4,927 matches
-
striat cardiac 3.2.1. Mecanismul molecular al contracției musculare cardiace este similar cu cel al mușchiului striat scheletic (glisarea miofilamentelor). 3.2.2. Etapele contracției musculare presupune de asemenea generarea și propagarea potențialului de acțiune și cuplarea excitației cu contracția. Există însă câteva particularități: (1) Existența platoului și durata mare a potențialului de acțiune. Această particularitate se datorează faptului că potențialul de acțiune miocardiocitar este generat de două tipuri de canale ionice: a) canalele rapide de sodiu, aceleași ca la
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
de calciu eliberați din cisternele reticulului sarcoplasmic, în timpul potențialului de acțiune, cantități mari de calciu pătrund din mediul extracelular prin intermediul canalelor lente și al membranei sistemului T în sarcoplasmă. Acest curent extracelular de ioni de calciu este esențial pentru forța contracției musculare cardiace, deoarece reticulul sarcoplasmic miocardiocitar este slab reprezentat și nu poate depozita o cantitate suficientă de ioni de calciu necesară unei contracții maximale. 3.2.3. Relaxarea musculară se realizează prin mecanisme similare cu cele descrise la mușchiul scheletic
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
al membranei sistemului T în sarcoplasmă. Acest curent extracelular de ioni de calciu este esențial pentru forța contracției musculare cardiace, deoarece reticulul sarcoplasmic miocardiocitar este slab reprezentat și nu poate depozita o cantitate suficientă de ioni de calciu necesară unei contracții maximale. 3.2.3. Relaxarea musculară se realizează prin mecanisme similare cu cele descrise la mușchiul scheletic, cu mențiunea că ionii de calciu din sarcoplasmă sunt pompați nu numai către reticulul sarcoplasmic cât și în tubii T. 3.3. Contracția
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
contracții maximale. 3.2.3. Relaxarea musculară se realizează prin mecanisme similare cu cele descrise la mușchiul scheletic, cu mențiunea că ionii de calciu din sarcoplasmă sunt pompați nu numai către reticulul sarcoplasmic cât și în tubii T. 3.3. Contracția mușchiului neted 3.3.1. Particularități Datorită particularităților sale (tonică, prelungită) contracția musculară netedă are mai multe deosebiri față de cea a mușchiului scheletic: (1) Potențialele de acțiune sunt generate în același mod ca la mușchiul scheletic, dar apar aproape exclusiv
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
cu cele descrise la mușchiul scheletic, cu mențiunea că ionii de calciu din sarcoplasmă sunt pompați nu numai către reticulul sarcoplasmic cât și în tubii T. 3.3. Contracția mușchiului neted 3.3.1. Particularități Datorită particularităților sale (tonică, prelungită) contracția musculară netedă are mai multe deosebiri față de cea a mușchiului scheletic: (1) Potențialele de acțiune sunt generate în același mod ca la mușchiul scheletic, dar apar aproape exclusiv doar la mușchiul neted monounitar. Se descriu două forme diferite de potențiale
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
fibrele musculare netede (așa zisa activitate electrică lentă bazală, formată din unde lente, adică din variații locale nepropagate ale potențialului de repaus care „antrenează” întreaga masă musculară); b. potențiale cu platou, care se caracterizează prin repolarizare întârziată, fiind răspunzător pentru contracțiile prelungite ale unor mușchi netezi (de exemplu din uter sau perete vascular). (2) Poate fi declanșată și fără potențiale de acțiune, în două moduri distincte: a. În majoritatea cazurilor, prin acțiunea directă asupra aparatului contractil muscular a două mari categorii
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
potențial joncțional” care nu este un potențial de acțiune real, deoarece fibrele musculare interesate (de obicei mușchi netezi multiunitari) sunt prea mici pentru a putea genera un astfel de potențial. Stimulii uzuali sunt de natură nervoasă. (3) Calciul ionic necesar contracției majorității mușchilor netezi provine ca și în cazul mușchiului striat cardiac în principal din mediul extracelular, deoarece reticulul sarcoplasmic al mușchiului neted este rudimentar. (4) Deoarece mușchiul neted nu conține troponină, contracția mediată de calciu a acestuia este activată printr-
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
sunt de natură nervoasă. (3) Calciul ionic necesar contracției majorității mușchilor netezi provine ca și în cazul mușchiului striat cardiac în principal din mediul extracelular, deoarece reticulul sarcoplasmic al mușchiului neted este rudimentar. (4) Deoarece mușchiul neted nu conține troponină, contracția mediată de calciu a acestuia este activată printr-un mecanism diferit: - ionii de calciu se leagă la calmodulină, o proteină similară troponinei; - complexul calciu-calmodulină se leagă de o proteină fosforilantă, miozin-kinaza, pe care o activează; - miozin kinaza activată fosforilează miozina
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
