5,667 matches
-
ACO I-II (în 5 și, respectiv, 6 volume); o trad. parțială în franc. a fost făcută de A.J. Festugière, Ephèse et Chalcédoine. Actes des conciles, Beauchesne, Paris 1982. O bună ediție-manual a decretelor conciliilor ecumenice în Conciliorum oecumenicorum decreta, ed. G. Alberigo și alții, Istituto per le scienze religiose, Bologna 19733 (cu o traducere la început, Dehoniane, Bologna 1991). Primele elemente de istorie a conciliilor, cu bibliografie în opera colectivă Storia dei concilii ecumenici, ed. G. Alberigo, Queriniana, Brescia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ele având un referențial biogenetic. În orice caz, reale sau nu, diferențele bărbat-femeie au fost teoretizate, înscrise în cărțile fundamentale ale diferitelor religii și astfel perpetuate, cum se întâmplă, de exemplu, în concepția iudaico-creștină, unde rolul dominant al bărbatului este decretat ca o axiomă. Supunerea femeii față de bărbat este mult mai drastică în fundamentalismul islamic. Revenind însă la androginie, cu toate rezervele pe care le putem formula față de el și resubliniind faptul că cel veritabil nu presupune a fi egal masculin
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ACO I-II (în 5 și, respectiv, 6 volume); o traducere parțială în franceză a fost făcută de A.J. Festugière, Ephèse et Chalcédoine. Actes des conciles, Beauchesne, Paris, 1982. O bună ediție-manual a decretelor conciliilor ecumenice în Conciliorum oecumenicorum decreta, ed. G. Alberigo et al., Istituto per le scienze religiose, Bologna, 19733 (cu o traducere la început, Dehoniane, Bologna, 1991). Primele elemente de istorie a conciliilor, cu bibliografie, în opera colectivă Storia dei concili ecumenici, ed. G. Alberigo, Queriniana, Brescia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Operei din Hamburg, unde era dirijor. După el, mulți alți mari șefi de orchestră (Richard Strauss, Bruno Walter, Karl Böhm, Karajan, Lorin Maazel) au înscris "Liliacul" în repertoriul teatrelor de operă, cu distribuții strălucite. Chiar și severul Eduard Hanslick a decretat că Strauss a compus "o adevărată operă comică". Caracterul cvasi-simfonic al orchestrei cu pasaje dezvoltătoare și textură elaborată, raportul dintre textul vorbit și muzică, dificultatea unor partituri vocale, amploarea ansamblurilor îl așează la granița dintre cele două genuri. Am făcut
Un "Liliac", doi "Lilieci" by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17148_a_18473]
-
internaționale subliniază necesitatea prezervării diversității rurale în vederea păstrării patrimoniului cultural și natural. Acest fapt prezintă, din perspectiva acestor documente, un interes deosebit nu doar pentru mediul rural, ci pentru societate în ansamblu. Ruralul, ca tip de organizare socială, „a fost decretat” ca „fiind o valoare socială care trebuie prezervată”, indiferent de costurile pe care le necesită. Au fost aduse în discuție elemente noi, demonetizate oarecum, și anume „coeziunea socială”, „păstrarea patrimoniului cultural”, „a identității de limbă și tradiție”. Dincolo de „limba de
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
noastre”, care constă în patru termeni: a) raporturi de producție în bună parte iobăgiste, precapitaliste; b) o stare de drept liberalo-burgheză, prefăcută în iluzie și fals, lăsându-l pe țăran la discreția proprietarului de pământ; c) o legislație tutelară care decretează inalienabilitatea pământurilor țărănești și „reglementează” raporturile dintre proprietari și țărani, raporturi izvorâte din primii doi termeni; d) insuficiența pământului așa-zisului mic proprietar țăran pentru munca și întreținerea familiei sale, fapt care-l silește să devină „vasal” al marii proprietăți
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Se înțelege că a recurs la principii și metode militare, cu care era obișnuit. Așa se face că mănăstirea a asimilat reguli severe și o disciplină de viață riguroasă, sobră, care rezona profund cu misticismul și asceza eremitică. Pachomius a decretat un ideal de educație și viață creștină - Omul pios - și cel puțin patru principii pedagogice-religioase: simplitatea vieții, munca, devoțiunea și ascultarea. Se visa chiar la imitatio Christi.... 7.2. Regula monachorum - un curriculum educațional?tc "7.2. Regula monachorum - un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
se poate împiedica adesea pe povârnișul cunoașterii universale; există însă Revelatio - care lămurește până la urmă totul, de la cele vizibile până la cele mai ascunse. A treia carte, aflată în cumpătul „genezei”, este Pansophia. Ea este cheia „Facerii”. Pansophia sapientia universalis est - decretează Comenius. „Pansofia este înțelepciunea universală.” Se gândește, desigur, la acel l’uomo universale al lui Pico della Mirandola. Viziunea boemianului o depășește însă pe aceea a florentinului. El ignoră în chip voit celălalt calificativ, l’uomo unico. Cehul se gândește
