4,671 matches
-
au permis o mai bună cunoaștere a patologiei tumorale. Perfecționarea concomitentă a mijloacelor de explorare a permis un diagnostic tot mai precoce și a îmbunătățit procentul supraviețuirilor la distanță. Fără o politică sanitară complexă și susținută, un nivel de trai decent și o educație sanitară adecvată rezultatele nu vor fi cele dorite. 17.1.1. EPIDEMIOLOGIE Tumorile pot apare în oricare țesut sau organ, la toate vârstele indiferent de sex. Se descrie o dinamică, în timp, a cazurilor în funcție de sex și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Ştefan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1225]
-
care încalcă legile acestui stat. Exodul populației românești în statele acestei Huniuni Europene, este cât se poate de evident. Sunt peste două milioane de români pe pământ străin, în căutare de locuri de muncă, pentru a putea să asigure un trai decent familiei. Este regretabil, ca în încercarea de a câștiga 1000€/lună, românii pleacă din țara lor, uneori pe termen lung, lăsându-și copiii în grija bunicilor, sau a altor rude. Cine este de vină, pentru această stare de fapt? Cu
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
de septembrie, cu cizmele până la genunchi, care, așa cum hotărâsem că trebuie, nu aveau tocuri. Cu instinctul moștenit de la toate înaintașele mele, văzându-l pe Andrei că mă urmărește cu coada ochiului când mă îmbrac, am renunțat să mă retrag timid, decent și inofensiv, într-un colț, cum intenționasem la început, și am încercat cu nonșalanță mimată să-mi pun ciorapii stând în mijlocul casei. I-am simțit privirea mai îndemânatică decât erau degetele mele în lipit banda adezivă a ciorapilor și, când
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
cu privire la situația și condițiile de trai în Anglia, în care motivează necesitatea elaborării unei clasificări a populației după starea civilă, profesie, venituri și volumul consumului. El ajunge la concluzia necesității determinării unor norme de venituri și cheltuieli pentru un trai decent al familiei. Tot în acest domeniu trebuie amintită lucrarea lui Arthur Young apărută în 1765 Farmer’s Letters, pentru ca în 1793, fiul acestuia să publice bugete de familie cuprinzând date cu privire la structura consumului și a cheltuielilor lunare și anuale. Odată cu
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
naștere. Indiferent de indicatorii care au stat la baza construcției IDU de-a lungul timpului, aceștia au fost astfel aleși pentru a putea, de fiecare dată, să măsoare progresele dezvoltării umane în trei dimensiuni: longevitate, accesul la educație și standard decent de viață. După calculul primului IDU în anul 1990, în următorii patru ani (1991-1994) se introduce în calcul o noua variabilă, și anume media anilor de școală care împreună cu gradul de alfabetizare, este utilizată în determinarea indicelui educației. Din anul
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
3. Indicele multidimensional al sărăciei (IMS) Acesta surprinde gradul de sărăcie, identificând multiplele deprivări existente în viața unui individ. Acest indice surprinde deprivarea la nivel individual, în trei dimensiuni esențiale ale vieții umane, respectiv: sănătate, nivelul de educație, un standard decent de viață. Deprivarea legată de starea de sănătate și educație este relevată de câte doi indicatori, iar pentru deprivarea în ceea ce privește standardul de viață sunt utilizați șase indicatori (tabelul 5.4). În total sunt urmăriți, pentru fiecare gospodărie, zece indicatori, fiecare
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
s-au răspândit rapid în patru zări, ducând morbul pierzaniei peste tot. Nu, acești "mitici" nu au în mod necesar, toți, buletin de capitală, dar se adapă trainic de la iradianta nelegiure dâmbovițeană, nelăsându-i pe cei neasemeni lor să viețuiască decent, sporind, malefic, tumoral, răul pe care îl reprezintă și din care se hrănesc. Cu ei avem noi a ne lupta și în anii viitori. (Mă grăbesc să le aduc aminte, celor siderați, că "scrisorile provinciale" ale lui Pascal sunt apreciate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mediul politic românesc. Și cum despre trecut nu putem niciodată ști adevărul, ci doar construim nesfârșite narațiuni care vor să surprindă ceva esențial, iată, pe scurt, o poveste: în martie 2004, la rugămintea singurului politician ieșean pe care îl consideram decent, Dan Constantin Vasiliu, am intrat de bună voie, pentru vreo patru săptămâni, în iad. Un iad unsuros și insinuant, cu bestii gregare și ireverențioase, cu trădări și impostori guralivi, cu pofte și aroganțe. M-am retras cu repulsie din acel
