5,138 matches
-
să facem cunoștința avioanelor inamice; le învățăm sgomotul motoarelor. Trec deasupra noastră desconsiderându-ne (suntem bine camuflați). Pe unele nu le-am mai văzut trecând înapoi. Le-au primit cum se cuvine vânătoarea și ACA-ul nostru. Primim vizita unui distins doctor german care se interesează îndeaproape de escadrila noastră. După 2 zile ne-a și dat de lucru: Virginia Thomas transportă doi răniți germani la București. 7 Iulie <1941>. Suntem deplasați pe un alt teren, spre N-E. 9 Iulie
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
îi spunea așa, în acte fiind Antoneta - Georgeta), poetă de talent, chiar și pictoriță (mama avea de la dînsa o pictură pe pînză neagră, ce și acum stă pe un perete al casei părintești). Și dacă tot am pomenit-o pe distinsa învățătoare a singurei mele surori, apoi cum l-aș putea uita pe Ioan Simionescu, de la care a pornit învățătura mea, sau pe Ion Maxim, profesor de română, sau pe Constantin Sandu, de matematici, sau pe soții Froicu, Petru și Clarisa
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
îi spunea așa, în acte fiind Antoneta - Georgeta), poetă de talent, chiar și pictoriță (mama avea de la dînsa o pictură pe pînză neagră, ce și acum stă pe un perete al casei părintești). Și dacă tot am pomenit-o pe distinsa învățătoare a singurei mele surori, apoi cum l-aș putea uita pe Ioan Simionescu, de la care a pornit învățătura mea, sau pe Ion Maxim, profesor de română, sau pe Constantin Sandu, de matematici, sau pe soții Froicu, Petru și Clarisa
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la ridicarea monumentului eroilor, instituirea premiului “Speranța” pentru cei mai buni elevi din clasa VIII, pentru toate acestea a fost declarat cetățean de onoare a comunei Iaslovat. Anul acesta a elaborat o carte despre Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, despre distinșii săi profesori și colegii de clasă, din promatia 1952, spre dăinuire...
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93326]
-
Radu Mihai, prefectul de poliție, cel mai vestit prefect al lui Ion Brătianu, voind să reformeze poliția și să-i întinerească cadrele, a numit un număr de studenți în posturile de comisari. Printre aceștia, îmi amintesc de unii studenți foarte distinși, precum Teodor Canari, de fel din Bârlad, mai târziu avocat la Iași. Canari era un tânăr foarte simpatic și foarte inteligent. La Iași se înscrisese în partidul junimist și ar fi avut un frumos viitor politic, căci avea una din
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
Belimace. Aci, în birtul obscur și ascuns, era unul din colțurile cele mai vii ale Bucureștilor. Căci, pe lângă macedoneni, mai mâncau și alți camarazi, studenți și ei: Nicolae Rainu de la Focșani, Iancu Stătescu de la Romanați și, din când în când, distinsa noastră artistă Marietta Ionașcu. O văd, încă tânără domnișoară, elevă a Conservatorului de declamație, venind modestă la masa sărăciei vesele, cu ghiozdanul la subțioară, însoțită de logodnicul ei, mai târziu soțul, studentul Papadupolos. anul Din birtul acesta a plecat intâia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
semnalau atunci în viața publică. Dar, dintre toți acei cari au debutat la epoca aceea n-au putut atrage decât pe d-nii Alexandru Marghiloman și Constantin Arion. Ion Brătianu a avut atunci ochiul sigur și a deschis porțile Parlamentului tineretului distins, fără a se preocupa prea mult dacă oamenii aceștia vor rămâne devotați partidului. El avea o idee mai înaltă: aceea de a da putință oamenilor culți și talentați ca să fie rezerva de mâine. Bătrânii aveau nevoie de urmași, așa gândea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
independenței, pozițiunea României era în adevăr nedefinită. Eram noi stat adevărat independent? Nu se știa bine. Eram noi un adevărat stat vasal? Nici aceasta nu se știa. Și atât e de pozitiv că situațiunea noastră eră confuză, că adesea vedeam distinși publiciști zicând că România era sub suzeranitatea înaltei Porți! Odată ce însă această confuziune încetă și poziția noastră politică se află bine-definită prin independința noastră, era o consecință naturală ca și numele Statului nostru, ca și titlul suveranului său să fie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
aceste enigme sunt deja binecunoscute... L-aș întreba pe Luca Pițu, care le cam știe pe toate, ce-a mai auzit, ce se mai spune? Care-i șușaneaua cu dosarul prietenului lui, Dan Petrescu? Ar putea să o întrebe pe distinsa doamnă Tereza, poate știe dumneaei.... Sau pe primul ei soț, care a fost, după cum se știe, maior sau colonel de securitate în regimul ceaușist. Cine a subtilizat filele, în ce scop. În fine, s-o lăsăm baltă. Nu vom ajunge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
