4,934 matches
-
a relației copilului cu lumea prin curriculum, de către adult/profesor? În mod evident, da. Se poate schimba această stare de lucruri în vederea recuperării contactului direct al copilului cu realitatea prin intermediul învățării? Noi credem că nu, dar se impune o re-desenare curriculară care să țină cont de caracteristicile lumii copiilor, așa cum a descris-o John Dewey: "Repet, viața copilului este un întreg, o totalitate. El trece repede și cu plăcere de la un subiect la altul, dar nu este conștient de aceste treceri
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
profesorii să interacționeze frecvent cu aceștia; sala de clasă ar trebui să permită aranjamente multiple ale mobilierului, iar profesorul ar trebui să creeze oportunități multiple de grupare ale copiilor, nu doar pentru învățarea în grup, dar și pentru alte activități curriculare sau extracurriculare (pe de altă parte, aranjamentele, vecinătățile pot fi utilizate în vederea manifestării comportamentului teritorial, chiar dacă agresivitatea va fi una dintre componentele acestui comportament doar manifestându-se acesta poate fi observat, detensionat, educat chiar dacă educația nu presupune deloc anihilarea instinctului
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
le propun". O altă analiză privind " Starea învățămîntului pe anul școlar 2004-2005" evidențiază pasivitatea, neimplicarea personalului didactic în astfel de activități. La capitolul muzee se precizează: "lecția muzeu, excursiile tematice constituiau o preocupare, acum sînt doar sporadice", iar în privința ariei curriculare arte faptul că "unii profesori, în trecut cu rezultate bune, nu mai dovedesc preocupare"17. Să prezentăm însă și opiniile exprimate de muzeografi: "Învățămîntul românesc de toate gradele suferă enorm prin lipsa aproape totală a educației etnografice, lăsată exclusiv pe seama
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
care bazele predării acestei discipline în școală sînt reorientate și gîndite ca suport pregătitor al activităților practice desfășurate în muzee. Intervenția pedagogică trebuie dublată însă de restructurarea practicilor educative din sistemul de învățămînt, mai precis redefinirea cadrului, a statutului ariei curriculare Arte. În această ecuație conduita profesorului de specialitate este definitorie prin: informarea elevilor despre evenimente artistice deosebite în curs de desfășurare la nivel local sau expoziții care prezintă interes; utilizarea unor mijloace de învățămînt diversificate, inclusiv accesul la bazele de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
oferite de experiența învățămîntului din alte țări europene. Dar, în egală măsură, acțiunea educativă poate da rezultate pozitive în condițiile în care învățămîntul românesc va proceda la o reformă suținută și în acord cu realitățile sociale. Enunțăm necesitatea prezenței standardelor curriculare axate pe strategii didactice dinamice, orientarea demersului didactic pe componentele creativității și comunicării vizuale în medii de învățare diferite. Cercetarea nu a vizat atitudini, fiind centrată pe analiza comportamentelor subiecților introduși în situația experimentală. Din acest punct de vedere s-
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
școală. 7. ZAICA DOREL, Probleme de limbaj și detalii de tehnologie artistică, București, 1996. 8. ȘUȘALĂ ION, PETRE GHEORGHE Educația vizuală de bază, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2003, pp. 135-139. 9. PROGRAME ȘCOLARE pentru clasele aV-a aVIII-a, Aria curriculară arte, Ministerul Educației Naționale, Consiliul Național pentru Curriculum, 1999, aprobate prin Ordin al Ministrului nr. 4237 / 23.08.1999. 10. GHID METODOLOGIC pentru aplicarea programelor școlare din aria curriculară arte pentru clasele I XII, Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Național
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
135-139. 9. PROGRAME ȘCOLARE pentru clasele aV-a aVIII-a, Aria curriculară arte, Ministerul Educației Naționale, Consiliul Național pentru Curriculum, 1999, aprobate prin Ordin al Ministrului nr. 4237 / 23.08.1999. 10. GHID METODOLOGIC pentru aplicarea programelor școlare din aria curriculară arte pentru clasele I XII, Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Național pentru Curriculum, București, 2002. 11. Obiectivele operaționale se regăsesc la punctul 7.2. Proiectarea activității, elemente de tehnologie didactică. 12. HARMAN W., Perspectives différentes d'avenir de l'enseignement
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
nr.1 (poz. 75 78) au fost corectate. 19. Conținutul temei plastice se regăsește în manualul de Educație plastică, clasa a VI-a, autor Nicolae Filoteanu, Ed. All, 1998 și în PROGRAMA ȘCOLARĂ pentru clasele aV-a aVIII-a, Aria curriculară arte, elaborată de Ministerul Educației Naționale, Consiliul Național pentru Curriculum în anul 1999. 20. MCMANUS M., Publics et Musées, No.5/1994, Presses Universitaires de Lyon, GUICHARD J., 1990, Diagnostic didactique pour la conception d'objets d'exposition. Thèse de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de lucru: Etapă I: conturarea după șablon a pomilor Etapă a IIa: plierea hârtiei Etapă a III-a: decuparea după liniile de contur Etapă a IV-a: lipirea pomilor și florilor c. Livadă cu pomi înfloriți d. Proiectul didactic Aria curriculara: Tehnologii Disciplină: Abilități practice Unitatea de învățare: „Sărbătorile primăverii” Tema lecției: Activități cu materiale sintetice Subtema lecției: Lucrări din hârtie Subiectul: „Livadă cu pomi înfloriți” Tipul lecției: formare de priceperi și deprinderi Scopul: formarea priceperilor și deprinderilor de realizare a
