4,706 matches
-
ale ideii"14, "categorii ale gândirii", "metafore axiomatice" (Durand 52-53), la acest nivel, non-narativ, așadar în care nu este necesar să plasăm categorii referențiale (timp, spațiu), arhetipurile 15 și formele determinate de acestea sunt caracterizate doar de "sememe" ale rolurilor definitorii: întemeietorul, civilizatorul, principiul generator matern etc. Venind dinspre mitologie sau religie (dogmatică) înspre imaginea umanului, schemele tipologiilor paradigmatice asigură joncțiunea între unitățile determinante și simplele reprezentări. Ele întâlnesc timpul istoriei și se "narativizează", dar în afara paradigmelor, pentru că în interiorul lor unitățile
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
necesității purificării. Bărbatul se sustrage oricăror învinuiri, el născându-se din femeie și întorcându-se în pământ, fiind mai curând victima transferului maculant al cărnii. Într-un timp potrivnic ei, feminitatea rămâne astfel cea condamnată la a-și reprima atributele definitorii, în încercarea de a atenua dificultățile traiului pus sub semnul permanent al păcatului și al penitențelor. Urmărind acest chip în cronici și în letopisețe, se poate remarca o prezență sporadică în spațiul Moldovei, mai ales la cei dintâi mari cronicari
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
acest discurs covârșitor ontologic, dar neadecvat dominației judicativului constitutiv este surprins, de interpreții săi, prin sintagma "stilul aporetic platonician". De asemenea, în același stil aporetic, Unul, adică ceva ce poate fi gândit așa cum gândim "ființa veșnică", nu primește o caracterizare definitorie (cum va primi la Aristotel), pentru că judicativul nu este încă "norma" ce va ocupa, de fapt, întregul spațiu al logicului, apoi și al ontologicului etc. Stilul aporetic al lui Platon, formulă ce exprimă eșecul oricărei descrieri, explicări, a ființei, insuficiența
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care vor fi precizate toate datele principale privind organizarea activității în cauză: procentul de câștiguri din totalul încasărilor, sistemul de triere și de omologare a câștigurilor, sistemul de plată a câștigurilor, sistemul de control și de securitate și alte elemente definitorii ale activității respective. Regulamentele de joc și cele de ordine interioară vor fi aprobate de consiliile de administrație ale societăților comerciale. Modificarea ulterioară a acestora se poate face numai cu aprobarea comisiei. Articolul 68 Procentul de câștiguri din totalul încasărilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181406_a_182735]
-
generale, cât și regulamente specifice fiecărei categorii de joc de noroc, aprobate de conducerile acestora, în care vor fi precizate date privind organizarea activității, tipul de concurs, tipul și valoarea premiilor acordate, algoritmul de stabilire a câștigătorilor și alte elemente definitorii. Modificarea ulterioară a regulamentelor generale sau a celor specifice se poate face numai cu aprobarea comisiei. Articolul 76 Numele organizatorului, premiile, data desemnării câștigătorilor, tariful pentru minutul de convorbire telefonică, precum și numărul licenței pentru exploatarea jocurilor de noroc vor fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181406_a_182735]
-
lucrării. Obiective propuse 5. Conținutul lucrării (titluri, capitole, subcapitole, secțiuni, cu prezentarea scurtă a acestora) 6. Bibliografie 7. Glosar de termeni EXECUTANT BENEFICIAR-M.L.P.T.L. Șef de proiect, Responsabil tema, NOTĂ: Pct. 1-5 se vor completa cu date succinte și definitorii în vederea elaborării și aprecierii unitare a lucrării. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182158_a_183487]
-
lucrării. Obiective propuse 5. Conținutul lucrării (titluri, capitole, subcapitole, secțiuni, cu prezentarea scurtă a acestora) 6. Bibliografie 7. Glosar de termeni EXECUTANT BENEFICIAR-M.L.P.T.L. Șef de proiect, Responsabil tema, NOTĂ: Pct. 1-5 se vor completa cu date succinte și definitorii în vederea elaborării și aprecierii unitare a lucrării. ------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182160_a_183489]
-
rectificarea pe loc a erorilor de forma și validarea ofertei depuse. În categoria erorilor de forma se încadrează neconcordantele existente între elementele înscrise în cuprinsul ofertei de cumpărare, incluzând, dar fără a se limită la: ... a) datele emisiunii; ... b) elementele definitorii ale prețului; ... c) discrepanțe între total oferta și tranșe componente; ... d) defalcare eronată între categoriile structurate în cadrul transei; ... e) datele caracteristice ale clientului. ... Articolul 15 În urma încheierii procesului de plasare a titlurilor de stat pe piată primară, Banca Națională a României notifică dealerii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/178212_a_179541]
-
obloanelor salvează 10% din energie necesară realizării confortului interior. I.7.2.4. Structura și flexibilitate funcțională Modulul repetabil al structurii definit de axele clădirii, împreună cu asocierea punctelor umede (băi, grupuri sanitare, bucătărie etc.) pot conduce la flexibilitate funcțională - element definitoriu în cazul reabilitărilor cu refunctionalizare a clădirilor. Acest aspect trebuie gândit în strânsă legătură cu repartizarea tuturor elementelor descrise la pet 7.2.2 care sunt specifice în controlul pasiv al unei clădiri. În cazul turnurilor termice și al partiurilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