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pozițiile existențialismului. Era influențat de Martin Buber și, bineînțeles, se raporta critic la pragmatismul american. Phenix a propus și a folosit o nouă abordare a disciplinelor din educație și învățământ pornind de la conceptul de sens al existenței. Disciplinele au fost decretate „surse de cunoaștere și lămurire a sensului vieții personale”. După Phenix, conținutul curriculumului trebuie organizat în funcție de sensul oferit „cunoașterii personale” (personal knowledge) prin exploatarea surselor oferite de discipline. Un curriculum bazat pe „cunoaștere personală” conține tot „ceea ce are sens” pentru
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
succes în diferite grade la diferiți studenți de către profesori/angajați care utilizează influențe și materiale adecvate”. Schwab, a cărui personalitate complexă am prezentat-o într-un capitol anterior, și-a manifestat geniul și în construirea celor practical four. El a decretat că în educație există patru „locuri comune”: profesorul, elevul, predarea și mediul de instruire. Problematica educației devine una de monitorizare a curriculumului. Schwab a propus ca ea să fie rezolvată prin crearea unor comisii curriculare pentru evaluarea și corectarea continuă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
numai un erudit, similar „titanilor” din Renaștere, care a reușit, în chip miraculos, în plin veac XX, să evite capcana „prăpastiei culturale”, ci și un geniu ce, prin gândirea sa revoluționară, a reușit să penetreze granițele dintre obiectivitate și subiectivitate - decretate ca inexpugnabile de știința modernă - și să fundamenteze o știință obiectivă a conștiinței. Din păcate, științele educației, cantonate în experimentalism agresiv și pozitivism insolent, au întârziat asimilarea fenomenologiei - cea mai adecvată metodologie de abordare a fenomenelor și proceselor educaționale care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
știute, la venirea la putere a unui nou regim, proaspeții instalați au constatat că nu li se recunoaște legitimitatea, că nu se pot revendica dintr-o tradiție și dintr-o identitate „obiective”; că ruptura cu vechea identitate, pe care o decretaseră fără ezitare, în numele schimbării vechii alcătuiri și al unui nou proiect social, a generat un vid ce nu putea fi umplut ușor. Trebuia construit un nou mod de organizare și interacțiune, trebuiau identificate sau inventate noi sisteme de referințe, dar
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
noii puteri instalate după război au proclamat un nou sistem de credințe și noi reprezentări ale socialului. S-a instituit principiul etichetării vechilor clase și categorii sociale ca grupuri negative (pe motivul deținerii de avere, putere și competență), s-a decretat faptul că singurele categorii sănătoase sunt cele care nu avuseseră acces la putere, avuție, competență recunoscută. Strategia identitară favorabilă, cea care putea conduce la creșterea stimei de sine - s-a proclamat - ar fi cea a identificării cu noua clasă sănătoasă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
MONITORUL OFICIAL nr. 7 din 12 ianuarie 1990 Consiliul Frontului Salvării Naționale decretează: Administrația Asigurărilor de Stat acorda, în afară cazurilor prevăzute de lege, despăgubiri pentru pagubele produse în timpul revoluției de: 1. efectul acțiunii gloanțelor sau altele asemenea, neurmate de incendiu sau explozie, căzute asupra unor bunuri, care în prezent sînt: A. asigurate
DECRET-LEGE nr. 13 din 10 ianuarie 1990 privind unele măsuri în legătură cu asigurările de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106804_a_108133]
-
că Mateiu I. Caragiale îl depășește pe Flaubert în materie de perfecționism creator, fiind „poate cel mai laborios prozator din istoria literară a lumii” și anunțând prin Craii de Curtea-Veche romanul Ghepardul al lui Giuseppe Tomasi di Lampedusa, a-l decreta pe Camil Petrescu „un mare precursor pe plan universal”, concurent al lui William Faulkner și înaintaș al unor Michel Butor, Nathalie Sarraute sau Umberto Eco, făcând din Patul lui Procust „cu anticipație o opera aperta și, în același timp, primul
PROTOCRONISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289046_a_290375]
-
voinței auctoriale tradiționale și multiplicând blocul discursului literar în centre de coagulare proteice, polimorfe și autonome. „Mulți vor fi observat disproporția care stă la baza romanului Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, scrie G. Călinescu în Istoria... sa, decretând că partea a doua a scrierii ar fi putut foarte bine să lipsească, fără pagube majore în plan estetic; nici Pompiliu Constantinescu („Vremea”, 1930) nu vede lucrurile altfel, regretând că „d-l Camil Petrescu nu s-a hotărât să facă
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
discursului, vivacitatea portretelor și dinamismul scenelor de luptă. Chronicon poate fi considerat un fragment de istorie contemporană, consemnând cele mai importante evenimente ale unui secol, de la 1464 (încoronarea regelui Matei Corvin) până la 1558 (învestirea ca împărat a lui Ferdinand I). Decretat de contemporani poeta ornatissimus, O. nu face decât să se supună convențiilor epocii, versificând cu dexteritate în latină câteva duzini de Carmina. Sunt reunite, astfel, epitafuri - celebre rămân „elegiile” compuse în 1536 la moartea prietenului Erasm și a fratelui Matei
