4,784 matches
-
de ani va ajunge în mîinile romanilor chiar dacă scrierile rabinului Filon sînt păstrate ca adevărate texte sacre. Urmează o perioadă de mari frămîntări în sînul mozaicilor, care se vor termina către sfîrșitul secolului ll cînd vor pune ochii direct pe creasta imperiului roman. Sînt aproape de tron după asasinarea împăratului Maximin Tracul, mai au o speranță mare sub prietenul lor de neam Filip Arabul, apoi își încearcă norocul cu ajutorul armelor prin generalii ivriți Quientus și Macrianus, dar totul se termină rău. Norocul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
erau elemente mitologice în religia geților așa cum o dovedesc tăblițele și iconițele. O lespede de piatră din Viena poartă săpată o imagine cu o creatură înfricoșătoare avînd un trup solzos de șarpe, un cap ca de cocoș cu coroană pe creastă, și 4 picioare terminate cu gheare. Sub ea este următorul text: ,,Anul 1202 împăratul Frederic ll a fost ales la domnie. În timpul împărăției lui s-a născut un vasilisc dintr-un cocoș, în această casă. El seamănă cu chipul tăiat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
iar teozofii arimini au înțeles că acest creator unic a născut cerul și pămîntul și din unirea acestora s-a născut mare- le Ocean care are puterea părinților săi. Mithra este geniul luminii cerești, el apare înainte de răsăritul soarelui pe crestele stîncoase ale munților; în timpul zilei el tra-versează cerul în carul său tras de patru cai albi, iar cînd se așterne noaptea, el luminează în continuare cu o strălucire tremurătoare suprafața pămîntului, ,,veșnic treaz, veșnic veghetor”. Lumina sa strălucitoare făcea spiritele
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
se celebra cultul Zeiței Mame, de unde vine și numele ei, Cy-bele care a ajuns și pe malurile Tibrului în secolul lll î.e.n. să le țină și romanilor de urît și of. Cybele, se spune că locuia pe cele mai înalte creste ale muntelui Ida iar pinul veșnic verde(pomul vieții) rămînea totdeauna consacrat lui Attis. Tot în Fri-gia mai era cunoscută și venerată sub numele de Ma - Marea Mamă - fiind zeița munților și a peșterilor, cuvînt ce are același sens în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
neurală se extinde, se înrulează și va forma tubul neural -precursorul sistemului nervos central. La sfârșitul săptămânii a patra, cea mai mare parte din sistemul nervos central devine vizibilă; din neuroepiteliul tubului neural se diferențiază neuronii și celulele aliale. Din crestele neurale (buzele laterale ale faldurilor neurale) se detașează o populație de celule care va miara spre periferie. Majoritatea aanalionilor nervoși senzoriali cranieni derivă din creasta neurală. De-a lunaul măduvei spinării se dezvoltă un lanț de aanalioni simpatici, parasimpatici și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
nervos central devine vizibilă; din neuroepiteliul tubului neural se diferențiază neuronii și celulele aliale. Din crestele neurale (buzele laterale ale faldurilor neurale) se detașează o populație de celule care va miara spre periferie. Majoritatea aanalionilor nervoși senzoriali cranieni derivă din creasta neurală. De-a lunaul măduvei spinării se dezvoltă un lanț de aanalioni simpatici, parasimpatici și ortosimpatici paravertebrali. Din celulele derivate din creasta neurală se dezvoltă și structuri nonneuronale: celulele piamentare ale epidermului (melanocite), unele dintre componentele inimii, cartilajele arcurilor farinaelui
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
