6,908 matches
-
asumate și promovate exclusiv de ființa umană, și anume: inovare producerea de noi răspunsuri comportamentale, adaptative, pe baza unor noi opțiuni atitudinale și valorice; diseminare achiziționare de la "inventator" și transfer către "celălalt", printr-un proces interindividual; standardizare elaborarea unor patternuri consistente și referențiale, printr-un proces intragenerațional; durabilitate conservare în timp, în cadrul unei generații; difuziune răspîndire de la un grup la altul, printr-un proces intergrupal; tradiție persistența de la inovator la generația următoare, prin intermediul unui proces intergenerațional; nonsubzistență transcende subzistența, nefiind dependentă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
altor grupuri" (Cozma, 2001, p. 104). Societățile multiculturale sînt realități sociale plurale, în care diferitele straturi etnice, confesionale, generaționale se alătură în cadrul unui context istoric determinat. Disponibilitatea reciprocă a grupurilor implicate este una pasivă, rutinieră, angajată fără prea multe relații consistente de schimb și cooperare. Această aglutinare a reperelor axiologice nu exclude existența unui set comun de valori și principii legate de identitatea civică, dincolo de identitatea etnică sau religioasă. Comunitățile interculturale includ grupuri etnice, religioase, culturale care nu numai că partajează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Iacob, Lungu, 1999; Iacob, 2003), descriind felul în care metabolismele identitare sînt puternic influențate de dimensiunea istorică a socialului. Totodată, explorarea reprezentărilor și memoriei sociale, privite ca principale resurse ale identităților individuale și colective, a fost exersată în cadrul unui ansamblu consistent de abordări ale școlii românești de psihologie socială (Neculau, 1996, 1999, 2003, 2010; Chelcea, 2008a; Iluț, 2009). în cadrul contribuțiilor evocate se distinge între identitatea individuală și cea socială. Prima categorie sugerează identitatea sinelui, fiind acea structură subiectivă, suficient de stabilă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pozitivă a stimulului (ce este prezentat, de exemplu, sub forma unor cuvinte sau ideograme dintr-o limbă inaccesibilă subiectului). în deceniile care au urmat experimentului originar s-au realizat aproximativ 30 de replici ale acestuia în SUA, care au confirmat consistent rezultatele inițiale. De exemplu, studiile asupra atracției interpersonale au valorificat acest postulat, căci s-a observat că dacă numărul de expuneri sporește, atunci și atractivitatea crește (Moreland, Zajonc, 1982; Moreland, Beach, 1992). În 1983, în Belgia, Vanbeselaere a realizat o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Germania și Belgia, opoziția grupului față de deviant este mai redusă, mai puțin critică, grupul încercînd să-l persuadeze ("să-l aducă pe calea cea bună"). De Monchaux și Schimmin observă în 1955, în Marea Britanie, că dacă devianții își exprimă preferința consistent, ei pot ajunge liderii grupului. Acest fenomen a fost denumit de S. Moscovici "influență minoritară" și a devenit ulterior o temă favorită a psihologiei sociale europene (Moscovici, Markova, 2006). Influența minoritară este mai amplă în unele țări în care sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
între 1958 și 1960, de către Misumi și Haraoka. în cadrul acestor studii, discuțiile de grup s-au dovedit a fi mai eficiente în comparație cu simpla expunere la mesaje cu rol de convingere a audienței prin intermediul lecturilor. Rezultatele nu sînt tocmai surprinzătoare, fiind consistente cu natura orientată pe grup (colectivistă) a societății japoneze. În Norvegia, în 1960, într-un studiu realizat într-o fabrică de pantofi, French, Israel și ¯s ajung la o concluzie diferită. Astfel, mulți angajați nu percep discuțiile de grup ca
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interși intranațională din punct de vedere cultural, după cum pot fi semnalate numeroase subculturi în cadrul culturilor naționale, acestea din urmă putînd fi calificate doar convențional ca fiind omogene și lipsite de contradicții interne. Totuși, prezumția de omogenitate are un suport sociologic consistent, căci s-a remarcat dincolo de orice dubii că la nivel macrostructural, reprezentanții anumitor națiuni activează comportamente sociale specifice față de cei ai altor națiuni, care pot fi evidențiate ca tendințe medii pe eșantioane și care permit comparații pe dimensiunile respective între
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
s-a finalizat prin comparații interțări și sinteze transnaționale. Pînă în 2010 s-au colectat numeroase alte date prin utilizarea aceleiași metodologii, numărul țărilor investigate ajungînd la peste 70. (Schwartz, 1992, 1994a, 1994b, 1999, 2000, 2001, 2005). Rezultatele sînt foarte consistente la nivel intercultural, iar modelul evidențiat de autor se dovedește viabil pentru marea majoritate a culturilor naționale incluse, cu două excepții moderate, China și Zimbabwe. în anul 1987, Shalom Schwartz, împreună cu Bilsky, a construit o teorie a structurii sistemului de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care sînt situați actorii sociali, căci și contextele își au propriile lor coduri implicite comunicaționale. De aceea, este important ca cei care realizează diagnoze interculturale să dobîndească aceste abilități specifice de decodificare a înțelesurilor contextuale ascunse, care pot da seama consistent de dinamica relațională. O altă paradgimă explicativă în registrul dimensiunilor culturale de factură antroplogică introdus de E.T. Hall este orientarea temporală-policronologică versus monocronologică, descriind un set atitudinal fundamental proiectiv/regresiv al subiecților majoritari dintr-o arie culturală. Conceptul de timp