cu" și "fără" măsuri de conservare; ... e) predicția necesarului de resurse energetice la nivel regional, național sau internațional, prin calculul energiei consumate de clădiri reprezentative din fondul construit existent. ... ÎI.2.4.3 Conținut general Metodă include calculul următoarelor mărimi definitorii pentru performanța energetică a clădirilor climatizate: - fluxul de căldură prin transmisie și pentru ventilarea clădirii, atunci când aceasta este răcita la o temperatură interioară constantă; - contribuția surselor interne de căldură și a aporturilor solare la bilanțul termic al clădirii considerate; - necesarul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
Înapoi Înspre Europa și eventual Înspre Asia, eficiența fiind adoptată mai selectiv și numai În câmpul muncii, În America, ea a devenit o normă behavioristă generală, reglementând aproape toate aspectele vieții. Americanii sunt Îndrăgostiți de eficiență. A devenit calitatea noastră definitorie și a impregnat ființa noastră națională. Pentru a Înțelege cum am transformat un parametru care descrie mașinile Într-o normă behavioristă umană, trebuie să ne Întoarcem la rădăcinile calviniste ale Americii și la credința noastră intimă că suntem un popor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
făcut posibile atât noțiunea modernă de autonomie și mobilitate, ca și pe cea negativă a libertății ca independență personală și autosuficiență. Atât dezvoltarea lui furtunoasă cât și rezistența la fel de acerbă la el au continuat, până foarte curând, să fie dinamica definitorie a politicii europene și a politicii În majoritatea restului lumii. Instituționalizarea proprietății private trebuie desigur să fie considerată una dintre contribuțiile cele mai importante ale Europei. Fără un regim matur și bine reglementat al proprietății private, capitalismul de piață nu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
șesime din totalitatea terenurilor dezvoltate În istoria națiunii noastre a avut loc În numai zece ani Între Începutul anilor ’80 și Începutul anilor ’9058. Rezultatul net al acestei dispersii haotice de populație este ceea ce numim sprawl. A devenit o caracteristică definitorie a peisajului american. Sprawl-ul este ușor de identificat. Constă din cartierele Împrăștiate de locuințe, adesea izolate unul față de altul și de locurile de muncă, de școli și de zone comerciale; zone comerciale liniare construite de-a lungul drumurilor adiacente autostrăzilor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca Înseși instituțiile economice și politice care Încearcă să acomodeze aceste noi realități spațiale și temporale sunt cele al căror viitor este În dubiu din cauza schimbărilor profunde care au loc acum În lume. Piața capitalistă și statul-națiune sunt paradigma instituțională definitorie pentru era modernă, așa cum Biserica și ordinea feudală au fost În Evul Mediu. și, la fel cum schimbările spațio-temporale au dus la sfârșitul aranjamentului medieval, acum, din nou, schimbările spațio-temporale radicale duc atât la slăbirea piețelor naționale și a statelor-națiune
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este succesul Uniunea Europeană În stabilirea unui domeniu complet de drepturi umane și obligarea statelor membre și a cetățenilor la ascultare strictă, sprijinită de puterea legală de constrângere. Nu există precedent pentru această desprindere. Politologul Carlos Closa Montero observa că „elementul definitoriu și primordial al cetățeniei este obținerea de drepturi politice”18. Dar odinioară, cetățenia a fost legată exclusiv de un stat-națiune. Ce se Întâmpla, atunci, cu Însăși ideea de stat, când drepturile politice ale cetățenilor săi sunt conferite și garantate de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care au ajuns și alți autori: Burzio 1986, Woolford 1993, Haegeman 1994: 323 etc. − vezi infra, 4.1.1.) și proprietatea comună de a nu admite vecinătatea unui nominal în acuzativ. Definiția foarte largă a pasivului, a cărui unică trăsătură definitorie este inversarea dintre subiect și obiectul direct, îi permite autoarei să subordoneze pasivului atât construcțiile reflexive cu subiect de adâncime neexprimat (Fereastra se aburește, Pulsul se accelerează, Ridurile se adâncesc), cât și toate construcțiile ergative ( Ședința începe, Fântânile seacă, El
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rolul obiectului percepției (Susie saw this monster 'Susie a văzut acest monstru'), acesta din urmă fiind uneori interpretat ca un rol tematic distinct. Autoarea (Stan 2005: 223−224) subliniază că rolurile tematice Pacient și Temă au mai puține trăsături specifice (definitorii) decât celelalte roluri; sunt asociate unor actanți foarte diferiți sub aspectul participării la eveniment/stare: Pacientul/Tema corespunde atât entității afectate de diverse procese și acțiuni, cât și "obiectului" predicatelor esive, obiectului posesiei etc.; tipurile de Pacient/Temă diferă în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