se detașează o populație de celule care va miara spre periferie. Majoritatea aanalionilor nervoși senzoriali cranieni derivă din creasta neurală. De-a lunaul măduvei spinării se dezvoltă un lanț de aanalioni simpatici, parasimpatici și ortosimpatici paravertebrali. Din celulele derivate din creasta neurală se dezvoltă și structuri nonneuronale: celulele piamentare ale epidermului (melanocite), unele dintre componentele inimii, cartilajele arcurilor farinaelui. Axial derivă din ectoderm și axul cerebro-spinal. Acesta se va scufunda sub ectoderm, care se reface la suprafața sa în procesul de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Eminențele osoase sunt structuri anatomice care proemină la suprafața osului. Eminențele pot fi: - articulare; - nearticulare: - protuberanțe/tuberozități: proeminențe puternice, nereaulate, nedetașate de suprafața osului; - eminențe mamilare: suprafața proeminenței nedetașată este netedă; - tuberculi: suprafața proeminenței nedetașată este nereaulată; - spine: proeminență ascuțită; - creastă: proeminență liniară cel mai frecvent tăioasă. 2. Cavitățile osoase sunt spații săpate în structura osului și se descriu ca fiind: - articulare; - nearticulare: - cavități de inserție: cavitatea diaitală a marelui trohanter femural; - cavități de recepție: fosele orbiculare; - cavități de mărire: sinusurile
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
sudură ale corpurilor vertebrelor sacrate. La extremitățile fiecărei linii transversale se descrie câte o aaura sacrată anterioara (foramina sacralia pelvina) prin care vor trece ramurile anterioare ale nervilor sacrați. Fiecare dintre aăurile sacrate este separă de celelalte prin câte o creastă pe care se inseră mușchiul piramidal al bazinului. Fața posterioară (facies dorsalis) este convexă (Fiaura 18). Pe linia mediană se aăsește creasta sacrată (crista sacralis mediana) ce continuă linia apofizelor spinoase lombare. Creasta se descrie până în dreptul celei de a
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
vor trece ramurile anterioare ale nervilor sacrați. Fiecare dintre aăurile sacrate este separă de celelalte prin câte o creastă pe care se inseră mușchiul piramidal al bazinului. Fața posterioară (facies dorsalis) este convexă (Fiaura 18). Pe linia mediană se aăsește creasta sacrată (crista sacralis mediana) ce continuă linia apofizelor spinoase lombare. Creasta se descrie până în dreptul celei de a treia sau a patra vertebre sacrate unde se bifurcă. între ramurile de bifurcație se observă orificiul inferior al canalului sacrat (crista sacralis
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
este separă de celelalte prin câte o creastă pe care se inseră mușchiul piramidal al bazinului. Fața posterioară (facies dorsalis) este convexă (Fiaura 18). Pe linia mediană se aăsește creasta sacrată (crista sacralis mediana) ce continuă linia apofizelor spinoase lombare. Creasta se descrie până în dreptul celei de a treia sau a patra vertebre sacrate unde se bifurcă. între ramurile de bifurcație se observă orificiul inferior al canalului sacrat (crista sacralis lateralis). Osul sacrum- fața posterioară 1. Găuri sacrate posterioare 2. Canal
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
a patra vertebre sacrate unde se bifurcă. între ramurile de bifurcație se observă orificiul inferior al canalului sacrat (crista sacralis lateralis). Osul sacrum- fața posterioară 1. Găuri sacrate posterioare 2. Canal sacral 3. Proces articular superior 4. Tuberozitate sacrală 5. Creastă sacrată intermediară 6. Creastă sacrată mediană 7. Canal sacrat 8. Corn sacrat 9. Creastă sacrată laterală 10. Suprafață articulară pentru coxal 11. Proces articular superior De fiecare parte a crestei sacrate se descriu, din interior spre exterior, următoarele elemente anatomice
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
unde se bifurcă. între ramurile de bifurcație se observă orificiul inferior al canalului sacrat (crista sacralis lateralis). Osul sacrum- fața posterioară 1. Găuri sacrate posterioare 2. Canal sacral 3. Proces articular superior 4. Tuberozitate sacrală 5. Creastă sacrată intermediară 6. Creastă sacrată mediană 7. Canal sacrat 8. Corn sacrat 9. Creastă sacrată laterală 10. Suprafață articulară pentru coxal 11. Proces articular superior De fiecare parte a crestei sacrate se descriu, din interior spre exterior, următoarele elemente anatomice: - șanțul lonaitudinal sacrat care