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
opuse. Cealaltă dimensiune culturală majoră structurată în plan axiologic este intim asociată cu tranziția de la societățile industriale la cele postindustriale, care întrețin polaritatea simbolică dintre valorile supraviețuirii și cele ale exprimării de sine. întrucît societățile prospere contemporane, care au experimentat consistent modelul democrației liberale și al economiei de piață funcțională, au ajuns la un nivel fără precedent al prosperității și echilibrului societal și biografic, depășind nevoile primare de subzistență, ele au ajuns să producă un tip sociologic majoritar care rîvnește la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cinice social față de cei în vîrstă. Pe lîngă imaginea negativă despre alții, s-a observat și o corelație a cinismului cu o imagine de sine negativă și cu lipsa satisfacției în articularea relațiilor sociale, studiul sugerînd că cinismul social influențează consistent modul în care oamenii apreciază relațiile lor cu lumea socială, generînd efecte psihologice negative considerabile. Cercetarea citată a lui Neto a relevat totodată o asociere pozitivă a complexității sociale cu internalitatea locului controlului și cu imaginea pozitivă asupra persoanelor în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Bond, Leung et al., 2004a, 2004b; Bond, 2005; Chen et al., 2006a, 2006b; Leung, Bond, 2004; Singelis et al., 2003). Apoi, ne vom preocupa de valorificarea conceptului de "cultură organizațională" din mediul educațional, care ar putea fi examinată pornind de la consistenta literatură de specialitate centrată pe conceptul de "dimensiuni culturale", prin tradiția de cunoaștere inaugurată de Geert Hofstede și discipolii săi (Hofstede, 1980/2001, 1986, 2002; Smith, Dugan, Trompenaars, 1996; Schwartz, 1992, 1994, 1999; Schwartz, Bardi, 2001; Schwartz, Bardi, Bianchi, 2000
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
relaționale, un mijloc prin care îmi pot atinge scopul de a-mi depăși deficitul de capital simbolic (Bourdieu, 1997), marginalitatea și ratarea "programată" instituțional. Faptul că membrii corpului didactic, precum unii dintre cei mai penetranți agenți socializatori care pot reconfigura consistent tiparele relaționale și atitudinale ale tinerilor, înregistrează scoruri atît de ridicate ale cinismului social este o expresie a întinderii și gravității acestui simptom de patologie socială. Multe din speciile comportamentale caracterizate de neîncredere instituțională și interpersonală, fatalism public și autism
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nuanțate. Corelațiile din interiorul modelului dintre controlul destinului și religiozitate (r = +0,47, p < 0,01), precum și scorurile mari la cinism social, asociate cu scoruri scăzute la controlul destinului prefigurează modesta autodeterminare a subiecților. Una dintre sursele cauzale cele mai consistente ale acestor simptome dezangajate o constituie, așadar, capacitatea scăzută de "stăpînire a propriei vieți", calificată deficient atît în plan cognitiv, cît și în plan afectiv (corelația dintre autodeterminare și controlul destinului este r = -0,56, p < 0,01, și între
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1999, p. 138) observă cum lotul compus din ruși este mai colectivist decît loturile alcătuite din estonieni și americani. în același timp, rușii care trăiesc în Estonia sînt mai puțin colectiviști decît rușii care trăiesc în Rusia. Aceste observații sînt consistente cu cele ale lui Triandis și colaboratorii (Triandis, Bontempo, Asai, Lucca, 1988; Triandis et al., 1990, apud Realo, Allik, 1999, p. 139). 8.3.5. Culturile africane: Egipt și alte culturi naționale Pentru a examina atribuirea generală a individualismului la
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o serie de cercetări privind interacțiunea mamă-copil în mai multe culturi și a semnalat cum contrastul dintre colectivism și individualism furnizează un cadru de referință util pentru explicarea diferențelor interculturale privind această interacțiune. Ansamblul cercetărilor tematice aduce cu sine dovezi consistente ce indică diferențe semnificative în ce privește procesele psihologice fundamentale între membrii culturilor individualiste și colectiviste. Astfel, diferențe au fost observate în procese ca: învățarea, întărirea și perceperea socială (Bond, Forgas, 1984, apud Darwish, Huber, 2003, p. 49), motivarea, trăirea afectivă și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tendințe se arată a fi cele mai importante în compararea celor două tipuri de culturi: a) indivizii din culturile colectiviste sînt centrați mai mult pe context decît pe procesele interne în prezicerea comportamentului celuilalt; b) comportamentul individual este mai puțin consistent în culturile colectiviste în diferite situații; c) în culturile colectiviste comportamentul este mai predictibil după norme și roluri decît după atitudini. Cercetătorii interculturali sugerează că diferențele în valorile culturale individualiste și colectiviste influențează munca în echipă, compoziția, procesele de grup
