11,536 matches
-
cunoscute și În afara lagărelor și Închisorilor, i-au cutremurat și Înspăimântat atât pe cei ce fuseseră Închiși, cât și pe cei liberi. Securitatea a utilizat neomenia din Închisori și din lagăre, exersată În anii ’50, drept experiență pentru violența statală dezvoltată ulterior prin controlul și secretizarea societății. Arestările În miez de noapte, imposibilitatea de a intra În contact vreme de ani Întregi cu cei care luaseră calea temnițelor și Încarcerarea unor oameni fără vină au mărit lipsa de siguranță a cetățenilor
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
desprinde de vechile obiceiuri. Pe parcursul regimului comunist, violența a fost caracterizată public ca fiind „fără cruțare” Împotriva celor mai diverse categorii de oponenți ai regimului, Întodeauna În numele binelui comun - numit fie dictatură a proletariatului, fie făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate sau, În timpul revoluției din decembrie 1989 ori al mineriadei din iunie 1990, apărarea liniștii publice În fața unor „forțe destabilizatoare”. Organizarea primelor mari procese-spectacol staliniste și-a găsit ulterior corespondent În prigoana publică Îndreptată Împotriva intelectualilor În anii ’80 sub pretextul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ponderea deținută de personalul operativ În totalul personalului salariat. Asigurarea unui raport optim Între personalul administrativ, de Întreținere și cel direct productiv este o condiție esențială a creșterii performanțelor Întreprinderii; După cum se observă, cel de-al doilea model este forma dezvoltată a primului. Se știe că, În anumite perioade de timp, nu toate mijloacele fixe participă activ la realizarea obiectului de activitate al Întreprinderii. De exemplu, dacă cererea scade, gradul de utilizare a capacității de producție se poate, și chiar se
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
de activități cu pondere Însemnată În veniturile din activitatea operațională. Trebuie făcută din nou observația că, În activitatea practică, interpretările trebuie să se bazeze pe realitatea obiectivă, și nu pe generalități. Aceste direcții de acțiune sunt niște jaloane care trebuie dezvoltate și explicate prin prelucrarea informațiilor oferite de „situația din teren”. Unde simbolurile au semnificația indicatorilor prezentați anterior. Rezultatul exploatării se află În relație de directă proporționalitate cu toți factorii de influență, astfel că reducerea pierderilor de timp, dimensionarea științifică a
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
poate evidenția, pe de o parte, echilibru financiar, Însă pe de altă parte, o insuficientă utilizare a cash-ului. În plus, este un indicator foarte mobil pe intervale scurte de timp, deci analiza la nivel de an, semestru etc., trebuie dezvoltată. În concluzie, se poate aprecia că ratele structurii activului oferă informații despre patrimoniul economic al Întreprinderii, despre domeniul de activitate sau despre politica economică de dezvoltare și În mai mică măsură analizează aspecte de politică financiară. 3.2.1.2
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
căror respectare îi asigură eficiența: a) principiul încărcăturii informaționale - discursul nu trebuie să depășească posibilitățile publicului de asimilare a informației în intervalul de timp; este nevoie ca itemii de informație nouă să nu fie exagerat de mulți, informația trebuie elaborată, dezvoltată, exemplificată, pentru a da publicului răgazul necesar de a o înțelege și procesa; b) principiul relevanței - ascultătorii au tendința de a manifesta interes și de a reține acele informații pe care le descoperă a fi relevante pentru scopurile personale; de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de individualism: Statele Unite - 91, Olanda - 80, Franța - 71, Germania - 67, Rusia - 50, Japonia - 46, Hong Kong - 25, China și Africa de Vest - 20, Indonezia - 14. Aproximativ 70% din populația globului trăiește în societăți preponderent colectiviste. Se observă că majoritatea societăților individualiste sunt țări dezvoltate economic sau situate în Vest, în timp ce gradul de colectivism are un indice ridicat în special în țările mai puțin dezvoltate economic (Japonia este excepția acestei generalizări). • Masculinitate/feminitate. Această dimensiune reflectă valorile dominante în societate: valorile asociate cu masculinitatea, respectiv
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Indonezia - 14. Aproximativ 70% din populația globului trăiește în societăți preponderent colectiviste. Se observă că majoritatea societăților individualiste sunt țări dezvoltate economic sau situate în Vest, în timp ce gradul de colectivism are un indice ridicat în special în țările mai puțin dezvoltate economic (Japonia este excepția acestei generalizări). • Masculinitate/feminitate. Această dimensiune reflectă valorile dominante în societate: valorile asociate cu masculinitatea, respectiv valorile asociate cu feminitatea, precum și relația dintre cele două sexe în raport cu diverse roluri sociale. În culturile masculine sunt cultivate valori
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