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
după contur a ghiocelului Etapă a IIa: introducerea cablului în capacul sticlei Etapă a III-a: lipirea primei frunze Etapă a IV-a: lipirea frunzei a doua de cablu c. Buchet de flori pentru mama ghiocei d. Proiectul didactic ARIA CURRICULARA: „Tehnologii” OBIECT: Educație tehnologică UNITATEA DE ÎNVĂłARE: „Activități cu materiale sintetice” SUBIECT: „Buchet de flori pentru mama ghiocei” TIPUL LECłIEI: formare de priceperi și deprinderi practice OBIECTIVE OPERAłIONALE: la sfarsitul lecției elevul trebuie: O1. să decupeze sticlă pentru a obtine
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
colorată, soluție de lipit; Ustensile: foarfece Operații de lucru: Etapă I: tăierea firelor de ață Etapă a IIa: răsucirea celor două fire Etapă a III-a: realizarea fundiței Etapă a IV-a: lipirea canafiorilor c. Mărțișorul d. Proiectul didactic ARIA CURRICULARA: „Tehnologii” OBIECT: Educație tehnologică UNITATEA DE ÎNVĂłARE: „Lucrări din fire” SUBIECT: „Mărțișorul” TIPUL LECłIEI: formare de priceperi și deprinderi practice de a realiza un obiect utilizând fir textil OBIECTIVE OPERAłIONALE: la sfarsitul lecției elevul trebuie: O1. să recunoască materialele și
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
colorată; Ustensile: foarfece Operații de lucru: Etapă I: Desenarea peisajului Etapă a IIa: Lipirea petalelor pentru a obtine colajul dorit Etapă a III-a: Realizarea ramei desenului Etapă a IV-a: Finisarea lucrării c. Căsuța pădurarului d. Proiectul didactic ARIA CURRICULARA : Tehnologii DISCIPLINĂ : Educație tehnologică UNITATEA DE ÎNVĂłARE : Activități cu materiale din natură SUBIECTUL : “Căsuța pădurarului“ TIPUL LECłIEI : Formare de priceperi și deprinderi SCOPUL : formarea priceperilor și deprinderilor de de a realiza peisaje, utilizând elemente din natură, folosind tehnică colajului OBIECTIVE
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
58.865 53.402 46.276 34.380 29.550 22.407 1914/15 409 1.542 48.677 37.915 33.522 25.421 Sursa: Anuarul Statistic al României 1912 (p. 459) și 1928 (p. 430) Și pe plan curricular sunt sesizabile motificări importante. Pentru interesele noastre, cea mai notabilă schimbare a constat în introducerea istoriei țării ca materie obligatorie de studiu în învățământul primar obligatoriu. Legea stipulează următoarele obiecte de studiu ca având caracter obligatoriu: citirea și scriere, catehismul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
legislativ al țării, cele patru operații aritmetice, sistemul legal al măsurilor și greutăților (art. 32). Istoria Principatelor Române va fi studiată în clasa a III-a. În ciclurile superioare ale învățământului gimnazial și liceal, istoria și geografia au dobândit centralitate curriculară, fiind studiate în toate cele șapte clase ale acestor două faze ale sistemului educațional (gimnaziu și liceu). Istoriei îi este acordată sarcina cardinală în împlinirea scopului de căpetenie al învățământului: formarea bunului cetățean, i.e., plămădirea românului educat în spiritul național
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în materie de învățământ au fost tehnicizarea și industrializarea educației. S-a pus accentul pe învățământul profesional în detrimentul celui teoretic, în ideea armonizării școlii la proiectul de construire a societății socialiste. Principiul "realismului științific" în jurul căruia a fost reconstruit sistemul curricular a dat startul unui proces de tehnicizare a conținutului materialelor educative, inițiind astfel o tendință ce va lua avânt în faza matură a socialismului, odată cu urmărirea tot mai vârtoasă a politehnicizării învățământului public. Efectul tehnicizării este relevat, în tabelul de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și "reformă" care au ghidat restructurarea învățământului românesc. Două din textele centrale ale sale se numesc Educația în tranziție (Marga, 1999), respectiv Anii reformei 1997-2000 (Marga, 2007). Reforma comprehensivă a învățământului românesc s-a întemeiat pe șase piloni: a) reforma curriculară (a planurilor de învățământ, a programelor analitice și a manualelor școlare) și compatibilizarea europeană a curriculumului național; b) trecerea de la învățarea reproductivă la educația axată pe rezolvarea de probleme (problem- solving) în ciclul preuniversitar și relansarea cercetării științifice în mediul
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
constructivistă. Scopul lucrării este să contureze profilul cadrului didactic care utilizează frecvent gesturile în relațiile cu elevii, fie că le valorizează sau nu, în vederea elaborării unui Program de eficientizare a gesturilor și să ofere sugestii privind utilizarea acestora ca elemente curriculare ce pot fi introduse în programele de formare inițială sau de perfecționare. Propunându-și să analizeze CUM putem realiza demersul didactic, în lucrare se optează pentru perspectiva semiotică cu accent special pe semiotica gestualității oferind mai multe modele de analiză