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o perspectivă generală și impersonală fără a lua în considerare situația specifică în care se află individul la momentul respectiv. Să reținem, dincolo de aspectele contradictorii anterioare, unanimitatea cercetătorilor din registrul psihologiei sociale în a decide că valorile constituie cel mai consistent predictor al structurării atitudinilor și comportamentelor. De aici rezultă importanța majoră a studierii valorilor sociale, ca pattern fundamental ce configurează registrul subiectivității sociale. Fără deslușirea acestui registru, o autentică cunoaștere a "realității sociale obiective", cu tot spectrul comportamental variat care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comunitare și acceptarea de sine, iar pentru aspirațiile extrinseci succesul financiar. Studiul are cinci ipoteze de cercetare, însă noi vom prezenta numai două semnificative: 1. Subiecții americani vor prezenta o încredere mai mare, întrucît aspirațiile lor se vor împlini mai consistent decît în cazul subiecților români. 2. Pentru eșantionul românesc, considerarea succesului financiar ca fiind un element central al aspirațiilor în viață va corela pozitiv cu starea de bine psihologic. Instrumentele de măsură utilizate au fost următoarele: Indexul aspirațiilor (Aspiration Index
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de interviuri de istorie orală). Premisa conceptuală a explorării subiectivității sociale a constituit-o natura negociată, interacționistă a identității sociale a subiecților. Totodată, există o unanimitate a cercetătorilor din registrul psihologiei sociale în a decide că valorile constituie un predictor consistent al structurării atitudinilor și comportamentelor (Homer, 1993; Scott, 2000; Boehnke, 2008). De aici rezultă importanța majoră a studierii valorilor sociale, ca pattern fundamental ce ordonează structurarea resurselor subiective dintr-o societate. Fără deslușirea acestui registru, o autentică cunoaștere a "realității
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a studiilor a fost dedicată diferențelor în abilitatea de autodezvăluire ca rezultat al socializării diferite și al însușirii diferențiate cultural a rolurilor de gen (Hargie et al., 2001). Autodezvăluirea, privită drept capacitate a actorului social de a transmite audienței informații consistente despre propria sa identitate, este esențială pentru stabilirea oricărui tip de relație interpersonală, dar și pentru ansamblul tiparelor relaționale dintr-o societate. O asemenea deschidere față de "celălalt" este marcată precumpănitor de către specificul contextului sociocultural în care individul se dezvoltă, și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de societăți, exprimată prin măsura în care alegerea individuală joacă un rol în formarea relațiilor heterosexuale de tip "romantic" și în decizia de "a trăi împreună cu celălalt", colectiviștii angajîndu-se într-o strategie în alegerea partenerului mai puțin autonomă. O abordare consistentă românească a temei realiză recent de P. Iluț (2009, pp. 235-296), subliniind că, în pofida opiniei comune, studiile din domeniu dovedesc că și în culturile colectiviste, în care căsătoriile sînt mult mai frecvent planificate în prealabil, majoritatea protagoniștilor au posibilitatea de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
înjosirii" (abasement), "nevoia de afiliere" (affiliation), "deferența" (deference), "disponibilitate pentru sprijinirea celuilalt" (succorance), "disponibilitate pentru educare" (nurturance). Investigația evocată a mai semnalat faptul că gradul de consens în ceea ce privește favorizarea atributelor distinctive variază de la o cultură la alta și opțiunea mai consistentă sau mai nuanțată în construirea stereotipurilor de gen corelează cu dimensiunile semnalate de G. Hofstede. Astfel, scorurile mari la individualism sînt însoțite de un consens scăzut privitor la susținerea stereotipurilor de gen (în acest caz au fost înregistrate mai multe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
et al., 2009; Schimmack, 1996; Fridlund, 1997; López, 2009; Krause, 2010). Totodată, în ultimii ani s-au articulat o serie de sinteze românești semnificative, concentrate asupra acestui subiect (Chelcea, 2008a, pp. 355 376; Iluț, 2009, pp. 553-594), precum și o monografie consistentă, care tratează problematica sociologiei emoțiilor în spațiul public românesc (Chelcea, 2008b). Cercetările asupra expresivității emoționale au fost inițiate încă de la sfîrșitul deceniului al șaptelea al secolului XX de către P. Eckman și colaboratorii săi (1969, 1982, 1987, 1993, 1994), care au
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Deși universaliștii au adus dovezi și argumente împotriva primelor două provocări relativiste (Ekman, 1999; Ekman et al., 1987, 1991a, 1991b), a treia provocare legată de metodologia deficitară întrebuințată în vederea sublinierii "universalității exteriorizării emoțiilor" nu a fost abordată sistematic. Cel mai consistent argument universalist la aceste demersuri metodologice a recentrat accentul pe studii în care observatorilor li se dă posibilitatea să descrie liber emoția prezentă într-o expresie facială dată. Cercetările au demonstrat că observatorii tind să dea răspunsuri folosind etichete emoționale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]