ionii de calciu se leagă la calmodulină, o proteină similară troponinei; - complexul calciu-calmodulină se leagă de o proteină fosforilantă, miozin-kinaza, pe care o activează; - miozin kinaza activată fosforilează miozina care astfel se poate lega la filamentul de actină și generează contracția. (5) Fixarea punților transversale ale miozinei la filamentele de actină are o durată foarte mare. Cauza probabilă ar fi activitatea enzimatică (ATP-azică) foarte redusă a capului miozinic. Această particularitate are patru consecințe importante: - creșterea importantă față de mușchiul scheletic a forței
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
filamentele de actină are o durată foarte mare. Cauza probabilă ar fi activitatea enzimatică (ATP-azică) foarte redusă a capului miozinic. Această particularitate are patru consecințe importante: - creșterea importantă față de mușchiul scheletic a forței musculare; - mecanismul de „blocare” (latch) pentru menținerea contracției musculare prelungite: adică reducerea gradului de stimulare fără scăderea forței de contracție în momentul atingerii maximului de contracție; - latența mare de la începutul contracției și întârzierea relaxării mușchiului neted; -scăderea importantă a cantității de energie necesară procesului contractil. 3.3.2
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
activitatea enzimatică (ATP-azică) foarte redusă a capului miozinic. Această particularitate are patru consecințe importante: - creșterea importantă față de mușchiul scheletic a forței musculare; - mecanismul de „blocare” (latch) pentru menținerea contracției musculare prelungite: adică reducerea gradului de stimulare fără scăderea forței de contracție în momentul atingerii maximului de contracție; - latența mare de la începutul contracției și întârzierea relaxării mușchiului neted; -scăderea importantă a cantității de energie necesară procesului contractil. 3.3.2. Relaxarea mușchiului neted are câteva particularități față de cea a mușchiului scheletic: (1
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
capului miozinic. Această particularitate are patru consecințe importante: - creșterea importantă față de mușchiul scheletic a forței musculare; - mecanismul de „blocare” (latch) pentru menținerea contracției musculare prelungite: adică reducerea gradului de stimulare fără scăderea forței de contracție în momentul atingerii maximului de contracție; - latența mare de la începutul contracției și întârzierea relaxării mușchiului neted; -scăderea importantă a cantității de energie necesară procesului contractil. 3.3.2. Relaxarea mușchiului neted are câteva particularități față de cea a mușchiului scheletic: (1) Scăderea concentrației ionilor de calciu intracitoplasmatici
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
patru consecințe importante: - creșterea importantă față de mușchiul scheletic a forței musculare; - mecanismul de „blocare” (latch) pentru menținerea contracției musculare prelungite: adică reducerea gradului de stimulare fără scăderea forței de contracție în momentul atingerii maximului de contracție; - latența mare de la începutul contracției și întârzierea relaxării mușchiului neted; -scăderea importantă a cantității de energie necesară procesului contractil. 3.3.2. Relaxarea mușchiului neted are câteva particularități față de cea a mușchiului scheletic: (1) Scăderea concentrației ionilor de calciu intracitoplasmatici se realizează tot cu ajutorul pompelor
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
calciu intracelular, interacțiunea calmodulină - calciu urmează un model invers față de cel descris anterior, exceptând prezența defosforilării capului miozinic care necesită prezența miozin-fosfatazei. (3) În condițiile variațiilor de lungime, mușchiul neted (în special cel visceral) își poate recăpăta rapid forța de contracție originală, fenomen cunoscut sub denumirea de stress-relaxare (sau plasticitate). Importanța sa constă în aceea că el permite oricărui organ cavitar să mențină aceeași presiune în interiorul lumenului său, independent de lungimea fibrelor sale. 4. Potențialul metabolic muscular (6, 8, 14, 21
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
substrate energetice (de exemplu glucoza) este utilizată direct pentru sinteza ATP din moleculele constituente (ADP și Pi). De remarcat în aceste condiții este activitatea adenilat kinazei (miokinaza, enzimă abundentă mai ales în mușchi și ficat) care convertește ADP rezultat din contracție în ATP și AMP. Deosebit de importantă pentru mușchi este relația ATP - creatinfosfat. Acesta din urmă se poate acumula în anumite limite în mușchi constituindu-se ca o „rezervă” de legături macroergice. Depozitarea se face în starea de repaus și în
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
din urmă se poate acumula în anumite limite în mușchi constituindu-se ca o „rezervă” de legături macroergice. Depozitarea se face în starea de repaus și în condițiile excesului de ATP. Creatinfosfatul servește pentru furnizarea rapidă de ATP în momentul contracției, sinteza obișnuită de ATP necesitând un timp mai îndelungat. Sinteza și utilizarea creatinfosfatului în mușchi se fac prin intermediul reacției reversibile catalizată de creatinkinază (creatinfofokinază, CK, CPK). Utilizarea diverselor substraturi metabolice ca surse de energie la nivel muscular este condiționată de
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92217_a_92712]
-
