4,738 matches
-
Andone, supranumit "câinele Bălții", la Periprava era Grecu ăsta care spunea: "Eu sunt regele bălții!" Dar cel care lovea deținuții cu harapnicul când se întorceau de la muncă, în fața propriilor copii, era căpitanul Mălăgeanu de la Stoenești. Avea doi copii care se distrau teribil văzând cât de mare și de puternic era tatăl lor, care lovea deținuții cât de tare putea cu harapnicul. C. I.: Bun model pentru copii! S. Ț.: Eram la tăiat porumb, de fapt la tăiat cocenii după cules. Un
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fac o mică paranteză, soldații aveau câini lup și se aruncau oase în apă sau la marginea apei și dintre deținuți săreau ca nebunii să ia osul acela să-l roadă și să-l lingă, era ceva degradant. Militarii se distrau pe tema asta. Revenind, Andone zice: "Uite, dom'le, domnul deținut stă de vorbă cu sergentul Andone cu p...-n sus!" La care eu am spus: "Dacă te deranjează, lasă că mă întorc cu ea în jos!" - și m-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
român, știa să facă de toate), Herzog Christian, Prall Gunter și Hoprich George. Aceștia din urmă erau de etnie nemți. Ei au fost arestați pentru că la o petrecere de Anul Nou, întâlnindu-se la cabana "Prejba" în munți, s-au distrat, s-au simțit bine, s-au făcut bancuri și din cauza bancurilor au fost arestați toți. La proces au fost condamnați toți între 8 și 10 ani. Tot la proces procurorul a spus că nu erau o organizație subversivă dar că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pe rândul meu!" "De ce, măi, Scurtule?" "Păi, nu vedeți ce soare puternic este!? "Unul să-mi țină umbrela și celălalt să-mi prășească rândul!" C. I.: Aceste episoade bănuiesc că vă mai destindeau. S. Ț.: Păi, cum să nu!? Ne distram. Domnule, era grea detenția dar aveam și momente de relaxare. În sfârșit, căpitanul le trăgea câte o înjurătură la toți. Că unii dintre frontieriști spuneau: "lasă, domnule, că știm că sunteți niște criminali, vreți să ne scoateți la muncă, să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de unde era de locul lui, dar știu că acest Tăutu cânta în celulă după stingere: "Când puii ciolane se vor face, / Rozându-ți din cranii os cu os, / Visa-voi de tine iubito, / Visa-voi de tine frumos". Și ne distram într-o oarecare măsură. C. I.: Maniu și Mihalache cât au stat la Galați? S. M.: I-au luat atunci după vreo lună de zile și i-au dus. C. I.: Ați avut posibilitatea să relaționați cu ei? S. M.: Nu. Eu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de aur" (15.82-83)61, p. 33 II, Astfel el încearcă să stârnească lăcomia lui Telamah pentru a-l păstra lângă el. E dorința de ospitalitate care corespunde dorinței de a avea un nou fiu, un prieten, pentru a se distra și pentru a-l iubi. Și lui Telemah, care îi răspunde înțelept că el nu-și dorește decât să revină în țara sa cât mai repede, îi oferă un banchet. În fața dorinței arzătoare a oaspetelui său ("mi-e dor să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și care se întrec în a-l umili, "vai și-amar de cerșetorul ce se rușinează" (17.347)96*. Oaspetele, (în cel mai bun caz, unul tolerat) în loc să se bucure el însuși de ospăț și petrecere, trebuie, dimpotrivă, să-i distreze pe ceilalți bătându-se cu Iros, un alt cerșetor (18.1-111)97*. Acest lung episod este presărat și cu alte inversări (baia transformată în spălatul picioarelor, faptul că aedul cântă forțat, darul de bun venit constă într-un picior de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
reconfortându-l, împrumutându-i veșminte și sfătuindu-l îndelung cum să se facă acceptat, recunoscut și integrat în inima palatului regal. Aici el este îmbăiat, îmbrăcat, așezat la locul de onoare, răsfățat și cinstit ca un zeu, invitat la ospăț, distrat cu cântece și dansuri, încărcat de daruri și însoțit personal la întoarcere. Se pare că după zece ani de pribegie, a ajuns, în cele din urmă, într-o oază de liniște care va fi ultimul popas înainte de întoarcere. Pare că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lui Kafka care nu poate decât să se închidă în sine însuși 504 și asupra lui însuși și să lucreze. Intruziunea celuilalt se impune sub o formă acustică, vacarmul tatălui care "râde și cântă, bătând din palme pentru a-l distra pe nepoțel, ceea ce constituia o gălăgie smintită, monotonă, neîntreruptă și care reîncepea mereu cu și mai multă putere"505 îl smulge pe Kafka din somnul de dimineață. În fața acestui tumult incomprehensibil ("dansurile negrilor mi se păreau mai inteligibile"), acest mod
