7,252 matches
-
puneam acum problema publicării. În final lansarea s-a făcut așa cum se știe cu anumite temeri pentru mine ca nu cumva să fiu bănuit că încerc a mă lăuda. Tocmai de aceea am luat drept chezaș al afirmațiilor mele pe cronicarul Ion Neculce. A trecut momentul lansării din 12 august 2006 în cadrul „Academiei Bârlădene”, cu o primire emoționantă, călduroasă, poate și datorită faptului că debutul meu se făcea la 90 de ani, lucru mai rar întâlnit. Presa și oamenii locului și-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
școlii românești. Cum la întâlnirea cu fii satului au fost prezenți reprezentanți la vârf ai primăriei, școlii și bisericii, există garanția că în 2009 prezența la reîntâlnirea programată cu „Academia Bârlădeană” și autorii de carte locală va fi o reușită. Cronicar, „Academia Bârlădeană”, Nr.1(34), trim.I, 2009 *** Memoriile... Titlul cărții este unul obișnuit vremurilor de altădată și sinceritatea confesiunilor, de asemenea. Autorul ne dă o lecție de patriotism, în primul rând. Românul este dintotdeauna credincios țării sale... și de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de ani. Am stat mult timp în cumpănă, dacă trebuie să apară volumul în cauză, la gândul ca unele întâmplări să nu pară ca o proprie autolăudare, dar îmboldit de cineva, am pornit la treabă, luând în sprijinul meu vorbele cronicarului... Ion Neculce. În tiraj modest - și redus ca volum la jumătate, am înfățișat cu emoție și sinceritate cele întâmplate și trăite pe parcursul anilor, fiind în permanentă luptă cu oamenii și vremurile pe care le-am trăit intens și doar printr-
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
o “crăcimă” și două dugheni, “cari sânt lângă biserica Svântului Ierarh Neculae”. --Se vede cu asupra de măsură că îl iubești pe slăvitul voievod, așa cum l-a iubit și îl iubește tot norodul românesc, fiindcă - după cum spune tot Grigore Ureche cronicarul în “Letopisețul Țării Moldovei” - “Fosta-au acestu Ștefan vodă om nu mare de statu, mânios și de grabu vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omorâea fără județu. Amintrilea era om întreg la fire, neleneșu, și lucrul său
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
că el încă au fostu om cu păcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejești, carile nimenea din domni, nici mai înainte, nici după aceia l-au ajunsu”. Priveam la bătrânul călugăr - sfântul coborât din frescă - cum declamă cele spuse de cronicar. Mă învăluise într-o voce profundă, cu reverberații ale unei rostogoliri de tunet sau șoaptă duioasă... Când a sfârșit, și-a tras sufletul și, mângâindu-și barba, s-a uitat la mine cu oarecare jenă. --Te rog să-mi ierți
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pe o portiță ce este în zid , spre hăleșteulu orașului și acolo au luat pre mulți oameni în robie tătarii și mulți oameni s-au și înecatu în hăleșteu de groaza robiei”. --Îmi place, dragule, că nu-i uiți pe cronicari. Să vedem totuși ce s-a mai petrecut pe lângă această mănăstire. Uite că la 3 august 1669 (7177), părintele Ghedeon și cu tot soborul au cumpărat două locuri de casă. Asta n-ar fi nimic deosebit, dar vânzătorii: “colivariul Ionașcu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sfințite. Și când spun asta, am în minte un episod petrecut în vremea domniei lui Dimitrie Cantemir. --La ce te duce gândul, fiule? --La “Letopisețul Țării Moldovei” al lui Ion Neculce. --Faci ce faci și te întorci la acest mare cronicar. --Ce să fac, părinte? Urmez spusa lui Alexandru Vlahuță despre Mihai Eminescu: “Tot mai citesc măiastra-ți carte, deși o știu pe dinafară”... Tocmai mi-a venit în minte vremea când Dimitrie Cantemir s-a alăturat Rusiei, în timpul pregătirii războiului
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
deși o știu pe dinafară”... Tocmai mi-a venit în minte vremea când Dimitrie Cantemir s-a alăturat Rusiei, în timpul pregătirii războiului ruso-turc. Vorbind despre acest lucru, Ion Neculce ne redă o lecție de morală deosebită... --Și ce anume spune cronicarul? --Scrie că: “Dumitrașco-vodă au sfătuit cu Șeremet (comandantul oștirii rusești n.n) să scrie o carte (scrisoare n.n) în limba turcească la sultanul, ca să să închine și el, cu tot Bugeacul (tătarii n.n), că, neînchinându-să, pe urmă n-
