29,392 matches
-
13 din legea pensiilor pentru angajații încadrați în grupă I de muncă, în raport cu timpul lucrat în astfel de funcții. ... Articolul 11 (1) Personalul artistic care îndeplinește funcțiile de: ... - solist vocal din teatre de estrada, filarmonici, radioteleviziune, ansambluri de cîntece și dansuri și orchestre populare, - solist concertist din orchestre simfonice și filarmonici, - corist din ansamblurile muzicale profesioniste (opera, opereta, teatre muzicale și de estrada, filarmonici, orchestre simfonice, radioteleviziune și ansambluri de cîntece și dansuri), - instrumentist, altul decît cel prevăzut la art. 10
HOTĂRÂRE nr. 252 din 25 februarie 1967 (*republicată*) pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106238_a_107567]
-
de estrada, filarmonici, radioteleviziune, ansambluri de cîntece și dansuri și orchestre populare, - solist concertist din orchestre simfonice și filarmonici, - corist din ansamblurile muzicale profesioniste (opera, opereta, teatre muzicale și de estrada, filarmonici, orchestre simfonice, radioteleviziune și ansambluri de cîntece și dansuri), - instrumentist, altul decît cel prevăzut la art. 10 alin. 1, - concert-maestru, - iluzionist, - maestru de balet și dansuri, - actor, - sufleur la teatre dramatice și muzicale, - dresor, altul decît cel prevăzut la art. 10 alin. 1, are drept la pensie integrală pentru
HOTĂRÂRE nr. 252 din 25 februarie 1967 (*republicată*) pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106238_a_107567]
-
și filarmonici, - corist din ansamblurile muzicale profesioniste (opera, opereta, teatre muzicale și de estrada, filarmonici, orchestre simfonice, radioteleviziune și ansambluri de cîntece și dansuri), - instrumentist, altul decît cel prevăzut la art. 10 alin. 1, - concert-maestru, - iluzionist, - maestru de balet și dansuri, - actor, - sufleur la teatre dramatice și muzicale, - dresor, altul decît cel prevăzut la art. 10 alin. 1, are drept la pensie integrală pentru limită de vîrstă, în condițiile prevăzute de legea pensiilor pentru angajații care lucrează în locurile de muncă
HOTĂRÂRE nr. 252 din 25 februarie 1967 (*republicată*) pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106238_a_107567]
-
și-a desfășurat activitatea în următoarele instituții de artă: - teatre de operă și balet, - teatre de opereta, - teatre de păpuși, - teatre și ansambluri de estrada, - teatre de varietăți, - teatre dramatice, - circuri, - filarmonici și orchestre simfonice, - ansambluri profesioniste de cîntece și dansuri, - studiouri de productie cinematografică, - radioteleviziune, - orchestre populare profesioniste, - fanfare profesioniste și militare, - școli și institute de artă. Capitolul ÎI Pensia de invaliditate Articolul 13 (1) Accidentele de muncă, în sensul art. 18 din legea pensiilor, sînt cele survenite în următoarele
HOTĂRÂRE nr. 252 din 25 februarie 1967 (*republicată*) pentru aplicarea Legii nr. 27/1966 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi pensia suplimentară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106238_a_107567]
-
dat trei generații succesive de dansatori și coregrafi, care au dansat și au creat la Paris, Viena, Milano, München, Stuttgart, Sankt Petersburg, Berlin, Varșovia, Stockholm etc. - continentul nostru dovedindu-se astfel unit, încă de pe atunci, ca scenă europeană deschisă artiștilor dansului, indiferent de originea lor. Atât Paolo, cât și sora sa, Maria Taglioni - socotită una dintre cele mai mari balerine ale tuturor timpurilor, prima stea internațională, în sensul actual al termenului, una dintre primele balerine care au stăpânit arta pointelor, care
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
