5,763 matches
-
Prahovei ,din Ploiești,măi 1977. “CINSTIRE MUNCII”(Homage to work)cor pe 4 voci,versuri Nicolae Dumitrescu,publicată în culegerea corala “Din cântecele noastre”,1981. “S-A LEGAT DORUL DE MINE” cor bărbătesc,p.a Corul I.P.P.G din Câmpina,dirijor Huba Bertalan. LUCRĂRI TIPĂRITE 1.VOTĂM VIITORUL-culegere de texte și cîntece pentru formațiile artistice,în colaborare cu C.Manolache și Nicolae Dumitrescu,editata de C.J.Î.C.M.A.M-Prahova.,Ploiești,1975. 2.DE PE PLAIURI PRAHOVENE-culegere de folclor muzical și
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
calitatea Festivalului.Amintim cântecele...” Să împlinim al țării program cutezător” de Leonida Brezeanu ,pe versurile luiNicolae Dumitrescu...etc...” CONSTANTIN RĂZVAN-„Cenaclu de creație muzicală” - în Revistă „ ApărareaPatriei”, ,17 noiembrie ,1976, București. „ ...În încheiere, Corul și Fanfara Casei Armatei din Ploiești , dirijor maior Constantin Iuga-, a prezentat într-o manieră specific ostășeasca,cateva lucrări...” Să împlinim al țării program cutezător.” muzică: Leonida Brezeanu,versuri:N.Dumitrescu. O inițiativă lăudabila ce își propune să valorifice bogatul fond componistic al fiilor meleagurilor prahovene...” DORU
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
editata de Bibliotecă Județeană ”N.Iorga” - Ploiești. GHEORGHE ȚENȚULESCU: "Stagiunea de vară a Teatrelor Populare", în revistă "Cîntarea României", nr.8/august 1980, pag. 18, București. GH.ȚENȚULESCU: "Însemnări de la premiera operetei ”Drumu-i lung, povestea-i scurtă” de Florin Comișel, dirijor Leonida Brezeanu, prezentată de Teatrul Popular al Casei de Cultură din orașul Slănic-Prahova - director: Maria Corduleanu. (în rev. Îndrumătorul Cultural”, nr.8/1980, București.) CORNELIU ȘERBAN: "Creații literare și muzicale", microinterviu în "FlamuraPrahovei" din 30.5.1981, Ploiești. SEBASTIAN NISTOR
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
clasice vocale. A participat și a fost finalistă a Concursului Internațional de Canto “Hariclea Darclee” și a Concursului Internațional de Interpretare vocală Nicolae Bretan. Colaborează cu maeștri și soliști ai celor mai importante scene ale lumii, între care Daniel Oren dirijor permanent invitat în Arenă di Verona, Royal Opera House Covent Garden, Metropolitan New York, Vienna Staatsoper, director artistic al Operei Verdi din Salerno, Francesco Roșa, Nicola Giuliani (Italia), Tamâș Pâl (Ungaria), Ioan Iancu, Iurie Florea, Cornel Trailescu, Adrian Morar, Leonard Dumitriu
Silvia Sorina Munteanu () [Corola-website/Science/313113_a_314442]
-
a întemeiat-o la Zürich, a format mari chirurgi ca: Ernst von Bergmann, August Bier, Ferdinand Sauerbruch. Billroth a fost și un mare meloman. Prieten cu Johannes Brahms (pe care l-a cunoscut prin anii 1860), ocazional a fost și dirijor al orchestrei Simfonice din Zürich. Adeseori Brahms îi prezenta manuscrisele sale cu noi lucrări muzicale pentru a-i cere părerea înaintea publicării acestora. Ca semn de prețuire, marele compozitor i-a dedicat primele două cvartete de corzi, Opus 51. Billroth
Theodor Billroth () [Corola-website/Science/313156_a_314485]
-
Conservatorul din Sankt Petersburg și, la sfârșitul aceluiași an, se va căsători cu Nadeșda Purgold, care era la fel compozitoare și o pianistă excelentă. Între anii 1874 - 1881 este directorul Școlii de Muzică Freis, fiind în același timp pedagog și dirijor. Prin reputația sa devine conducătorul grupei de muzicieni „Celor Cinci” dintre care face parte și Musorgski pe care-l sprijină. Compozițiile lui Rimski-Korsakov sunt influențate de Glinka, Balakirev, Berlioz și Liszt. Printre elevii săi au fost Glasunov, Grecianinov, Stravinski și