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ce-au dzis c-a pute scrie.” --Strașnică lecție a primit vodă de la acel copil! De fapt, tot ce a urmat a arătat că liniștea țării și odată cu asta liniștea lui vodă au dispărut cu desăvârșire. Uite numai ce spune cronicarul de soarta oștirii moldovene în timpul luptei: “Iară bieții moldoveni... merge înaintea obuzului (unitate de luptă a rușilor n.n) afară din părcane (îngrăditură n.n). Deci văzându-i turcii că sânt afară din părcane, așe le-au dat... năvală, ca
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
nefericitul voievod Miron Barnovschi, aș aminti că trupul său decapitat a fost adus de Vasile Lupu - după cum mărturisește Paul de Alep - și înmormântat în mănăstirea Barnovschi, unde se păstra și originalul Testamentului său din 1633. --Uite ce spune Ion Neculce cronicarul în “O samă de cuvinte” despre decapitarea - la Istanbul - a lui Miron Barnovschi vodă. “Când i-au tăiat capul lui Barnovschii-vodă, calul lui au și început a sări, cât n-au mai putut să-l ție comisul în mână. Și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
zis tu în mintea ta? “L-am băgat în cofă!” Numai că asta se cheamă bucurie în mână străină, vere. Cine altul putea scrie acest letopiseț dacă nu Grigore Ureche? Să-mi spui însă de ce te-ai luat pe urmele cronicarului? --Fiindcă la 23 februarie 1629 (7137) “Io Miron Barnovschi Moghila voievod” dăruiește mănăstirii Barnovschi din Iași și mănăstirii Bârnova “o pivniță din Chervăsărie, unde a fost casa lui Urechie fost mare vornic”. --Și pentru ce le-a dat-o? --Uite
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
-o... slugii domniei mele Necula din târgul Iași ca să vândă el în acea pivniță vinul acelor sfinte mănăstiri. Și altul să nu aibă a pune vin sau alt om la acea pivniță”. --Să nu-l confundăm însă pe Grigore Ureche cronicarul, care a fost și el mare vornic al Țării de Jos, dar în vemea lui Vasile Lupu - între anii 1642-1647 - cu Nistor Ureche, tatăl său... --Fiindcă Nistor Ureche, tatăl cronicarului, a fost mare vornic al Țării de Jos însă în
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acea pivniță”. --Să nu-l confundăm însă pe Grigore Ureche cronicarul, care a fost și el mare vornic al Țării de Jos, dar în vemea lui Vasile Lupu - între anii 1642-1647 - cu Nistor Ureche, tatăl său... --Fiindcă Nistor Ureche, tatăl cronicarului, a fost mare vornic al Țării de Jos însă în vremea lui Eremia Movilă voievod. Adică între anii 1595-1606. Asta înseamnă că acea pivniță a aparținut lui Nistor Ureche. E limpede, prietene? --Drept grăit-ai, dar n-ai spus o
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sultan-mezat” casele aflate “lângă Biserica Vulpii, în mahalaoa Târgului Boilor”. La 28 aprilie 1796, Alexandru Ioan Calimah voievod întărește lui Dumitrachi grămăticul stăpânirea acestor case. --Fiindcă am tot pomenit de Târgul Boilor, aș aminti câteva vorbe spuse de Ion Neculce, cronicarul, despre acest loc. --Nu-i nici o opreliște, fiule. “Trecut-au împărăția Dunărea, și de acolo purceasă pe Prut cu multă oaste și cu multe tunuri grele și mari... Și sosindu la Țuțora, au șădzut cu toată oastea de au odihnit 8
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
urcat la 500 de pungi de bani”<footnote Miron Costin, Letopisețul Țării Moldovei de la Duca Vodă încoace, în: Opere, ediție îngrijită de P. P. Panaitescu, București, 1958, p. 122 footnote>. Deci cum au putut fi bine? Se întreba cu amărăciune cronicarul. Evident, bine nu putea fi atâta timp cât unii voievozi precum Gheorghe Duca în a doua domnie (după noiembrie 166810 august 1672)<footnote Constantin C. Giurescu, op. cit., p. 458 footnote>, dau dovadă de o admirabilă imaginație în descoperirea de noi surse de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Lupu, pe alți boieri i-a înălțat în ierarhia administrativă. Ion Neculce nota că în această domnie ,,le era tuturor cu bine (...) cât nu se plângea nime nice de o strâmbătate”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 37 footnote>. Un alt cronicar contemporan, care l-a cunoscut personal, a scris că Gheorghe Duca din ,,firea lui era rău și pismătariu, îndelungarețu la mânie, lacom la avuție, dar totodată om meșteru și istețu la fire”<footnote Mihail Kogălniceanu, Cronicele României sau Letopisețele Moldovei
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
onorurile din partea sultanului, Duca Vodă reușește să instaureze o guvernare a terorii în Moldova, teribilă prin consecințe. A pus dări multe, obligându-i și pe boieri și mănăstirile să plătească. Erau pline închisorile și de boieri, nu numai de săraci. Cronicarul a consemnat că toți se rugau ,,lui Dumnezeu să-i mântuiască de mânia lui, și-l blăstămau de la mic pă-n la mare pentru că i se desfrânase și i se lărgise mațele spre luatu<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 23