se execută într-un ritm exprimat de metronom, sau de comanda verbală a kinetoterapeutului. Descompunerea mișcării: T1 cotracție dinamică concentrică a agoniștilor (mișcarea de bază, propriu-zisă, pentru care s-a realizat montajul); T2 oprire în punctul maxim al cursei în contracția statică (mușchiul fiind cu fibra scurtatăă; T3 mișcarea de revenire spre poziția inițială cu alungirea mușchilor agoniști sau contracția excentrică a agoniștilor (dacă greutatea este suficient de mare pentru a realiza returul); T4 oprire în poziția de repaus sau momentul
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
concentrică a agoniștilor (mișcarea de bază, propriu-zisă, pentru care s-a realizat montajul); T2 oprire în punctul maxim al cursei în contracția statică (mușchiul fiind cu fibra scurtatăă; T3 mișcarea de revenire spre poziția inițială cu alungirea mușchilor agoniști sau contracția excentrică a agoniștilor (dacă greutatea este suficient de mare pentru a realiza returul); T4 oprire în poziția de repaus sau momentul de menținere în contracție statică a agoniștilor care sunt cu fibra alungită. Variația celor 4 timpuri va determina ritmul
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
cu fibra scurtatăă; T3 mișcarea de revenire spre poziția inițială cu alungirea mușchilor agoniști sau contracția excentrică a agoniștilor (dacă greutatea este suficient de mare pentru a realiza returul); T4 oprire în poziția de repaus sau momentul de menținere în contracție statică a agoniștilor care sunt cu fibra alungită. Variația celor 4 timpuri va determina ritmul: o schemă T1-T2-T3-T4 determină un ritm lent, în timp ce dacă vom exclude T2-T4 vom imprima un ritm rapid. Variația celor patru timpi va accentua și efectele
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
aplicabilitate teraputică. Suspensoterapia constă în suspendarea întregului corp, a membrelor sau doar a unui membru pentru a-l mobiliza scoțându-l de sub acțiunea gravitației și suprimând forțele de frecare. Oscilația extremității distale a membrului suspendat poate fi provocată fie de contracția mușchilor de la nivelul articulației proximale (mobilizări active), fie prin intervenția kinetoterapeutului sau a unei alte forțe externe (mobilizări pasive). Suspensia necesită puține materiale: puncte fixe de ancorare (cușca de grilaj), elemente de suspensie reglabile și inextensibile sau extensibile, elemente de
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
iar când elementele de suspensie sunt extensibile se realizează suspensii elastice. Suspensoterapia se inițiază pornind de la poziția de repaus și poate fi după F. Plas și E. Hagronde mai multe feluri: lansată (fig.15) pacientul deplasează segmentul de membru prin contracția mușchilor agoniști și apoi îl lasă să revină pasiv la poziția inițială, de repaus; întreținută (fig. 16) pacientul deplasează segmentul de membru prin contracția mușchilor agoniști și apoi îl lasă să revină pasiv la poziția inițială, de repaus; printr-o
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
Plas și E. Hagronde mai multe feluri: lansată (fig.15) pacientul deplasează segmentul de membru prin contracția mușchilor agoniști și apoi îl lasă să revină pasiv la poziția inițială, de repaus; întreținută (fig. 16) pacientul deplasează segmentul de membru prin contracția mușchilor agoniști și apoi îl lasă să revină pasiv la poziția inițială, de repaus; printr-o contracție a antagoniștilor depășește poziția de repaus și revine pasiv la poziția inițială de repaus; condusă (fig.17)pacientul deplasează segmentul de membru prin
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
mușchilor agoniști și apoi îl lasă să revină pasiv la poziția inițială, de repaus; întreținută (fig. 16) pacientul deplasează segmentul de membru prin contracția mușchilor agoniști și apoi îl lasă să revină pasiv la poziția inițială, de repaus; printr-o contracție a antagoniștilor depășește poziția de repaus și revine pasiv la poziția inițială de repaus; condusă (fig.17)pacientul deplasează segmentul de membru prin contracția mușchilor agoniști; Printr-o contracție a antagoniștilor depășește poziția de repaus și revine pasiv la poziția
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
mușchilor agoniști și apoi îl lasă să revină pasiv la poziția inițială, de repaus; printr-o contracție a antagoniștilor depășește poziția de repaus și revine pasiv la poziția inițială de repaus; condusă (fig.17)pacientul deplasează segmentul de membru prin contracția mușchilor agoniști; Printr-o contracție a antagoniștilor depășește poziția de repaus și revine pasiv la poziția inițială de repaus; Exercițiul se repetă de mai multe ori, fără pauze. 5.1.TIPURI DE SUSPENSII I.Suspensii segmentare A.Suspensii segmentare fixe
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
lasă să revină pasiv la poziția inițială, de repaus; printr-o contracție a antagoniștilor depășește poziția de repaus și revine pasiv la poziția inițială de repaus; condusă (fig.17)pacientul deplasează segmentul de membru prin contracția mușchilor agoniști; Printr-o contracție a antagoniștilor depășește poziția de repaus și revine pasiv la poziția inițială de repaus; Exercițiul se repetă de mai multe ori, fără pauze. 5.1.TIPURI DE SUSPENSII I.Suspensii segmentare A.Suspensii segmentare fixe 1.SUSPENSIA PENDULARĂ (verticală) se
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]