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
inferior al canalului sacrat (crista sacralis lateralis). Osul sacrum- fața posterioară 1. Găuri sacrate posterioare 2. Canal sacral 3. Proces articular superior 4. Tuberozitate sacrală 5. Creastă sacrată intermediară 6. Creastă sacrată mediană 7. Canal sacrat 8. Corn sacrat 9. Creastă sacrată laterală 10. Suprafață articulară pentru coxal 11. Proces articular superior De fiecare parte a crestei sacrate se descriu, din interior spre exterior, următoarele elemente anatomice: - șanțul lonaitudinal sacrat care continuă șanțurile vertebrale de la nivelul reaiunii lombare; -5 tuberculi sacrați
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Canal sacral 3. Proces articular superior 4. Tuberozitate sacrală 5. Creastă sacrată intermediară 6. Creastă sacrată mediană 7. Canal sacrat 8. Corn sacrat 9. Creastă sacrată laterală 10. Suprafață articulară pentru coxal 11. Proces articular superior De fiecare parte a crestei sacrate se descriu, din interior spre exterior, următoarele elemente anatomice: - șanțul lonaitudinal sacrat care continuă șanțurile vertebrale de la nivelul reaiunii lombare; -5 tuberculi sacrați postero-interni de fiecare parte; -aăurile sacrate posterioare, în număr de 5, prin care ies ramurile posterioare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ossis sacri) prezintă următoarele detaliile: - median și anterior: se află corpul vertebrei sacrate cu axul orientat transversal; - median: aripioarele sacrumului sub formă triunahiulară; - posterior: se distinae orificiul superior al canalului sacrat; - posterior față de orificiul sacrat: se află extremitatea superioară a crestei sacrate; -apofizele articulare superioare sunt sub forma a două ridicături verticale ce privesc înapoi și înăuntru. Vârful sacrumului (apex ossis sacri) este format : - în partea anterioară de o fațetă eliptică pentru articularea cu baza coccisului; -în partea posterioară se observă
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ce privesc înapoi și înăuntru. Vârful sacrumului (apex ossis sacri) este format : - în partea anterioară de o fațetă eliptică pentru articularea cu baza coccisului; -în partea posterioară se observă orificiul inferior al canalului sacrat - hiatusul sacrat; - ramurile de bifurcație ale crestei sacrate, coarnele sacrate, se articulează cu cele corespondente de la nivelul coccisului. Osul sacrum este străbătut în toată lunaimea sa de canalul sacrat (canalis sacralis) care continuă canalul iahidian al coloanei lombare. în acest canal se aăsește fundul de sac dural
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
în sens invers. Coloana vertebrală, considerată în totalitate, prezintă o față anterioară, una posterioară, două fețe laterale. Fața anterioară are forma cilindrică și rezultă prin suprapunerea corpurilor vertebrale. Fața posterioară prezintă pe linia mediană procesele spinoase care în totalitate alcătuiesc creasta spinală. Fetele laterale prezintă vârful proceselor transversare, pediculii vertebrali, aăurile intervertebrale, porțiunile laterale ale corpilor vertebrali. Canalul vertebral rezultă prin suprapunerea aăurilor vertebrale. în sus se continuă cu cavitatea neurocraniului în timp ce inferior se deschide prin hiatusul sacral. Canalul vertebral urmărește
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
care o prezintă i se pot descrie două fețe (una anterioară și una posterioară), trei maraini și trei unahiuri. Fata anterioară sau costală (facies costalis) este prezintă (Fiaura 27): -fosa subscapulară (fossa subscapularis) pe care sunt evidente două sau trei creste pe care se inseră mușchiul subscapular, -două suprafețe mici triunahiulare spre marainea internă pentru inserția mușchiului mare dințat. Fața posterioară sau dorsală (facies dorsalis) este convexă și prezintă la nivelul unirii treimii superioare cu două treimi inferioară o apofiză triunahiulară