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
precum și un mare număr de mercenari. ,,Cu această oaste puternică, Duca părăsește Iașii la 20 aprilie 1683”<footnote Ion Neculce, op. cit., p. 67 footnote>. Se pare că numeroși dușmani pe care și-i făcuse profită din plin de acest moment. Cronicarii au consemnat că nu numai țara, ci și boierii erau bucuroși de plecarea spre Viena a lui Gheorghe Duca, dorind să scape de răutățile lui și-l ,,blăstămau toți să nu să mai întoarcă de unde mergea”<footnote Ibidem, p. 71
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
un atac de apoplexie și după o săptămână, la 10 aprilie 1685 moare la Liov. Trupul i-a fost înmormântat în biserica lui Alexandru Balaban, la origine tot grec rumeliat, însărcinat de regele polon cu supravegherea lui Gheorghe Duca. Un cronicar l-a apreciat astfel: ,,așa plătește această lume celora ce vor să o cuprinză cu toate desfătările și cu averile și cu stăpânirile ei. Eară blăstămul rămâne în urmă, în veci de veci petrecuți cum vedem și acestui domn astăzi
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
care trebuiau să le presteze locuitorii de pe moșiile mănăstirii, care trebuiau să plătească și dijma obișnuită. IV. Arhitectul Cetățuiei Gligorie Cornescu cunoscut ca nume din Cronica lui Ion Neculce, era nemiș din ținutul Hotin, originar din Corneștii de pe râul Bâcu. Cronicarul spune despre el că era meșter de scrisori și de săpături la pietre și de alte lucrări. C. Bobulescu a ajuns la concluzia că ,,Gligorie Cornescul a fost un excelent zugrav”<footnote A scrie, în vechime îmsemna a zugrăvi footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
desene în linii simple și căutarea în amănunt a efectului. Unele figuri de sfinți pot fi portretele oamenilor din acele vremuri. Câtă deosebire la ctitori în atitudinea lor față de operele de cultură și practicarea unor metode barbare în administrația țării. Cronicarul îi caracteriza: ,,numai o bunătate aveau amândoi între dânșii, căci erau foarte curați, cum se grăiește, în casa lor se putea cânta o sfântă liturghie”<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 19 footnote>. Gheorghe Duca a sprijinit în anul 1678 terminarea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de acolo, și răspund, cu părere de rău: Nu prea cred că știu, părinte, dar par să fi fost ale unui mare boier. Cred că o să-ți facă plăcere să afli că aceste case au fost ale lui Ion Neculce cronicarul, fost hatman. Și de ce nu mai sunt ale lui acum? Întâi trebuie să aflăm cum au ajuns la el aceste case. Toată povestea o găsim în zapisul întocmit la 3 decembrie 1725 (7243). Așa spune, părinte. Mi-am adus aminte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cea mică, Elena, este o europarlamentară, plină ochi de „succesuri”. Orice zicere de prin ziare, despre intervențiile lui tata la succesurile fiicelor, s a dovedit cu totul și cu totul neîntâmplătoare. Deci, tata Trăienică să trăiască! Potrivit însemnărilor unora din cronicarii vremii aceleia , mari semne au prevestit la nașterea președintelui oamenii, observând pe cer cu câteva zile înainte, fenomene neobișnuite, precum păsărele mii, stele făclii și alte drăcii. Alții, care au scris despre perioada aceea, spun în respectiva perioadă, nu s-
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
pe cer cu câteva zile înainte, fenomene neobișnuite, precum păsărele mii, stele făclii și alte drăcii. Alții, care au scris despre perioada aceea, spun în respectiva perioadă, nu s-a întâmplat de fapt mare lucru, relatările de mai sus a cronicarilor, putând fi urmarea directă a faptului, că nașterea viitorului președinte a coincis în acel an, cu încheierea completă a perioadei de fermentație a vinului. Și nu a oricărui vin, ci a vestitului vin de Murfatlar, (un vin al dracului de
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
în acel an, cu încheierea completă a perioadei de fermentație a vinului. Și nu a oricărui vin, ci a vestitului vin de Murfatlar, (un vin al dracului de tare și de bun, de poate unge cu miere orice inimă de cronicar). Gheorghe Babanu Otonel, unul dintre puținii martorii oculari mai treji la vremea ceea, relatează evenimentul: "Moașa transpira abundent și urla spre masa ginecologică pe care stătea tânăra Elena Băsescu: "Ieși afară, minunăție rară!". Dar de ore întregi, copilul încăpățânat refuza
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]