posesorul inițial al sigiliului în discuție, a fost tatăl balerinei Maria Taglioni cea tânără, o altă fiică a sa, Augusta Taglioni, fiind o actriță foarte admirată la Berlin. Paolo Taglioni, coregraful căruia i-a fost dăruit acest sigiliu, a studiat dansul mai întâi cu tatăl său, Filippo, iar apoi, la Paris, cu Jean François Coulon, unul dintre cei mai importanți profesori ai scenei pariziene și membru al altei familii faimoase de dansatori, din secolele XVIII - XIX. Debutul său, alături de sora sa
Sigiliul lui Paolo Taglioni - O piesă prețioasă păstrată la București by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5773_a_7098]
-
ai prilejul de a participa, pe parcursul unui singur an, la cinci premiere ale unui teatru de balet din România anului 2010, este, în egală măsură, cu totul neașteptat și încântă tor. Teatrul de Balet Sibiu a oferit această șansă iubitorilor dansului. Și asta nu pentru că la Sibiu totul merge ca pe roate, ci datorită faptului că directorul companiei sibiene, Ovidiu Dragoman, nu este dispus să se lase strivit sub vremi, ci face tot posibilul să depășească toate dificultățile, încă destul de mari
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
fost pusă în scenă de Pavel Rotaru și primită cu un entuziasm impresionant de publicul Sibiului. Două seri la rând, sala mare a Casei de Cultură a făcut cu greu față cererilor publicului sibian. Să formezi un public pentru arta dansului este un lucru la fel de important ca acela de a forma o companie și a o pune în valoare. Drept este că Sibiul are și un muzeu, precum Brukenthal-ul (acum câteva dintre capodoperele sale erau plecate la Gdansk, iar de acolo
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
un muzeu, precum Brukenthal-ul (acum câteva dintre capodoperele sale erau plecate la Gdansk, iar de acolo era venită o expoziție de artă flamandă), cât și o Filarmonică și un Teatru de mare valoare, deci și un public cultivat. Dar în ceea ce privește dansul, el s-a format de abia în ultimii doi, trei ani. De aceea fiecare pas făcut în direcția cuceririi acestui public este deosebit de important. Și recenta premieră a constituit unul dintre acești pași. Premiera baletului Giselle de la Sibiu ne-a
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
ne viziteze. Pavel Rotaru a făcut-o curând, în cadrul Festivalului Internațional „George Enescu” din 1991, împreună cu compania sa din acel moment, International Ballet Rotaru din Atlanta - Georgia, USA, creată în 1988, după ce cu doi ani înainte crease o școală de dans. Cu acest prilej, a prezentat la Constanța și la București spectacolele Romeo și Julieta de Serghei Prokofiev, Anotimpurile de Antonio Vivaldi și Carmen de George Bizet - Rodion Șcedrin. Romeo și Julieta, gândit pe linia tradițională a montărilor clasice ruse, ca
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
București, Cristina Saru. Astfel, la acea oră, prin coregraful Pavel Rotaru și prin pedagoga Cristina Saru, cărora li se alăturase și scenograful arhitect Nicolae Drăgan, International Ballet Rotaru din Atlanta constituia o prelungire, pe alt meridian, a uneia dintre direcțiile dansului de la noi, și anume a aceleia a dansului academic de operă. Au mai trecut aproape douăzeci de ani, și Pavel Rotaru a revenit în țară, după o perioadă petrecută în Slovenia și Croația, de astă dată la Teatrul de Balet
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
coregraful Pavel Rotaru și prin pedagoga Cristina Saru, cărora li se alăturase și scenograful arhitect Nicolae Drăgan, International Ballet Rotaru din Atlanta constituia o prelungire, pe alt meridian, a uneia dintre direcțiile dansului de la noi, și anume a aceleia a dansului academic de operă. Au mai trecut aproape douăzeci de ani, și Pavel Rotaru a revenit în țară, după o perioadă petrecută în Slovenia și Croația, de astă dată la Teatrul de Balet din Sibiu, cu recenta montare a baletului Giselle
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