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
forța unei suferințe", după Peter Handke 586, înjosește, degradează, transformând în același timp percepția care se ascute. Această degradare înlătură culorile, face totul cenușiu și expresia stupidă: "Toată lumea era foarte obosită, unul dintre asistenți ațipise chiar în timp ce mânca, ceea ce îl distra mult pe celălalt care ar fi vrut ca stăpânii să privească expresia stupidă a adormitului" (164). Frieda și-a pierdut și ea prospețimea și frumusețea, acoperită de voalul de oboseală. Apropierea lui Klamm o făcea seducătoare, îndepărtarea sa face din
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care râdeau și strigau «țigoin» șZigeuner - n.m.ț și-i Îndemnau șpe țiganiț să meargă iar să ia haine” Era vorba, deci, de un joc de-a prinselea imaginar care s-a desfășurat În gară și care i-ar fi distrat pe aliați - cu toate că, a recunoscut Atudori, În același timp „toată lumea șevreiiț din vagoane strigau, zbierau, cereau apă, ajutor făcând un zgomot infernal”136. Jocul a continuat atât cât i-a distrat pe soldați, dar În cele din urmă au câștigat
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a desfășurat În gară și care i-ar fi distrat pe aliați - cu toate că, a recunoscut Atudori, În același timp „toată lumea șevreiiț din vagoane strigau, zbierau, cereau apă, ajutor făcând un zgomot infernal”136. Jocul a continuat atât cât i-a distrat pe soldați, dar În cele din urmă au câștigat țiganii. La ora 2 noaptea, polițistul Botez și adjunctul său au chemat la postul de poliție 16 țigani, pe care i-au dus la gară dis-de-dimineață. Țiganii au primit ordin să
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
a interzis evreilor rămași În viață și coborâți din vagoane pentru a fi concentrați În alte vagoane să bea apă din băltoacele de pe câmp147. Botez, care primise o nouă misiune - să conducă la cimitir camioanele Încărcate cu morți - s-a distrat, În timp ce aștepta Încărcarea cadavrelor, cu Împușcarea unor evrei. El a tras În cei care Încercau să bea din băltoace: „Am văzut pe comisarul Botez când punea pistolul la tâmpla oamenilor care se duceau să bea apă și Îi Împușca”148
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de Roman XE "Roman" - lângă un râu oarecare - și s-a Înapoiat la Mircești XE "Mircești" . A descris momente de moarte, nebunie, asasinate, scene obișnuite În „trenul morții”. Ceea ce este nou În descrierea sa este felul În care s-au distrat jandarmii cu evreii din vagonul lui, care a fost deschis: „Pe măsură ce orele și zilele treceau, mureau câte unul, ca muștele, fie din cauza rănilor mortale, fie din cauza foametei și a setei care ne chinuia. Culmea nenorocirei, momentele de groază șșiț nebunie
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
după aceea - toate au fost planificate și executate de români. Și ascunderea numărului adevărat de victime a fost făcută tot de autoritățile românești. Trecerea convoaielor pe străzile târgului s-a transformat În cel mai atractic spectacol din localitate, și a distrat mult o parte din populație: tineri huligani, mulțimea și țiganii. „Atracția” cea mare au constituit-o zecile de femei goale, majoritatea fără copii, care au fost duse pe străzi cu bărbații, și ei mai toți goi: „Bărbați și femei complet
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
