108,708 matches
-
prin urmare și politica noastră externă ar trebui orientată și spre alte azimuturi. Dar cine ne bagă în seamă, cîtă vreme noi nu reușim să ne apărăm cetățenii din Republica Moldova?... Problema este foarte gravă dacă, din acest împrumut suportat de contribuabilul român, bănci străine își vor plăti datorii externe contractate anterior, cum susține Ilie Șerbănescu. Încurcate sunt arterele circulației monetare! Am devenit simpli spectatori la un turnir monetar, plătind bilete extrem de scumpe. Dar ăsta nu e decît efectul impotenței noastre economice
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
un altul, F.M.I. -ul altul, Uniu-nea Europeană altul, Theodor Stolojan are și el unul, și încă mai putem găsi. Problema e că nu se vede nimic, în afară de împrumutul care a stabilizat cursul și pe care nu știu cum îl vom plăti, noi, contribuabilii. Politica bugetară a fost una prociclică și înainte de criză, cînd banii erau risipiți pe pomeni electorale, și în criză, cînd impozitele, în loc să scadă, cresc, adîncind și mai mult căderea economiei reale. Banca Națională a criticat acest aspect, dar a dus
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
menținerea în continuare sub control a inflației. Dar acești bani nu sunt nerambursabili, cum am fi putut beneficia, și nu am făcut-o, de fondurile structurale ale U.E., ei trebuie returnați, iar efortul de rambursare va cădea tot în sarcina contribuabilului român, ca și în cazul împrumuturilor suplimentare contractate de către autoritățile locale. Asta înseamnă că o mai putem tîrîi așa cîțiva ani, dar în lipsa competitivității, a performanțelor econo-miei reale, a creșterii exporturilor, noi nu vom mai putea continua să consumăm fără
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
unei noi monede, Amero, care să reprezinte pactul lor cu Canada și Mexicul. Băncile trebuie să fie în slujba între-prinderilor, a clienților în general, și nu invers. Nu se poate să arunci cu mii de miliarde de dolari din banii contribuabililor în bănci falimentate, ca să le salvezi. Ce să salvezi? Depunerile clienților trebuiau salvate și atît. Restul trebuia curățat, altfel nu se obține decît o prelungire a agoniei. Așteptam soluții cu adevărat reformatoare, pe măsura crizei, de la întîlnirea G-20. Din păcate
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ați făcut și în politica externă (a se vedea doar cele din relația cu Rusia), și referitor la relația cu F.M.I., și la Elenele dvs., și la clienții dvs. politici ș.a.m.d. Iar de suportat, consecințele le suportăm noi, contribuabilii români, căci nu cunosc pe altcineva care să le suporte. Ce economiști aveți drept consilieri, d-le președinte, pentru că guvernul se vede că nu are nevoie de ei? De ce nu vă ocupați de dl. Boc, care dă impresia clară de
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
pieței și dezvoltarea industriilor europene în direcția unor noi sectoare. Deteriorarea continuă a termenilor comerciali și scăderea valorii materiilor prime africane a pus în pericol capacitatea continentului de a-și plăti datoriile externe și de a asigura servicii sociale adecvate contribuabililor săi. Întrucât prioritățile europene s-au schimbat, mutându-se dinspre piețele africane, pe care le-a controlat vreme de secole, înspre nou-construita piață unică a Uniunii Europene și înspre economiile în curs de dezvoltare din diverse părți ale lumii, Europaxe
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
atât din bărbați, cât și din femei în fiecare raion, iar comitetele raionale au dat sarcini unor comisiuni formate tot la fel din bărbați și femei, pentru a pătrunde în fiecare casă evreiască și a-1 face pe cetățeanul evreu contribuabil lunar pentru Talmud-Tora, iar unde sunt copii să fie dusă muncă de lămurire, ca nici un copil de evreu să nu rămână în afara Talmud-Torelor, și în orice stradă unde se vor aduna mai mult de zece copii să se găsească o
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
în cadrul articolului 22, alineatul 1, faptul că entitățile au dreptul la deducerea rezervelor și provizioanelor, astfel: litera c) provizioanele constituite în limita unui procent de 30%, începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanțelor asupra clienților, înregistrate de contribuabili, [...] care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: 1) sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004; 2) sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței; 3) nu sunt garantate de altă persoană; 4) sunt datorate de o
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004; 2) sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței; 3) nu sunt garantate de altă persoană; 4) sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului; 5) au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului și litera j) provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creanțelor asupra clienților, înregistrate de contribuabili, [...] care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: 1) sunt înregistrate după data de 1
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