integral poezia acestei lumi fantastice, așa cum o zugrăvise Théophile Gautier. Și acest lucru datorită coregrafiei inspirate, semnate acum aproape 160 de ani de coregraful francez Jules Perrot (care apare și într-o cunoscută pictură a lui Edgar Degas, Clasa de dans, din 1874), cât și a scenelor de ansamblu datorate italianului Jean Coralli. Pare uimitor, și totuși mirajul acestui act în alb își păstrează nealterat, până astăzi, aerul de visare și de plutire neverosimilă, pe care Pavel Rotaru a reușit să
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
corpurilor asiatice, îndesate, scurte, sau cum spun francezii trapu, deci cu o structură aparte, proprie altei viziuni estetice decât cea a liniilor prelungi specifice clasicismului european, admirabil exemplificate în spectacolul sibian prin Adela Sterp-Crăciun, interpreta Myrthei, regina ielelor. După cum știm, dansul clasic european - ca și întreaga cultură și civilizație europeană - a devenit un bun comun, preluat pretutindeni în lume. În Asia preluarea s-a făcut prin intermediul școlii clasice ruse, inclusiv în cazul celor doi balerini coreeni, absolvenți ai Academiei de Balet
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
pe la colțul străzilor, după ce s-au asigurat că nu există vreun pericol. Traversarea drumurilor publice se face perpendicular pe axa acestora; ... f) să circule cu cărucioarele și săniuțele cu copii numai pe trotuare sau poteci. ... Sunt interzise manifestările distractive (hore, dansuri) sau plimbările și staționările pietonilor în grup, pe partea carosabila a drumurilor publice. Articolul 62 Călătorii sunt obligați: a) să nu urce, să nu coboare și să nu deschidă ușile autovehiculului, în timpul mersului; ... b) să nu călătorească pe scările sau
REGULAMENT nr. 328 din 29 aprilie 1966 *** Republicat pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106221_a_107550]
-
pe la colțul străzilor, după ce s-au asigurat că nu există vreun pericol. Traversarea drumurilor publice se face perpendicular pe axa acestora; ... f) să circule cu cărucioarele și săniuțele cu copii numai pe trotuare sau poteci. ... Sunt interzise manifestările distractive (hore, dansuri) sau plimbările și staționările pietonilor în grup, pe partea carosabila a drumurilor publice. Articolul 62 Călătorii sunt obligați: a) să nu urce, să nu coboare și să nu deschidă ușile autovehiculului, în timpul mersului; ... b) să nu călătorească pe scările sau
REGULAMENT nr. 328 din 29 aprilie 1966 *** Republicat pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106222_a_107551]
-
mii de oameni s-au strâns în curtea primăriei Sectorului 2 din București. Scopul? să mănânce sarmale și să bea țuică fiartă. Au făcut-o pe gratis așa că cei mai mulți dintre ei erau fericiți. Atât de fericiți încât au încins un dans pe muzică populară. Chiar dacă sarmalele erau gata de dimineață ce-i mai mulți au ajuns după ora 11. Copii, bătrâni, tineri, săraci sau mai puțin săraci au așteptat între 30 și 40 de minute pentru 4-5 sarmale și un păhărel
1 Decembrie 2013, ziua în care românii au mâncat în oraș by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/58832_a_60157]
-
Mă gândeam că în orice moment unul dintre ei se va prăbuși și nu se va putea ridica fără ajutorul medicilor de pe ambulanțele care erau pregătite să intervină. Nu a trecut mult timp și inevitabilul s-a produs. După un dans energic, un om fără casă a căzut la pământ și nu s-a mai ridicat. Un polițist l-a văzut și a chemat medicii, care l-au ridicat și l-au dus la ambulanță. Eu, două băbuțe și tovarășii lui
1 Decembrie 2013, ziua în care românii au mâncat în oraș by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/58832_a_60157]
-