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
nonconformism și paradox: fragilă și dominatoare („voce de bronz și argint”), natura de „cuceritoare” (Elenă Văcărescu), iradiind inextricabil aroganță și simplicitate, prodigios locvace, cu o gestica vehemență, subtil afectată, intransigent justițiara, stăpânește elanul de a convinge și „reflexul de a decretă” seducător. Adorata de contemporani, multi iluștri, si întreținând frenetic „climatul geniului” (Léon Blum, Maurice Barrès o vedeau că întruchipare a condiției geniale), a trăit adulata, cu tot cortegiul simbolurilor excelentei: e lider informal de opinie, conduce în topurile revistelor culturale
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
ignore tradiția. Cu tot impulsul înnoirii, revista dorește să păstreze un echilibru între tradiție și aspirațiile firești ale tinereții creatoare, deoarece „prea multe lucruri nobile și utile au fost declarate «pur și simplu» desuete; prea multe înnoiri nejustificate au fost decretate exigențe; prea multe simple nimicuri au fost găsite importante...!” Preocupat de aceeași problemă a generației - subiect ce face carieră în perioada interbelică -, Grigore Popa, în articolul Peisaj ardelean, publicat tot în cel dintâi număr, depistează în istoria culturală recentă trei
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
profeții poporului Israel, dreptatea a rămas în țara noastră un subiect de interes numai pentru câțiva ziariști dedicați meseriei 1. Ne-am obișnuit să fim mințiți și am renunțat să mai luptăm împotriva măsluitorilor și demagogilor de serviciu. Pietiștii au decretat divorțul între „adevărul istoric” și „adevărul spiritual”, abolind obligația dezgropării, în duh de smerenie, a mușuroiului de isprăvi prin care ortodoxia oficială s-a făcut de rușine. Pentru că adevărul istoric ne-ar putea incomoda prea des, folclorul mitologic stă mereu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Editura avea În program, pe „sezonul” În curs, să zicem, o sută de traduceri cu câștig sigur. Aritmetica bugetară a financiarului din „branșa artistică” admitea la un moment dat un corectiv: „Să mi se aducă unul sau doi scriitori tineri!” decreta. „Să astupăm gura nemâncaților de la pagina doua a ziarelor! În definitiv, cât o să ne coste volumele astea?”, Îl cerceta un Ciornei, de exemplu, pe bietul său secretar de editură (Întotdeauna „un om cumsecade”, călduț, ales anume de către patron ca să facă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
e posibil disprețul și persiflarea „rafinată”. Înțelegând obiectivul tactic al momentului, care găsește nuvela noastră În plină cucerire a tematicei, În plină lărgire de conținut și la o normă cantitativă Încă redusă, nu putem nimici orbește nici o nuvelă, nu putem decreta cu ușurință «literatură proastă» nici o pagină, nu putem descuraja și risipi nici un elan, nici o râvnă. Deasemeni, e clar că nu putem propune un model, cu toate meritele lor, o serie de nuvele, altminteri merituoase, dar cu o tematică Întârziată (și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Îndeletnicirea de a masacra producțiile literare vârându-le În patul procustianal unor pretinse legi imuabile este mai evidentă. Aceeași manieră o Întrebuințează Însă - cu mai mult rafinament - și alți critici. Așa se explică, Între altele, de ce Ana Roșculeț a fost decretată personaj tipic de către o parte de critică. Bazându-se mai mult pe Învățătura anumitor formule savante decât pe cunoașterea vieții și Înțelegerea problemelor actuale ale oamenilor muncii din țara noastră, criticii respectivi au privit figura Anei Roșculeț În chip obiectivist
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și artistic) oficial, de stat din istoria multimilenară a creației, menit să transmită prin operă ideologia și strategia unui partid de guvernământ. Bazat pe concepția marxist-leninistă privind funcția partinic-combativă a artei comuniste, constituit ca o alternativă antiburgheză, RS a fost decretat drept singura direcție și opțiune de creație În statul socialist, În 1934, la Congresul unional al scriitorilor sovietici. Teoreticieni: A.A.Jdanov, Maxim Gorki, A. Fadeev, Lenin, Stalin, Malencov ș.a. Dezavuând concepte ca: școală literară, curent, mișcare, orientare, direcție, considerate
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În primul volum, semnatarii articolelor glosează despre Ideea veacului și spiritualitatea (Petru Comarnescu), Între misticism și religie (Ionel Jianu) sau despre Problema echilibrului spiritual (Constantin Noica). La rubrica „Mișcarea ideilor românești”, Petru Comarnescu face o analiză critică a revistei „Gândirea”, decretând falimentul acesteia. Volumul al doilea e axat pe chestiunea specificului național. În articolul Problemele specificului național, Ionel Jianu consideră validă existența acestei dimensiuni a spiritualității noastre, „dar în mod inconștient, pentru că nu și-a găsit încă formularea”. Petru Comarnescu semnează
ACŢIUNE SI REACŢIUNE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285159_a_286488]