sunt neîncasate într-o perioadă ce depășește 270 de zile de la data scadenței; 3) nu sunt garantate de altă persoană; 4) sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului; 5) au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului și litera j) provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creanțelor asupra clienților, înregistrate de contribuabili, [...] care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: 1) sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007; 2) creanța este deținută la o persoană
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
persoană; 4) sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului; 5) au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului și litera j) provizioanele constituite în limita unei procent de 100% din valoarea creanțelor asupra clienților, înregistrate de contribuabili, [...] care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: 1) sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007; 2) creanța este deținută la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a fali mentului, pe baza hotărârii judecătorești prin care se atestă
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de deschidere a fali mentului, pe baza hotărârii judecătorești prin care se atestă această situație; 3) nu sunt garantate de altă persoană; 4) sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului; 5) au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului. footnote> . Aceste restricții reduc riscul de fraudă fiscală. Ajustările pentru deprecierea creanțelor față de clienți reprezintă numai una dintre multele tehnici creative prin care se poate urmări reducerea bazei impozabile. Toate aceste
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
a fali mentului, pe baza hotărârii judecătorești prin care se atestă această situație; 3) nu sunt garantate de altă persoană; 4) sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului; 5) au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului. footnote> . Aceste restricții reduc riscul de fraudă fiscală. Ajustările pentru deprecierea creanțelor față de clienți reprezintă numai una dintre multele tehnici creative prin care se poate urmări reducerea bazei impozabile. Toate aceste practici antrenează un risc fiscal care nu este nici
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
a întreprinderii, Editura Universitară, București, 2004, p. 156. footnote> Pentru metoda de amortizare accelerată, amortizarea se determină după cum urmează: a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăși 50% din valoarea fiscală de la data intrării imobilizării corporale în patrimoniul contribuabilului; b) pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se determină prin raportarea valorii rămase de amortizat a imobilizării corporale la durata normală de utilizare rămasă. Entitățile au posibilitatea de a opta pentru una dintre cele trei metode de amortizare. Ele pot
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
o cheltuială nedeductibilă. Regulile prevăzute de Codul fiscal se referă la următoarele aspecte: în cazul construcțiilor, se aplică metoda de amortizare liniară; în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mașinilor, uneltelor și instalațiilor, precum și pentru computere și echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată; în cazul oricărei alte imobilizări corporale, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.<footnote Legea nr. 571 din 22/12/2003 privind Codul fiscal, text actualizat în
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
aplică metoda de amortizare liniară; în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al mașinilor, uneltelor și instalațiilor, precum și pentru computere și echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată; în cazul oricărei alte imobilizări corporale, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.<footnote Legea nr. 571 din 22/12/2003 privind Codul fiscal, text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 4 martie 2011, articolul
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
statului în economie. Finanțe publice 22 22 2.2.1. Funcția de repartiție a finanțelor publice 1) Constituirea sau mobilizarea fondurilor publice Această subfuncție se realizează între stat, ca beneficiar al acestor resurse, și diverse persoane fizice și juridice, în calitate de contribuabili reprezentați prin: agenți economici, persoane fizice, instituții publice, asociații și colectivități de grup care nu formează o persoană juridică. Marea majoritate a fondurilor publice provin din distribuirea PIB-ului (impozitele pe venit, impozite și taxe pe avere, pe proprietate) și
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
potrivit clasificației bugetare 24; clasificația bugetară trebuie să îndeplinească două cerințe: - să reunească veniturile după proveniență și cheltuielile după destinația lor efectivă și ținând seama de conținutul economic; - să fie simplă și clară, pentru a fi percepută cu ușurință de contribuabili; legea bugetară stabilește impozitele, taxele, cotele acestora, dar și celelalte venituri ale statului care urmează să fie percepute (fiind interzisă perceperea contribuțiilor directe sau indirecte, cu excepția celor prevăzute de lege). Principiul realității bugetului: potrivit acestuia, trebuie stabilite pe baze reale