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
omoplatului împarte fața posterioară într-o porțiune superioară - fosa supraspinoasă unde se inseră mușchiul cu același nume și o porțiune inferioară - fosa subspinoasă pentru inserția mușchiului subspinos. Fosa subspinoasă a omoplatului este despărțită de marainea externă a osului printr-o creastă verticală unde se realizează inserția mușchiului mic rotund (superior) și mare rotund (inferior). Marginea internă (spinală sau medială) (marao medialis) servește inserțiilor musculare: pe buza posterioară mușchii supraspinos și subspinos în timp ce pe buza anterioară mușchii mare dințat, angular și romboid
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
comun superficial și rotund pronator; - marame externă pe care vine să se prinde extremitatea anterioră a liaamentului inelar și fascicule anterior al liaamentului lateral extern al articulației cotului; -marea cavitate siamoidă (incisura trochlearis) căreia i se descrie pe mijloc o creastă verticală ce reprezintă mulajul invers al șanțului oblic al trohleei; - inferior, lateral extern față de marea cavitate siamoidiană se află mica cavitate siamoidiană (incizura radialis) pentru articulația cu cupușoara radială. Corpul cubitusului (corpus ulnae) are formă prismatică, mai voluminousă în partea
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
pătrat pronator; 1. Olecran 2. Marainea posterioară 3. Fața medială 4. Fața posterioară 5. Capul ulnar 6. Apofiza stiloidă medială - fața posterioră (facies posterior) prezintă (Fiaura 32): - superior suprafață trinahiulară ruaoasă pentru inserția mușchiului anconeu; - sub această suprafață se observă creasta lonaitudinală care împarte zona în două: una situată deasupra, pe care se realizează inserția mușchiului cubital - posterior și una externă, subîmpărțită în mai multe zone ce corespund mușchilor: scurt supinator, luna abductor al policelui, scurt extensor al policelui, luna extensor
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prezintă elemente anatomice distincte; -marainea internă este ascuțită și este locul de inserție pentru liaamentul interosos al oaselor antebrațului. Extremitatea inferioară este voluminoasă și are forma unei piramide patrulatere: -fața superioară reprezintă vârful piramidei; -fața inferioară este baza piramidei prezentând: - creastă cu direcție antero-posterioară ce subîmparte acestă față într-o porțiune externă triunahiulară ce se va articula cu osul scafoid și alta internă, patrulateră care se va articula cu osul semilunar; - apofiza stiloidă radială situată extern pe a cărui vârf se
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
participă la realizarea articulației cu extremitatea inferioară a cubitusului prin intermediul liaamentului triunahiular; - inferioară, concavă se articulează cu osul cu cârlia; - externă, plană realizează articularea cu osul semilunar; - antero-internă se articulează cu piziformul. Fetele nearticulare sunt: - posterioară pe care se descrie creasta piramidalului inferior față de care este situat tuberculul piramidal pe care se inseră fascicule posterior al liaamentului lateral intern al articulației pumnului; -anterioară ruaoasă, alunaită de sus în jos și din anterior spre interior. PIZIFORMUL (OS PISIFORME) Piziformul este un os
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
ureche, care se articulează cu o suprafață corespondentă de pe fața lateral externă a osului sacrum; - suprafață plană, patrulateră pe care se inseră mușchiul obturator intern; - suprafață plană, patrulateră orientată intern și puțin în jos care împreună cu cea precedentă formează o creastă ce participă la formarea strâmtorii mijlocii a bazinului; - aaura obturatorie care este acoperită de o membrană cu aceeași denumire. Marginea anterioară (Fiaura 38) este formată din două porțiuni cu direcții diferite: una verticală și alta orizontală, între care se formează
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]