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
intimidare, frustrare, distanțare, complex de inferioritate, antipatie, anxietate etc.), comparativ cu celelalte variabile ale cercetării, care nu au amprentă semnificativă asupra comunicării gestuale. În acest context, am elaborat un Program de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică, care cuprinde elemente curriculare ce pot fi introduse în programele de formare inițială sau de perfecționare a profesorilor, dar și în training-urile derulate în instituțiile de asistență socială, administrație publică, telefonie mobilă, ONG-uri etc. Prin identificarea unor noi modalități de formare a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
actual (unde puterea de atracție a profesorilor și motivația școlară au scăzut dramatic). Aplicând Programul de eficientizare a gesturilor în comunicarea didactică, putem formula o nouă ipoteză pentru următoarea cercetare: ,, Dacă introducem în programele de formare inițială a profesorilor elemente curriculare ce țin de dezvoltarea comunicării gestuale, atunci ne putem aștepta la o îmbunătățire a relației profesor-elev prin manifestarea performanței comunicative a acestora. De asemenea, recomandăm implementarea primului capitol al acestui program în cursurile de pregătire și de perfecționare a personalului
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
complexes, antipathy, anxiety, etc.) as compared to other variables of the research an aspect that is surprising and worrying for the current educational context. Therefore, I have developed a Program for the optimization of gestures in didactic communication, that includes curricular elements that can be introduced in the initial or continuous training programs for teachers, but also in the training sessions conducted in social welfare institutions, public administration, mobile telephony, NGOs, etc. The capitalization of the semiotic analysis of gestures in
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în patru secțiuni distincte, pe care le vom trece în revistă în rândurile ce urmează. Cea dintâi secțiune a retrasat o istorie instituțională a Universității Libere din Bruxelles, valorificând detaliile legislației din domeniu, statutele și dezvoltările sale administrative, dar și curriculare (principii fondatoare, sisteme de conducere, domenii, facultăți, specializări, institute de cercetare etc.), fără a neglijă datele statistice (număr de studenți, cadre didactice, cursuri etc.). Demersul introductiv a avut o importanță aparte, căci a conturat cadrul general în care s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
avut la baza acel principiu al spiritului liber ("libre examen"), fiind o institutie privată, ce fusese înființată de un grup de liberali, în frunte cu avocatul Pierre-Théodore Verhaegen. Structura și funcționarea Universității Libere, de la programa cursurilor, la organizarea administrativă și curriculara, până la tipurile de diplome acordate, au fost treptat reglementate, ca, de altfel, întregul învățământ superior belgian, de legile organice din 1835, 1849, 1857, 1876, 1890, 1891, 1911 etc. Toate aceste reglementări, care au consfințit autonomia instituțiilor de învățământ superior, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
starea actuală a (sub)sistemului sau procesului organizațional - la ceea ce trebuie să fie - starea dezirabilă a (sub)sistemului respectiv”. Cât privește clasa de elevi, planificarea/prognoza este etapa de început în stabilirea strategiei de realizare a finalităților prevăzute de documentele curriculare și se concretizează în instrumente manageriale realizate în conformitate cu cerințele impuse de politicile educaționale la nivelul clasei, disciplinei. b) organizarea. În plan acțional, această etapă este definită drept „un complex de măsuri stabilite și aplicate pentru atingerea obiectivelor condiții de productivitate
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
formarea unui eu social, bazat pe o imagine și o stimă de sine conform posibilităților reale ale personalității. Obiective pe termen scurt Elevul D. M.: va participa activ la discuțiile din clasă, alături de colegii săi; se va implica în activitățile curriculare și extracurriculare desfășurate de întreaga clasă; va frecventa cu regularitate orele de curs. VIII. Implementarea planului de acțiune În timpul unei întâlniri la care au participat părinții, învățătoarea și D.M, acesta din urmă a acceptat să încerce să atingă obiectivele
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
frustrare; formarea unui eu social, bazat pe o imagine și o stimă de sine conform posibilităților reale ale personalității. Obiective pe termen scurt Eleva M.R.: va participa activ la discuțiile din clasă, alături de colegii săi; se va implica în activitățile curriculare și extracurriculare desfășurate de întreaga clasă; va frecventa cu regularitate orele de curs. 7.3. Metode și strategii Demersul prin care se încearcă ameliorarea tulburărilor de comportament prespune: discuții individuale și de grup; dezbateri cu întreaga clasă; vizite la domiciliul
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]