Nikolai Andreievici Rimski-Korsakov () [Corola-website/Science/313284_a_314613]
-
Norvegia). Vor avea și o filmare pentru "Revelion '88", la TVR (piesă "Joc în doi") În 1988, se sparge trupa: Adrian Ordean pleacă la Compact, Valentin Stoian la Krypton, Dorel Vintilă-Zaharia emigrează în Suedia, iar Cornel Cristei se angajează că dirijor al orchestrei teatrului din Oradea. Tot atunci, se lansează LP-ul "Semnul tău". În 1989, Liviu Tudan reîncepe muncă alături de noi membri: Criști "Porta" Marinescu - chitară solo (ex-Harap Alb, Riff, Voltaj), Laurențiu Simionescu - chitară ritm (ex-Sui-Generis), Emanuel Gheorghe "Fișa" - keyboards
Roșu și Negru (formație) () [Corola-website/Science/314507_a_315836]
-
Londra. În 1962, tânăra violoncelistă a concertat la Royal Festival Hall interpretând "Concertul pentru violoncel" al lui Elgar împreună cu Orchestra Simfonică a BBC, dirijată de Rudolf Schwarz. În 1963, la Proms, a interpretat din nou "Concertul" de Elgar având ca dirijor pe Sir Malcolm Sargent. Interpretarea ei s-a dovedit atât de populară încât, timp de trei ani consecutiv, a fost nevoită să concerteze în același loc. La 9 martie 1964 în cadrul "Prom Concert", ea a interpretat "Concertul" lui Elgar și
Jacqueline du Pré () [Corola-website/Science/314675_a_316004]
-
Pré a concertat, de asemenea, tot cu piese de Elgar, împreună cu Orchestra Simfonică a BBC, dirijată de Antal Doráti, la debutul său în Statele Unite de la Carnegie Hall (14 mai 1965). Du Pré a concertat cu cele mai prestigioase orchestre și dirijori, inclusiv cu Orchestra Filarmonică din Berlin, London Symphony, Filarmonica din Londra, New Philharmonia Orchestra, BBC Symphony Orchestra, Filarmonica din New York, Philadelphia Orchestra, Filarmonica din Israel și Los Angeles Philharmonic Orchestra. Ea a concertat deseori sub bagheta dirijorilor Barbirolli, Sargent, Sir Adrian Boult
Jacqueline du Pré () [Corola-website/Science/314675_a_316004]
-
cele mai prestigioase orchestre și dirijori, inclusiv cu Orchestra Filarmonică din Berlin, London Symphony, Filarmonica din Londra, New Philharmonia Orchestra, BBC Symphony Orchestra, Filarmonica din New York, Philadelphia Orchestra, Filarmonica din Israel și Los Angeles Philharmonic Orchestra. Ea a concertat deseori sub bagheta dirijorilor Barbirolli, Sargent, Sir Adrian Boult, Daniel Barenboim, Zubin Mehta și Leonard Bernstein. Du Pré s-a folosit de două violoncele Stradivarius, unul datând din 1673 (numit astăzi "du Pré Stradivarius"), și altul din 1712, cunoscut sub numele Davidov Stradivarius. Ambele
Jacqueline du Pré () [Corola-website/Science/314675_a_316004]
-
angajamentele ei (spre indignarea impresarilor), și a plecat la Ierusalim unde s-a convertit imediat la iudaism și s-a căsătorit cu Daniel Barenboim pe 15 iunie 1967 la Zidul Plângerii din Ierusalim. Sora ei, Hilary, s-a căsătorit cu dirijorul Christopher "Kiffer" Finzi, împreună cu care a avut mai mulți copii. Pe de altă parte și Jacqueline a avut o aventură cu Finzi între anii 1971 - 1972. Potrivit lui Hilary și fratelui ei, Piers, în volumul "Un geniu al Familiei", după care
Jacqueline du Pré () [Corola-website/Science/314675_a_316004]
-
starea ei s-a agravat, deși au existat momente scurte când a putut concerta fără probleme vizibile. Ultimul ei concert european a fost susținut la Londra, în februarie 1973, cu un repertoriu cuprinzând "Concertul" de Elgar cu Zubin Mehta ca dirijor și acompaniată de Noua Orchestră Filharmonică. Ultimele sale concerte a fost susținute la New York în februarie 1973: este vorba de patru spectacole cu "Double Concerto" de Brahms cu Pinchas Zukerman și Leonard Bernstein ca dirijori ai Filarmonicii din New York. Du