un om fără casă a căzut la pământ și nu s-a mai ridicat. Un polițist l-a văzut și a chemat medicii, care l-au ridicat și l-au dus la ambulanță. Eu, două băbuțe și tovarășii lui de dans am văzut întâmplarea, ceilalți erau prea ocupați să mănânce. Nici n-au ridicat privirea din caserolă. La un moment dat, un astfel de personaj m-a abordat dornic să-mi spună ceva. Nu băuse destul încât să se prăbușească în fața
1 Decembrie 2013, ziua în care românii au mâncat în oraș by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/58832_a_60157]
-
o euforie suspectă, pornită dintr-o umoare care și-a pierdut busola. De aceea, pe Nietzsche îl savurezi în tinerețe. După o vîrstă, nemaiputînd să intri în spiritul hiperbolelor de piramidă, nu te mai atrage decît stilul lor. Îi urmărești dansul prozodic, salturile lexicale, ruperile de ritm, dar în nici un caz sensurile. E ca un copil talentat căruia îi admiri grația mișcărilor fără a-i mai putea lua în serios nuanțele. Un ghepard care, țîșnind în sprinturi fulgerătoare, obosește repede și
Spiritul ditirambic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5537_a_6862]
-
delicatețe și multă poezie, corpurile dansatorilor și mai ales ale dansatoarelor vizualizează, prin împletirea lor diafană pe diferite planuri, temele muzicale. Ca puțini alți coregrafi, Balanchine ne ajută să vedem muzica, fapt explicabil la un artist care, în paralel cu dansul, a studiat timp de trei ani, la Conservatorul din Sankt-Petersburg, atât pianul cât și compoziția, fiind, totodată, și fiul unui compozitor și crescând deci într-un ambient saturat de muzică. Pentru Balanchine „Baletul este înainte de orice o problemă de tempo
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
fără temă, ale căror construcție și formă decurg din sursa muzicală. Toți soliștii (în parte alții decât la premiera de anul trecut), dar și tot ansamblul de fete și-au însușit întru totul stilul lui Balanchine - o variantă abstractă de dans clasic pur. Cristina Dijmaru, Bogdan Cănilă, Mihaela Soare, Megumi Koshi, Corina Tudosan și Maki Shirase în Valsul fantezie și Bianca Fota, Gigel Ungureanu, Mihaela Soare, Kokoro Umemoto și Valentin Stoica în Serenadă au reconturat, prin construcțiilor coregrafice desfășurate pe scenă
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
Angels, am pătruns într-un cu totul alt univers coregrafic, modern, marcat de concretețe și de fine nuanțe de umor. Ceea ce îi apropie pe cei doi artiști, reuniți prin creațiile lor în Seara de balet a Operei bucureștene, este că dansul lor este abstract, și deci nu povestește ci trăiește prin expresia fiecărei mișcări în parte. În rest, totul îi desparte. Pentru Kylián muzica este un partener care îl poate inspira, fără a urmări însă să-i vizualizeze alcătuirea, ba poate
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
îi separă substanțial este, în primul rând, stilul. Atât morfologic, cât și ca structură sintactică combinatorie, George Balanchine se folosește de vocabularul pur clasic și de posibilele sale variații și variante, în timp ce Jiři Kylián, face parte din largul curent al dansului modern, neomogen, înglobând creatori nenumărați, dar care caută toți noi moduri de expresie, ivite din mișcarea intrinsecă a corpului, din noi raporturi cu timpul, cu spațiul sau cu alternarea momentelor de tensiune și de relaxare. Dacă dansul clasic, oricât de
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]
-
largul curent al dansului modern, neomogen, înglobând creatori nenumărați, dar care caută toți noi moduri de expresie, ivite din mișcarea intrinsecă a corpului, din noi raporturi cu timpul, cu spațiul sau cu alternarea momentelor de tensiune și de relaxare. Dacă dansul clasic, oricât de inspirat, revine mereu la forme preexistente, ruptura în dansul modern rezidă în faptul că acesta își reactualizează continuu forma, în fiecare moment, cu fiecare creator și cu fiecare creație a sa. Dansul modern nu respinge pe cel
Confruntări coregrafice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5546_a_6871]