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ne batjocorească de la centru, să nu ne facă să ne fie rușine că l-am sprijinit când ne-a cerșit voturile. Să vină cu profesioniști credibili, nepătați, nu cu haimanale politice care "știu mersul șpăgii" și ignoră suveran semnalele oamenilor decenți și observațiile societății civile. Să nu ne ia de proști convinși fiind că vom continua, la viitoarele alegeri europarlamentare, să-i credem pe cuvânt și că vom înghiți jocurile murdare ale găștii. Să nu uite că riscă să piardă, din cauza
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care fac viața suportabilă poeților "geniali", își dezvoltă cu seriozitate brandul personal printr-o rețea de contacte de calitate și o disponibilitate la comunicare onestă, absolut exemplare. Pe scurt, a pus pe picioare un model de marketing personal eficient și decent pe care îl salut și îl remarc în spectacolul vezicant al indecenței subiective și egolatre a lumii noastre culturale. Pentru detalii (legate de carieră și proiecte, nu legate de găști!), vezi și site-ul său sută la sută european www
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de trei sferturi de oră și care refăceau coșmarul pur al călătorului care vede venind mașina, dar nu se poate urca în ea. Acest frumos balet ar fi demn de toată lauda, dacă inteligenta decizie de a asigura un transport decent nu ar semăna cu încercarea, creativă și ecologică, de a rezolva efectele inundațiilor folosind o linguriță de ceai. Eventual din argint (dacă ar fi să facem aici o subtilă referire la prețul plătit de Primărie pe autobuzele second hand). Am
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ani, o întrebare frisonantă bântuie colocviile informale, la bodegă sau la telefon, ale scriitorilor: "Pe cine votăm?" Pentru azi, pentru șefia filialei care reunește scriitorii din Iași, Suceava, Botoșani și Neamț, va trebui să alegem, în opinia mea, un om decent, gospodar, serios, capabil să ne apere și să ne reprezinte eficient interesele. Un om care a făcut proba calităților sale manageriale și care este capabil să țină în echilibru găștile literare și să discearnă grâul de neghină, care să stăvilească
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în timpul frământărilor sociale din perioada interbelică nu exista așa ceva. "Curbele de sacrificiu", atunci, au ținut șase luni și, apoi, salariile au fost returnate. Greviștii celebri din manualele de istorie erau oameni îmbrăcați la costum și cu pălarie, normali, hrăniți și decenți, nu masa hăituită și disperată de azi a "oamenilor muncii", batjocorită de o clasă politică hrăpăreață și cinică. Dacă va fi adoptat, acest Cod al Muncii (la care va fi adăugată legea de modificare a Statutului Funcționarului Public) ne va
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sau corupție directă în favoarea respectivei companii și, în orice caz, după știința mea, cel în cauză nu și-a favorizat în vreun fel sponsorul politic.) Domnul Păduraru a fost ales consilier județean, pe listele PNL Iași, și, fiind un om decent și aplicat în ședințele de consiliu, a fost preferat, la înghesuială, de Relu Fenechiu pentru postul de prefect atunci când tinerelul iletrat și obraznic pe care îl pusese anterior pe scaunul prefectului a fost scos cu cătușe la mâini din Prefectură
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
crescut, totuși, în jurul lui Băsescu". Se prea poate să fie așa și, desigur, nimeni nu poate contesta rolul de "locomotivă" pe care primul marinar al țării l-a avut la precedentele alegeri. Totuși, nu credeți că puțină reciprocitate ar fi decentă? Bunăoară, domnul în cauză, Nicușor Păduraru, a primit, la mișto, un colegiu uninominal, în două cartiere muncitorești, Nicolina și Alexandru cel Bun, care erau, de decenii, fiefuri pesediste. Mergând din ușă în ușă, a obținut spectaculos voturi pentru PDL, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nor al incertitudinii și al surprizei față de incredibila rapiditate cu care autoritățile s-au mobilizat și au deblocat bani). Dar deh! după cum știm, Cioran și-a iubit altfel țara decât țopârlanii cu vipușcă. Înclin să cred că, totuși, cea mai decentă formă de evocare a unui personaj cultural de o asemenea magnitudine nu are nimic de-a face nici cu Wikipedia, nici cu faptul divers, ci doar cu o sinceră trecere în revistă a unei experiențe personale. În ceea ce mă privește
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