exprimată anterior, în 1978. 53 Spre deosebire de studiul din 1979, în cartea din 1994 (în mod paradoxal, Ergativity a apărut în același an cu L'actance), Dixon adaugă la noțiunea de ergativitate morfologică și precizarea intrapropozițională, tocmai pentru că unele dintre aspectele definitorii ale acestui tip de ergativitate sunt de natură sintactică, iar la noțiunea de ergativitate sintactică, precizarea interpropozițională. 54 Deși discută tangențial problema reflexivului și a reciprocului, Dixon nu o include între criteriile de clasificare sintactică a limbilor, motivând excluderea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
omului de realul sacru. Dincolo de enunțul, deseori abstrus (el a dus la situarea lui S., în Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G. Călinescu, în capitolul rezervat dadaiștilor, suprarealiștilor și hermeticilor), poetul este, în esență, un romantic. Definitorie, la el, este înfruntarea contradicțiilor proprii naturii omului, a unui dualism funciar: perechile de animale din arcă arată sufletul și trupul în dezunire (Talazuri înlăuntru); cele două „părți” ce nu se cunosc, evocate în poemul Spațiu viu („Mă naște/ Lumina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
sănătoase nu poate fi realizată prin prelegeri moralizatoare”. Sentimentele superioare religioase au un rol esențial pentru progresul și moralitatea socială. Aceste sentimente dinamizează indivizii unei societăți, furnizează energia și responsabilitatea creatorului, atât în știință, cât și în artă; ele sunt definitorii atât pentru fericirea și mulțumirea personală cât și pentru echilibru psihic. Ambițiile materiale dau satisfacții limitate. O dovedește realitatea că în lipsa educației religioase și în condițiile unor relații familiale șubrede, fiii unor oameni foarte bogați își părăsesc căminele, încep să
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
cauzalitatea sa „locală”, dar, făcând parte dintr-o societate globală, dintr-un macrosistem, va fi determinat într-o măsură sau alta de structura acestuia. Introducerea structurii macrosociale, ca parametru structural în explicația diferitelor fenomene sociale, reprezintă, de asemenea, o caracteristică definitorie, distinctivă a abordării sociologice marxiste. În ultimele decenii s-a dezvoltat o bogată literatură psihosociologică a întreprinderilor. Critica cea mai severă adusă acestei literaturi este presupoziția tacită că organizațiile productive se constituie într-un vid social. Nimic din marile procese
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
trebuie să facă obiectul unei analize speciale. Conceptul de „formațiune socială” vizează tocmai o asemenea tipologie a societăților. Sarcina științelor sociale este deci aceea de a cerceta diferitele tipuri distincte de organizări sociale, diferitele formațiuni sociale, de a determina caracteristicile definitorii, legile lor specifice - structura lor -, de a pune în evidență condițiile în care o formațiune sau alta este necesară sau își pierde necesitatea, făcând loc alteia. Are loc astfel o deplasare însemnatăacentrului de analiză. Fără a se nega posibilitatea analizei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
primul rând, o obligație impusă de stat supușilor săi, constând În a ceda acestuia părți din veniturile sau averile lor pentru acoperirea nevoilor sale de funcționare prin efectuarea cheltuielilor publice, iar din punct de vedere economic, sub aspect conceptual este definitoriu conținutul impozitului de relație și proces economic de redistribuire a valorii Între stat, respectiv autoritățile publice, pe de o parte, și supușii săi, pe de altă parte 4. În unele lucrări de specialitate, definițiile date impozitului includ diverse laturi, unele
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982 61 Nouveau Larousse Elementaire, Paris, 1967, p.679 63 naturii sau face ca o activitate practică să funcționeze potrivit scopului urmărit”62. Din diferitele interpretări date conceptului de sistem, putem observa că ideea centrală, definitorie pentru conceptul de sistem, este de ansamblu de părți (elemente) coordonate În vederea atingerii unui ansamblu de obiective. În acest sens, „sistemul financiar, incluzând impozitele, reprezintă un ansamblu de elemente sau categorii financiare, caracterizat prin legături organice Între componentele sale, care
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
procură acestuia o parte covârșitoare din veniturile bugetare, fiecare impozit având o contribuție specifică și un rol regulator În economie”65. O a doua variantă de abordare a sistemului fiscal 66 (compus din totalitatea formelor impozitelor) pune accentul pe elementele definitorii ale sistemului În general, și Îl interpretează prin prisma asamblării elementelor specifice impozitelor, astfel: „sistemul fiscal cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o mulțime de elemente (materie impozabilă, cote, subiecți fiscali) Între care se manifestă relații care
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]