cluj iar în anul 1944 este numit conferențiar la aceeasi universitate. Titlul de profesor universitar l-a primit în 1962. În 1972 a primit titlul de profesor emerit. Opera să încorporează contribuții fundamentale în problemele pe care le-a abordat: cruciadele, efortul anti-otoman al popoarelor din Balcani, umanismul
Francisc Pall () [Corola-website/Science/332063_a_333392]
-
șef de Sector și al Secției sociale, la Institutul de Geriatrie (1965- 1969) unde colaborează cu fondatoarea geriatriei românești, Ana Aslan. La invitația acad. Eugen A. Pora preda la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj cursuri de biofizica și biomatematica (1963-1969) în calitate de conferențiar. În 1969 este numit director adjunct la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române (condus de prof. Olga Nekrasov). Deși este foarte cunoscut și apreciat în general, este privit cu neîncredere în cercurile științifice românești din cauza refuzului sau de a se
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]
-
un băiat). Vorbește fluent limbile germană, engleză și franceză. În 1981, Prokopis Pavlopoulos și-a început activitatea didactică în învățământul superior, ca lector la catedra de drept public a Facultății de Drept a Universității din Atena. În 1983 a devenit conferențiar și în 1986 profesor asociat. Din 1989, este profesor titular al disciplinei „Drept administrativ”. În anul universitar 1991-1992 a deținut funcția de director al secției de drept public a aceleiași facultăți. A predat și ca profesor invitat la Universitatea Paris-II
Prokopis Pavlopoulos () [Corola-website/Science/333910_a_335239]
-
de Teatru, cu lucrări realizate de studenții Facultății de Design - Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad În sfârșit, dar nu în ulimul rând, între 15 și 20 noiembrie, se desfășoară workshopul susținut de Miklós Bács, actor al Teatrului Maghiar de Stat și conferențiar universitar doctor abilitat la Facultatea de Teatru și Televiziune din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, workshop intitulat Practica monologală în arta dramatică.
Începe Festivalul de Teatru Clasic de la Arad by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104293_a_105585]
-
în cuprinsul său, pe structura raportului individual întocmit de un membru cu grad de lector universitar. Deci nu un profesor universitar a analizat lucrarea, ci un lector. (Oricum, dintre cei trei membri, doi sunt lectori, grad inferior atât celui de conferențiar, cât și celui de profesor universitar). În plus, Comisia de etică a Universității București care, printre altele, a constatat o presupusă "slabă calitate a actului de coordonare științifică", nu are în componența sa nici măcar un membru specializat în științe juridice
Gabriel Oprea contestă în Justiție decizia CNATDCU by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/102850_a_104142]
-
la ideea de a avea 300-400 de participanți în fiecare an și să-i vezi pe tineri asistând la lecții dificile, de formare a caracterului, de genomică și proteomică, de roboți, de genetică... Totul are aici succes și în funcție de farmecul conferențiarilor. Plus faptul că totul se petrece în mijlocul naturii, oamenii sunt degajați. Vin și străini, toată lumea vorbește aici și în engleză. Atlantykron reprezintă o demonstrație că tinerii vor să meargă la școală, dar fără catalog și note. Fiecare dorește să învețe
ACADEMIA DE VARĂ ATLANTYKRON, cea mai longevivă manifestare dedicată cunoașterii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104864_a_106156]
-
și desen la Universitatea din Viena. Începând cu anul 1865 se mută cu familia la München și urmează cursurile Academiei de Arte frumoase din Müchen avându-i ca profesori pe Alexander Wagner și Carl Theodor von Pilony. Devine profesor și conferențiar al Academiei de Arte din Munchen începând cu anul 1878 până în 1919 și se căsătorește cu Sophie Schmid. A avut colegi pe Franz von Stuck și Wilhelm von Diez. Deși creația lui nu a avut un succes remarcabil de-a
Gabriel Hackl () [Corola-website/Science/334526_a_335855]
-
dintre ele, extrem de binevenite în ceea ce privește textul efectiv pe partea acesta de familie ocupațională de Educație. Iar pe grilă, în afara observației legate că pe partea universitară, unde noi încurajăm numai asistenții debutanți să crească și avem o problemă la nivel de conferențiari, nu am avut discuții contradictorii. În principiu, grila a fost gândită ca fiind în regulă pentru sistemul educațional. Ce au scos în evidență sindicatele a fost că ei nu acceptă (majorarea salariilor n.r.) de la 1 august 2017, ci de la 1
Ministrul Muncii, detalii de la întâlnirea cu sindicatele pe tema OUG-ului privind salarizarea by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/103009_a_104301]