generație la alta. Masculinitatea se corelează negativ cu acea parte din produsul intern brut pe care guvernele țărilor bogate le alocă pentru susținerea dezvoltării în Lumea a Treia. Evitarea incertitudinii se asociază cu catolicismul și cu obligația legală din țările dezvoltate ca toți cetățenii să aibă buletine de identitate. Orientarea pe termen lung se corelează cu creșterea economică din ultimii 25 de ani, demonstrând că succesul economic al țărilor din Asia de Est este rezultatul unei orientări accentuate a populației spre
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pentru uzul nostru când a scris că „l’intelligence, c’est le moyen de se tirer d’affaire”. E ceea ce se cheamă trivial „învârteala”. Nimic monstruos, nimic disproporționat la român. Nici o ieșire deșănțată, ridicolă. Din contră, un spirit critic foarte dezvoltat pe care-l găsim și la țăran, mai ales la țăranul moldovean așa de ironic și așa de filosof în fața societății și a existenței. O asemenea inteligență exclude mai ales naivitatea. Nimeni nu e mai puțin naiv decât românul. [...] Românul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
imemoriale, obiect de cult, iar reprezentările sale sunt numeroase, fie într-o formă brută, fie în expresii alegorice (stâlp, coloană, obelisc, linga etc.). În vis, poate pune în discuție animus-ul subiectului și poate pune accentul pe calitățile masculine ce trebuie dezvoltate și exploatate: autoritate, combativitate și activitate. Laba piciorului Picioarele sunt puse în evidență în vis în multe moduri, fie și numai prin simplul fapt de a fi pieton, de a merge sau de a alerga. Picioarele înrădăcinează ființa în realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
mare măsură Pluralismul 85 Drepturile minorităților 66 Egalitatea între bărbați și femei 64 Libertatea 61 Democrația 57 Toleranță 51 Nondiscriminarea 48 Solidaritatea cu persoanele defavorizate 47 Drepturile omului 41 Egalitatea 33 Respectul pentru lege 31 Sprijinul pentru regiuni mai puțin dezvoltate 31 Justiția 31 Demnitatea umană 20 Se observă că nondiscriminarea, solidaritatea cu persoanele defavorizate, drepturile omului, egalitatea, respectul pentru lege, sprijinul pentru regiuni mai puțin dezvoltate, justiția și demnitatea umană sunt considerate ca fiind respectate în mare măsură de o
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Drepturile omului 41 Egalitatea 33 Respectul pentru lege 31 Sprijinul pentru regiuni mai puțin dezvoltate 31 Justiția 31 Demnitatea umană 20 Se observă că nondiscriminarea, solidaritatea cu persoanele defavorizate, drepturile omului, egalitatea, respectul pentru lege, sprijinul pentru regiuni mai puțin dezvoltate, justiția și demnitatea umană sunt considerate ca fiind respectate în mare măsură de o proporție mai mică de 50 % din subiecți. Același sondaj a relevat în rândul valorilor neeuropene percepute că răspândite de o proporție mai mare de 50 % din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
care sunt folosite cele trei trăsături depinde și de situația în care se găsește o persoană, si cum aceată situație interacționează cu aptitudinile personale al individului. Conducerea implică în același timp pe langă aptitudini personale și atitudini. Aptitudinile sunt experiență dezvoltată care ne permite sa executam în condiții bune și foarte bune funcția de lider. Un exemplu de aptitudine este abilitatea unui individ de a lua o decizie cu ramificații, listând posibilele opțiuni și consecințe ale acestora. Atitudinile sunt experiență dezvoltată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
10); băiat (9); puternic (9); stîlp (7); ca bradul (6); eu (6); clădire (5); impunător (5); turn (5); gard (4); girafă (4); imens (4); înălțime (4); josuț (4); măreț (4); pom (4); stejar (4); baschetbalist (3); cer (3); crescut (3); dezvoltat (3); gigant (3); micuț (3); prost (3); scurt (3); sportiv (3); uriaș (3); ambiție (2); altitudine (2); brav (2); spre cer (2); cerul (2); chipeș (2); departe (2); falnic (2); făcut (2); bine făcut (2); frate (2); frică (2); ca
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de aur; bani; bolnav; brains; calculat; capcană; care; caterincă; căpățînă; cercetare; cerebral; cine; clară; comandă; conjunctura; control; de copil; creație; creastă; creativitate; crede; credo; creiere; creștet; cultură; culturi; cuminte; cunoaștere; cunoscător; curaj; curată; da; demonstrare; deschisă; deșartă; dezghețată; dezinteres; dezvoltare; dezvoltată; dibăcie; disciplină; distanță; este șiret; fals; falsitate; faptă; frică; frumoasă; fură; geană; gingașă; a gîndi; glas; goală; gol; grea; greier; hoinar; ingeniozitate; insectă; intelect; iscusință; iscusită; isteață; isteț; istețe; înalt; înșelător; înțelegere; îngheață; învățat; învățătoare; judeca; lașitate; lectură; loc; luciditate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stan (2); subțirel (2); victimă(2); vulnerabil (2); zvelt (2); 60/90/90; ajutorare; amăgit; Ana; angajament; aparență; ardere; atlet; bolnăvicios; bun; bună; ca un țîr; calorii; fără caracter; casă; cățel; compasiune; copaci; copil african; copilaș; costeliv; crăcănat; cruce; deshidratat; dezvoltat; dominare; dorește; dorință; doritor; duh; el; elev; emotiv; evoluție; fain; fată; fete; finuț; firesc; fizic; foaie; în formă; fotomodel; frică; frîu; frustrare; gingaș; gîrbov; gîrbovit; gol; grav; grăsuț; ieftin; incapabil; indiferent; inflamabil; influențabil; inimă; intelect; împuținat; încercare; îndrăgostit; înfometat; înger