Jacqueline du Pré () [Corola-website/Science/314675_a_316004]
-
Elgar cu Zubin Mehta ca dirijor și acompaniată de Noua Orchestră Filharmonică. Ultimele sale concerte a fost susținute la New York în februarie 1973: este vorba de patru spectacole cu "Double Concerto" de Brahms cu Pinchas Zukerman și Leonard Bernstein ca dirijori ai Filarmonicii din New York. Du Pré a menționat că a avut mari probleme în mânuirea arcușului și chiar cu deschiderea cutiei violoncelului. În cele din urmă, pierzându-și simțul tactil,a fost nevoită să-și coordoneze mișcările vizual. Astfel a
Jacqueline du Pré () [Corola-website/Science/314675_a_316004]
-
a trimis o scrisoare de protest publicației "The Times". Clare Finzi, fiica lui Hilary, a considerat filmul "O deformnar grosolană a realității ce nu poate fi lăsată fără urmări". Studeții de la Colegiul Regal de Muzică au pichetat premiera iar celebrul dirijor Barenboim a declarat cu tristețe: "Puteau măcar să aștepte până muream eu..." Hilary, sora lui Jackie și coautoare a cărții, apără cu tărie atât volumul cât și filmul. Ea spune, într-un articol publicat de "The Guardian": "Nu înțeleg de ce publicul
Jacqueline du Pré () [Corola-website/Science/314675_a_316004]
-
ce stă în mod tradițional la baza muzicii culte vest-europene. Sunt propuse o primă notație muzicală bazată pe portativ (notație guidonică), un sistem de solfegiere (numit solmizație) și un ansamblu de gesturi din partea șefului de cor ce aduce cu rolul dirijorului de mai târziu. Muzica gregoriană era modală, folosind opt scări sonore, dintre care erau evitate tocmai cele două care vor crea fundamentul sistemului tonal în secolul al XVII-lea. Muzica pornea de la conceptul de "cantus planus" (lat. „cânt lin”), care
Muzică gregoriană () [Corola-website/Science/314720_a_316049]
-
(în ucraineană:Си́дір Воробке́вич, în germană: Isidor Worobkiewicz, n. 18 mai 1836, Cernăuți — d. 18 septembrie 1903, Cernăuți) a fost un preot, pedagog, dirijor de cor, folclorist, compozitor și scriitor ucrainean din Bucovina. A trăit și activat în timpul stăpânirii austriece; a scris în limbile ucraineană, română și germană și a adus contribuții însemnate la cultura muzicală românească. Ivan Franko l-a caracterizat drept „cea
Isidor Vorobchievici () [Corola-website/Science/313496_a_314825]
-
nevestei mele", "Logofătul satului", "Un amor romantic", s.a. Vodevilul a fost mijlocul cel mai eficace de stimulare a interesului pentru spectacolul cu muzică, pentru operă și operetă mai târziu. Se creează o orchestră proprie și se solicită prezența unor mari dirijori și compozitori ai vremii : Al. Flechtenmacher (prezent în Craiova între anii 1853-1858), Ion Andrei Wachmann (1858-1860), Eduard Wachmann (1853-1857), Carl Theodor Wagner (1859-1868). Alexandru Flechtenmacher reprezintă prioritar muzica sa proprie, printre care: opera vrăjitorie - "Baba Hârca", melodramă națională cu cântece
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
cânt" de Gherase Dendrino, sub conducerea muzicală a lui Teodor Costin, soliști: Filimon Siminic, Eugenia Moraru, Valentina Mănescu, corul condus de Alexandru Racu. Stagiunea 1973-1974 s-a deschis cu premiera operetei "Bal la Savoy" de Paul Abraham, sub bagheta tânărului dirijor Marian Didu. Urmează "Răpirea din Serai" de W.A.Mozart (10 aprilie 1974), pusă în scenă de regizorul german Hermann Wedekind, corul dirijat de Teodor Costin. Începând cu anul 1974, se poate vorbi despre o activitate structurată pe trei domenii
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
(n 3 iunie 1935, Timișoara; d. 24 august 2006, Viena) a fost un dirijor și pedagog român și maghiar, de origine evreiască. S-a născut la Timișoara în familia medicului Móricz Acél și a lui Milina născută Harnik, stomatolog de copii.A studiat la Liceul de Muzică din Timișoara,fiind elevul pianistei Lili Havas