iau și beau otravă,/ zilnic beau otrava lor,/ mă omoară, știu, dar cu zăbavă,/ doamnelor și domnilor!". Cine vă mai omoară, domnule Cezar Ivănescu? Cine mai sunt astăzi "asasinii" dumneavoastră? Dacă ar fi să-i nominalizez, lista ar începe cu distinsul domn Al. Paleologu, cel care i-a disuadat pe junii ieșeni revoltați să încerce să vină la București când, în 5 ianuarie 1990 am declarat greva foamei, ar continua cu Mircea Dinescu, primul individ din viața mea care m-a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Ceaușescu, pân' la Păunescu... După Revoluție, ei nu au mai însemnat nimic, adevărata primejdie venea dinspre noii impostori, de la securistul Mircea Dinescu (pe care îl pupați cu toții, unde?, asta nu mai pot să știu!), până la răposatul securist Mircea Zaciu..., de la distinsa doamnă turnătoare Georgeta Dimisianu, la distinsul domn turnător Șt. Aug. Doinaș... Restul, sunt legiune... Eu, personal, pe vremuri, m-am certat cu tovarășa Suzana Gîdea și cu tovarășul Mihai Dulea chiar în birourile lor... Din 1989, până în 2000, nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ei nu au mai însemnat nimic, adevărata primejdie venea dinspre noii impostori, de la securistul Mircea Dinescu (pe care îl pupați cu toții, unde?, asta nu mai pot să știu!), până la răposatul securist Mircea Zaciu..., de la distinsa doamnă turnătoare Georgeta Dimisianu, la distinsul domn turnător Șt. Aug. Doinaș... Restul, sunt legiune... Eu, personal, pe vremuri, m-am certat cu tovarășa Suzana Gîdea și cu tovarășul Mihai Dulea chiar în birourile lor... Din 1989, până în 2000, nici măcar nu am mai trecut pe la Ministerul Culturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
orizontul complex de cunoaștere al acestui dascăl riguros. Cu multă stăruința și o mare capacitate în domeniul matematicii, profesorul Traian Galan a elaborat o culegere de probleme de matematică mai deosebită, era un volum rezervat pentru predarea matematicii în liceu. Distinsul profesor cărturar, Vasile Precop, spunea că această carte a fost scrisă și “într-o caligrafie de invidiat”, carte analizată și apreciată elogios de mari profesori din domeniul matematicii de la prestigiosa Facultate de Matematică a Universității “A.I. Cuza” din Iași. A
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
Societatea pentru răspândirea științei și culturii, conferențiind cu talent în diferite localități, bucurându-se de aprecieri elogioase din partea auditoriului. A fost căsătorit cu Vera Tiron, care a funcționat că profesoară de geografie la Liceul de fete “Elisabeta Doamna” din Rădăuți. Distinsa profesoară avea o solidă formație intelectuală de specialitate slujind cu profesionalism și exigenta școală de fete. În familia profesorului Traian Galan au crescut și s-au format, intro atmosferă de exigenta, ordine și cultură doi copii: Lia, cu studii de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
decenii, profesorul Traian Galan se manifestă tot exigent și autoritar cu foștii săi elevi, urmărind cum s-au realizat profesional fiecare. A trecut la cele veșnice în anul 1996 și își doarme somnul de veci în cimitirul capitalei voievodale Suceava. Distinsul profesor Traian Galan, prin pregătire, munca, exigenta și faptele sale rămâne o autentică personalitate în istoria învățământului liceal din Bucovina, iar pentru noi, care i-am fost elevi, un perpetuu diriginte de neuitat. Prelucrare parțială după Petru Bejenaru și alte
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93281]
-
portretul în biserică din Granicesti. Preotului Casian Bucescu i-a fost dat,ca după ieșirea din închisoare, să mai trăiască 23 de ani, din care 22 să-i dedice tot bisericii, la Sucevita, unde a fost paroh în perioda 1964-1986. Distinsul preot iconom stravofor, Casian Bucescu, a trecut la cele veșnice în anul 1986 și se odihnește în cimitirul din Sucevita iar presvitera Eufrosina în vârstă de 94 de ani, îl pomenește mereu. În timpul studiilor teologice magisteriale (de master), Dragoș Bucescu
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93296]
-
maiestos, fără graba care jignește sentimentele religioase"106. Dacă raportul de activitate al Societății Cenușa pentru anul 1937 nu-l pomenește de Șerboianu, cel pentru anul 1938 o face, evocându-i pe scurt activitatea, în termeni elogioși: "Adunarea mulțumește, prea distinsului arhimandrit Calinic Popp Șerboianu, pentru râvna înălțătoare și felul cu totul distins și impresionant cu care oficiază serviciile religioase și pentru munca de lămurire religioasă și canonică ce o duce, prin scris și grai viu, pentru justificarea și îndreptățirea cremațiunei