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
responsabilității guvernului în fața cetățenilor, deoarece aceștia doresc să cunoască cum cheltuiește guvernul banii și dacă sunt satisfăcute preferințele lor; ilustrează preferințele cetățenilor pentru diferite forme de impozitare pentru diferitele niveluri ale acestei impozitări, ca și capacitatea anumitor grupuri specifice de contribuabili de a muta povara fiscală asupra altora; influențează economia prin intermediul politicii bugetare, adică prin nivelul veniturilor fiscale și al cheltuielilor publice conținute de acesta; reflectă puterea relativă a diferiților indivizi și a diferitelor organizații de a influența cheltuielile bugetare 25
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
instrumentele financiare cu ajutorul cărora autoritățile locale obțin fondurile necesare pentru finanțarea acțiunilor, sarcinilor și obiectivelor de interes local și interjudețean. În categoria resurselor financiare care se constituie ca venituri proprii ale bugetelor locale se regăsesc: impozitele și taxele datorate de contribuabili persoane fizice sau juridice, dar caracteristice comunităților locale și la ale căror poziționare, înțelegere și administrare autoritățile locale își pot aduce o contribuție esențială. Cele mai importante resursele financiare care alcătuiesc veniturile proprii ale bugetelor locale sunt: impozitul pe profit
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
urmărește actualizarea acestuia în concordanță cu recomandările Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică; enunță proiecte de acte normative cu privire la colectarea veniturilor bugetare, procedurile de control fiscal, achizițiile publice, combaterea și sancționarea evaziunii fiscale, atribuirea codului fiscal și la relațiile dintre contribuabili și administrația fiscală; prin Banca Națională a României, asigură punerea în circulație a bonurilor de tezaur sau a altor instrumente specifice; administrează contul general al Trezoreriei Statului, deschis la BNR; stabilește sistemul de organizare și funcționare a Trezoreriei Statului în vederea asigurării efectuării operațiunilor
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
accentuarea fenomenelor inflaționiste determină creșterea veniturilor din taxe și impozite; factori economici: - nivelul de dezvoltare economică (exprimat prin nivelul și ritmul de creștere a PIB) influențează volumul resurselor financiare publice; factori demografici: - pot influența numărul populației active și creșterea numărului contribuabililor, în anumite condiții; factori sociali: - presupun reîmpărțirea resurselor în vederea asigurării nevoilor de asigurări sociale, sănătate, protecție și de educație; factori politico-militari: - pot avea ca efect: • creșterea producției și a veniturilor; • sporirea contribuțiilor pentru asigurările sociale; • majorarea fiscalității; • presiuni asupra bugetului
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
analiza acestora au constituit priorități pentru autoritățile statelor și chiar pentru mai mulți gânditori de seamă și specialiști în domeniu 43. Noțiunea de impozit este în strânsă legătură cu două elemente principale: forța puterii publice de a impune obligații pecuniare contribuabililor (elementul de autoritate a statului); transferul veniturilor de la persoanele fizice sau juridice, la stat, în vederea utilizării acestora în interes general (transferul de avere). 42 C-tin Tulai, op. cit., p. 189. 43 Gabriela Anghelache, P. Belean, op. cit., p. 97. Finanțe publice
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
și încalcă alte dispoziții ale reglementărilor fiscale 44. Este necesar, în acest sens, să se cunoască elementele tehnice ale unui impozit, iar cele mai multe lucrări de specialitate converg spre următoarele: a) subiectul impozitului: este identic în termeni fiscali cu termenul de contribuabil sau plătitor; sunt subiecți de impozite persoanele fizice și/sau juridice care se află în una dintre situațiile fiscale stabilite de legile fiscale; în cazul impozitului pe veniturile din activități independente, subiectul, contribuabilul sau plătitorul este avocatul, comerciantul, contabilul, meseriașul
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
identic în termeni fiscali cu termenul de contribuabil sau plătitor; sunt subiecți de impozite persoanele fizice și/sau juridice care se află în una dintre situațiile fiscale stabilite de legile fiscale; în cazul impozitului pe veniturile din activități independente, subiectul, contribuabilul sau plătitorul este avocatul, comerciantul, contabilul, meseriașul etc., care obține venituri din asemenea activități; în cazul impozitelor pe profit, subiect și plătitor este persoana juridică în cauză, care a obținut profitul; în cazul impozitelor pe salarii, subiectul este angajatul care
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]