Ervin Acél () [Corola-website/Science/313556_a_314885]
-
istoria muzicii),Constantin Silveștri (dirijat orchestră), Ion Vicol (dirijat coral) și la Conservatorul din Cluj (1958-1960) la Antonin Ciolan și Anton Ronai (dirijat orchestră), Izolda Erdély (istoria muzicii). A debutat la Filarmonica din Botoșani (4 octombrie 1960), unde a rămas dirijor permanent o scurtă perioadă (1960-1963), preluând apoi - prin concurs - funcția de dirijor al Filarmonicii din Oradea (1965-1992). A fost și profesor de pian la Filarmonica din Botoșani din 1960 până 1963. A urmat cursuri de specializare la Hilversum (Olanda) cu
Ervin Acél () [Corola-website/Science/313556_a_314885]
-
Conservatorul din Cluj (1958-1960) la Antonin Ciolan și Anton Ronai (dirijat orchestră), Izolda Erdély (istoria muzicii). A debutat la Filarmonica din Botoșani (4 octombrie 1960), unde a rămas dirijor permanent o scurtă perioadă (1960-1963), preluând apoi - prin concurs - funcția de dirijor al Filarmonicii din Oradea (1965-1992). A fost și profesor de pian la Filarmonica din Botoșani din 1960 până 1963. A urmat cursuri de specializare la Hilversum (Olanda) cu Jean Fournet. A rămas la Oradea ca director artistic până în 1992. În
Ervin Acél () [Corola-website/Science/313556_a_314885]
-
Botoșani din 1960 până 1963. A urmat cursuri de specializare la Hilversum (Olanda) cu Jean Fournet. A rămas la Oradea ca director artistic până în 1992. În perioada 1981-1983 a fost directorul artistic de la operă din Istanbul. A inițiat, că primul dirijor în România, în 1989 la Oradea - Băile Felix, cursuri de vară de dirijat orchestră, printre elevii săi numărându-se Andrea Riderelli (Italia), Paul Murphy (Anglia), Guillaume Boulay și Frederik Rabemanjara (Franța), Dan Rațiu, Cristian Neagu, Paul Cristian Staicu etc. Din
Ervin Acél () [Corola-website/Science/313556_a_314885]
-
la Oradea - Băile Felix, cursuri de vară de dirijat orchestră, printre elevii săi numărându-se Andrea Riderelli (Italia), Paul Murphy (Anglia), Guillaume Boulay și Frederik Rabemanjara (Franța), Dan Rațiu, Cristian Neagu, Paul Cristian Staicu etc. Din 1992 a activat că dirijor în Ungaria și director la Filarmonica din Szeged. A întreprins turnee artistice în Iugoslavia, URSS, Italia, Germania, Austria și mai târziu în Asia (Taiwan, Coreea de Sud, Japonia), conducând Staatskapelle din Dresda, Filarmonica din Washington, Columbus Symphony Orchestră (SUA), Szeged Philharmony Orchestră
Ervin Acél () [Corola-website/Science/313556_a_314885]
-
mai târziu în Asia (Taiwan, Coreea de Sud, Japonia), conducând Staatskapelle din Dresda, Filarmonica din Washington, Columbus Symphony Orchestră (SUA), Szeged Philharmony Orchestră, Philharmonica Hungarica etc. A participat la numeroase festivaluri muzicale internaționale (Giornale Musicale din Vicenza). Paralel cu funcția să de dirijor a depus o intensă activitate pedagogica, având numeroși elevi din diverse țări. Acél vorbea, în afară de română și maghiară, germană, italiană și engleză. A colaborat cu Mario Del Monaco, Irene Oriver, Igor Oistrah, Robert Soetens, Monique Haas, Magda Tagliafero, Roșa Fein
Ervin Acél () [Corola-website/Science/313556_a_314885]
-
Horia Andreeescu (n.18 octombrie 1946, Brașov) este un dirijor român. este dirijorul principal al Filarmonicii "George Enescu". S-a născut la Brașov și a copilărit într-un cartier săsesc. Între 1974-1987 a fost dirijor la Orchestra Filarmonicii din Ploiești. A absolvit Conservatorul din București, urmând apoi cursuri la Academia
Horia Andreescu () [Corola-website/Science/314257_a_315586]