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
regiunile și localitățile subdezvoltate, prin transferuri de resurse publice apreciabile din bugetul central către bugetele locale ale acestor zone sau prin oferirea unor înlesniri și facilități fiscale mai consistente întreprinderilor și agenților economici care-și realizează activitățile aici. În țările dezvoltate, unde economia funcționează la parametri ridicați, sunt mai limitate cheltuielile din fondurile publice pentru dezvoltarea economică, având întâietate cheltuielile referitore la protecția socială, ordinea publică și apărare. În țările aflate în curs de dezvoltare, sectorul economic beneficiază de fondurile publice
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
inițiativa întreprinzătorilor și a tuturor factorilor de producție. Este necesar, de asemenea, ca înlesnirile și facilitățile fiscale să fie concepute pentru a susține ramurile economice care prezintă interes pentru țară (să aibă în vedere și zonele și regiunile mai slab dezvoltate economic). De regulă, sistemele de impunere sunt utilizate de autoritățile statului ca un mijloc de intervenție important în economie, susținând ramurile de interes și defavorizând ramurile și sectoarele în care interesul este limitat. Așadar, fiscalitatea trebuie să reprezinte un factor
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
este cuprinsă doar o parte a materiei impozabile. Trecerea de impozitele de tip real la impozitele de tip personal și pe avere s-a produs, cu aproximație, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în țările dezvoltate, iar în celelalte, în primele decenii ale secolului al XX-lea, acest 51 Ibidem. Finanțe publice 76 76 lucru reprezentând o necesitate obiectivă în evoluția finanțelor publice, în general. și a sistemelor de impozite, în special, ca urmare a: creșterii
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
a impozitelor indirecte Alături de impozitele directe, se instituie și impozitele indirecte, cu scopul procurării resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice. Contribuția impozitelor indirecte la formarea veniturilor fiscale ale statului este mai mică comparativ cu cea a impozitelor directe, în țările dezvoltate. În țările aflate în tranziție, de obicei, ponderea impozitelor indirecte este mai mare decât cea a impozitelor directe în totalul veniturilor fiscale ale statului. Faptul că aceste țări apelează mai des la impozitele indirecte arată dependența de nivelul veniturilor și
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
impozitele indirecte arată dependența de nivelul veniturilor și averilor pe care le realizează sau le dețin diferitele categorii de persoane fizice sau juridice. În condițiile în care economia acestor țări are o performanță mai scăzută comparativ cu aceea a țărilor dezvoltate și aportul și randamentul impozitelor pe venit ca, de altfel, și al celor pe avere sunt mai scăzute, iar dacă la acestea adăugăm și comoditatea și costul relativ redus al perceperii taxelor de consumație și al altor impozite indirecte, găsim
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
în sarcina firmelor străine, în comparație cu impozitele stabilite în sarcina firmelor autohtone. Cele argumentate mai sus justifică într-un fel și nivelul de creștere mai accentuat pe care îl înregistrează impozitele indirecte în țările în curs de dezvoltare, comparativ cu țările dezvoltate. În România, impozitele indirecte reprezintă principalele resurse bugetare ale statului. Începând din anul 2010, țara noastră ocupă locul trei în Uniunea Europeană în ceea ce privește dependența de taxarea indirectă, cu o pondere de 45,2% din totalul veniturilor fiscale ale statului, primele poziții
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
nepotrivit, când economia ar avea mare nevoie de ele pentru a crește nivelul cheltuielilor publice, cu scopul relansării consumului. Așadar, impozitele indirecte manifestă o sensibilitate accentuată față de conjunctura economică. Cu toate neajunsurile impozitelor indirecte, multe state, în special cele slab dezvoltate economic sau cele aflate în curs de dezvoltare, apelează adesea și într-o mare măsură la constituirea resurselor financiare publice prin intermediul acestora din următoarele motive: nu necesită un aparat fiscal numeros și foarte instruit sau o logistică specială; se colectează
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
precum și pe piața internațională de capital, caz în care se plasează obligațiunile în valută la burse cu sediul în alte țări94. În funcție de gradul de dezvoltare economică a statelor, structura datoriei publice diferă de la o țară la alta astfel: în țările dezvoltate ponderea datoriei publice interne în totalul datoriei publice este mai mare decât ponderea datoriei publice externe; în țările în curs de dezvoltare situația este inversă, aceste țări împrumutându-se într-o măsură mai mare din exterior. Cu cât este mai
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]