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
al Societății Cenușa pentru anul 1937 nu-l pomenește de Șerboianu, cel pentru anul 1938 o face, evocându-i pe scurt activitatea, în termeni elogioși: "Adunarea mulțumește, prea distinsului arhimandrit Calinic Popp Șerboianu, pentru râvna înălțătoare și felul cu totul distins și impresionant cu care oficiază serviciile religioase și pentru munca de lămurire religioasă și canonică ce o duce, prin scris și grai viu, pentru justificarea și îndreptățirea cremațiunei"107. În același raport era pomenit, din nou în mod elogios, și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de Medicină. S-a dovedit interesat de toate capitolele de patologie, tehnica neurochirurgicală, explorare neuroradiologică și probleme de macro și microscopie. Cu o astfel de pregătire, devine medic specialist la 1 ianuarie 1969 , dobândind acest titlu cu felicitări din partea unei distinse comisii ( prof. C. Arseni, prof. Voiculescu Vlad, dr. Bălăceanu Stolnici). Urmărind evoluția să profesională nu putem să nu remarcam seriozitatea cu care s-a pregătit pentru fiecare concurs și calitățile sale profesionale care i-au asigurat de fiecare dată un
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
i-l indicase”. Cu un regret oarecare pentru că părăsește colectivul redacției de la „Candela”, dar în același timp cu bucurie că bunul său prieten este chemat la această slujire, Romulus Cândea afirma: „abia a început să reapară revista „Candela” și un distins membru din redacția ei pleacă din șirul nostru, chemat fiind...ca episcop în Basarabia [...]. Dânsul este chemat să contribuie ca episcop nu numai la înălțarea vieții noastre bisericești în acest colț al vechii Moldove, de unde a pornit cel dintâi mitropolit
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
la scaunul episcopal apoi Mitropolitan, nu ne-am putut realiza planul. Ce am lucrat, vom căuta, cu timpul, să edităm [...]. Antecesorii mei de la catedra de Teologie practică și anume Vasile Mitrofanovici și Teodor Tarnavschi au fost între cei mai distinși profesori universitari din Cernăuți și ei adus disciplina liturgică la perfecție [...]. Cartea nu se mai găsește prin librării și la Fondul nostru bisericesc, editorul ei s-a epuizat. Simțindu-se lipsa acestei cărți...ne împlinim pe de o parte un
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Când am primit invitația de a scrie aceste rânduri, din partea distinsului profesor Alexandru Sălceanu - decanul actual al Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată, nu am avut în minte despre ce voi scrie, dar m-am gândit că, la 100 de ani de existență, școala ieșeană de inginerie electrică oferă
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
-l în probleme delicate ale motoarelor de tracțiune. Altruism, noblețe, simplitate și profesionalism sunt atributele pe care mintea mea i le asociază. În 1984, când Conferința Națională de Acționări Electrice - CNAE s-a ținut la Craiova, l-am cunoscut pe distinsul Prof. univ. dr. doc. ing. Neculai BOȚAN, Om de aleasă noblețe, modestie și erudiție, un exemplu de dascăl. M-a înnobilat cu harul, vorba în dulcele grai moldovenesc, erudiția și deschiderea către tot ce este nou și incitant, distinsul Om Prof.
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
cunoscut pe distinsul Prof. univ. dr. doc. ing. Neculai BOȚAN, Om de aleasă noblețe, modestie și erudiție, un exemplu de dascăl. M-a înnobilat cu harul, vorba în dulcele grai moldovenesc, erudiția și deschiderea către tot ce este nou și incitant, distinsul Om Prof. univ. dr. ing. H.C. Cantemir Lorin. Îmi amintesc, cu reală plăcere și satisfacție, discuțiile elevate, dar și comune, purtate cu prilejul prezenței Domniei sale în comisii de doctorat la facultatea noastră. Mare ne-a fost împlinirea descoperind că una
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
argumente și decență, degajă permanent că știe ce vrea și ce face. Cu mulți ani în urmă, l-am cunoscut la CNCSIS pe Prof. univ. dr. ing. Alexandru SĂLCEANU decanul actual al Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată. Distins și eficient, ne-am înțeles întotdeauna din priviri. Îmi place să cred că această rezonanță se datorează și faptului că amândoi purtăm numele unui mare împărat! Chiar dacă nu pot preciza când ne-am întâlnit prima oară, Prof. univ. dr. ing.
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]