o valoare cel mult metaforică, atâta timp cât îmbrâncelile cu poliția la concertele rock au însemnat infinit mai mult din punctul de vedere al libertăților cetățenești decât lingușelile lui Nicolae Manolescu față de un Popescu zis "Dumnezeu" prin care rezista în fața cenzurii, oarecum decent, România literară. Însă reflexul de a tezauriza aceste valori, așa cum cu finețe observa Cătălin Ștefănescu, era nu numai o formă de supraviețuire onorabilă, ci și un mod de a depăși analfabetismul cultural la care propaganda ne îndemna activ. Deși conservatorismul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de precupeață, de talk show-uri inepte, unde agenda grosolană a patronilor este pusă în aplicare rudimentar și scrâșnit de o liotă de slugi cu microfon care dezonorează meseria de ziarist. Asta e!, bineînțeles, și ceea ce poate face un om decent este să le bage telecomanda în gură, amuțindu-i pentru o vreme pe toți acești ipochimeni. Însă, în acest cor generalizat de răcnete isterice și demolări cu program, în turma de casandre înăcrite sau de agenți spilcuiți și perfizi, se
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care el și doamna Elsa Lüder le aduceau de la Freiburg (împreună, bineînțeles, cu multe alte omenești, neprețuite, mici mostre ale bunăstării și civilizației vestice pentru toți prietenii lor, fără smintire), înviorând aerul lânced al vremii, ajutând câțiva oameni să supraviețuiască decent, prin cultură și prin efortul de a fi egalii confraților academici mai norocoși, din Vest. Leonid Mămăligă a sfârșit prin a pune mâna pe telefon și a relua o amiciție înghețată de la Congresul "Eliade", din 1988, organizat de el și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
aquiesăm, ca să fim cool", la stereotipurile romglezei tuturor vacilor boite, cu creierii arși de Cosmopolitan parcă e prea mult. Sumarizând, ar face sens să le administrăm câte o corecție fizică tuturor acestor chirițe proaste și needucate care poluează spațiul lingvistic decent și corect pe care ar trebui să-l cultivăm cu toții. (Se-nțelege, sper, că nu există deosebire de gen pentru "chirițe"). Sunt, totuși, recunosc, și cuvinte intraductibile, în fața cărora limba obișnuită capitulează, scâncind firav. De exemplu hub. Cum Doamne să
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
falsului cimitir al eroilor sovietici, care acoperea jumătatea de la stradă a actualului parc, decizie care dădea fiori feseniștilor timpului și pentru care a trebuit să negocieze singur cu Ambasada Rusiei, care l-a și felicitat la final pentru modul corect, decent și elegant în care a soluționat această chestiune atât de delicată diplomatic. Acum, la răscruce de drum și de ani, știu că mai are puterea și energia de a porni proiecte noi, precum și forța de a-i ierta pe cei
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Nu este zi în lumea analfabetă a capitalei, lume perfect subscrisă axiomei fondatoare "legea e decât pentru proști" a jefuitorului sudic, în care referința denigratoare la adresa moldovenilor să nu fie prezentă. Fie că e vorba de oameni cât de cât decenți, de gazetuțe de perete cu aer umoristic sau de acea infernală corcitură de precupeață și "jmecher" care face media statistică a concetățenilor "dă capitală", veșnic scârbiți de nimicnicia "provinciei", loc al decăderii pe care se cuvine, natural, să-l mulgi
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
dar măcar să avem cu ce plăti impozitele majorate care se anunță. Și aș vrea, ca român ortodox ce sunt, să-mi pun de drag tricolorul în balcon pe 1 Decembrie, într-o țară demnă și prosperă, condusă de un gospodar decent, și nu de un "Salvator" naționalist care bate, fățarnic, metanii la televizor. La mulți ani tuturor românilor! 8 decembrie 2014 Odată cu progresul tehnologic în comunicații, a început să se schimbe și natura relațiilor dintre oameni. Trecerea publicațiilor de la suportul de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
filosofică. Comentariu murdar și laș, făcut sub pseudonim, nu mai arăta fața dezgustătoare, chipul schimonosit de ură și complexe al jivinelor din subsolurile internetului, scăpate acum de constrângerile binefăcătoare ale civilizației care îi obligau măcar la mimarea unei conduite sociale decente, ci, potrivit profeților de berărie, asistăm la adevărata revoluție a comunicării, la un orgiastic bal al democratizării imprecației, la momentul clamat de secole de nihiliști în care "proletarii cuvântului" puteau, în deplină libertate, să le trântească în față, meritat, fără
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
învățat în școala sărăciei că necinstea și viclenia sînt arme în lupta pentru existență...". Totuși, aceste vicii "se dezvoltă numai în împrejurări adecvate"; ele sînt vicii "de care Natura îi ferește de obicei pe copiii care cresc într-un mediu decent...". Aceste comentarii și acelea ale doamnei Necker de Saussure reflectă clar punctul de vedere al păturii sociale mijlocii asupra valorilor morale, care provine cel puțin în parte din percepția populară, mai degrabă decît din dovezi empirice. Diferențele între clasele sociale
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]