interes pentru toți au fost consistente, savuroase, surprinzătoare, pline de talc, bune de închis într-o imaginară capsulă a timpului. Cine le-ar descifra peste mult, foarte mult timp, ar afla destule despre noi, cei de azi. Și s-ar distra. ELOGIUL RISIPIRII ROMÂNEȘTI 1 "Magnificență, stimați domni profesori, doamnelor și domnilor, sunt, bineînțeles, cum vă spun toți laureații acestui titlu, foarte mișcat și onorat că l-am primit. Sunt impresionat mai ales de această vestimentație, pentru că eu nu-mi găsesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mulțumesc foarte mult. A fost aproape o oră de poezie, cum rar se întâmplă într-o emisiune de televiziune. Vreau să recomand telespectatorilor să caute cărțile lui Emil Brumaru. E o poezie care te încântă, și te întristează, și te distrează. Pe care nu o uiți. E.B. Și ultima carte: "Basmul Prințesei Repede Repede", scrisă împreună cu Veronica Niculescu. Ea scrie proza și eu versurile. Ultima imagine a unei poezii de Emil Brumaru: Tamaretă Aveai gene-atât de lungi Că puteai, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
întâmplă acolo de fapt“ este să ajungă în adâncimile acestor discursuri pe unde, în câteva situații, se aflau și niște intenții bune. Fiecare enunț capătă infinite posibile interpretări Dar, momentan, să revenim la Minotaur: e evident faptul că tipul se distra. Are în atitudine ceva dintrțo pisică leneșă care a prins o pasăre și se joacă înainte de a o mânca. Îi place să facă paradă de cele două/trei lucruri pe care le mai știe (face o trimitere la Zola, cvasițeronată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
convenții, de pacturi care se cer respectate cu maximă onestitate. Înșelarea celui lângă care trăiești devine o formă consimțită de sinceritate și divertisment. O dupățamiază pe săptămână este dedicată unui posibil cunoscut cu care soțul și soția aleg să se distreze, ca o diversiune în monotonia casnică. Numai că soțul se duce mereu la film și înșală așteptările soției care credea că el chiar e cu altcineva. Mărturisirea „vinei“ e luată de soție drept o slăbiciune impardonabilă. Verbul „a înșela“ cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
dicție bu nă de la început, 1-a rostit foarte repede și ușor pe „r”. Are un simț de observație foarte dezvoltat și un compor tament cumva paradoxal în materie de atenție: deși are o foarte bună atenție selectivă, este uneori distrat. Este extrem de sensibil, ușor de rănit; aparent calm și deta șat, trăiește intens orice întâmplare și are emoții, pe care le interio rizează față de străini. Are un dezvoltat simț al dreptății și corectitu dinii. Are o logică deosebită și îi
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
Cronicar Pagini bourii Cronicarul, om normal, e curios și îi place să se distreze. De aceea a dat 24.500 de lei pe revista lu'Dinescu, PLAI CU BOI, anuununumăruunu Și nu i-a părut rău, fiindcă a citit toate cele 96 de pagini (pe unele mai repede, că erau poze) și a rîs
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16654_a_17979]
-
familia mea am auzit melodii foarte frumoase și, în mod deosebit, romanțe. Nimeni din familia mea nu a studiat, în mod special, muzica. Așa cum toți românii suntem sensibili, și în familia mea, în momentul când ne strângeam cu toții, vorbeam, ne distram... și totul se termina în armoniile romanței. De ce? Pentru că așa cum am afirmat: românul este senbsibil, românul este cel ce poartă dorul, acest cuvânt ce nu și-a găsit traducere și echivalentul într-o altă limbă sau într-o altă simțire
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
județul Olt și Argeș, care se cheamă FĂGEȚELUL, o familie din partea mamei foarte numeroasă, unde de sărbători, în special de CRĂCIUN și de PAȘTE era tradiția să ne întâlnim toți nepoții. Și eram... Doamne-Dumnezeule!... câți de mulți nepoți, că ne distram cu adevărat, eram fericiți. Bunica a fost mamă a zece copii, din care i-au trăit șapte (dintre care au avut câte doi-trei copii la rândul lor), iar păstrarea tradițiilor și obiceiurilor m-au marcat pentru tot restul vieții, fiindcă
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
dezagreabilul ca mijloc de întărire", studiat la noi de Jacques Byck, poate construi adesea superlativul unor acțiuni sau însușiri pozitive pentru vorbitor cu ajutorul unor elemente lexicale cu sens primar negativ (în structuri de tipul o groaza de bani, s-au distrat de comă, o petrecere mortală etc.). Invers, prin antifraza, elemente pozitive conferă valoare superlativa unor noțiuni negative (o sfîntă de bătaie). E drept că, în cazul bătăii, perspectiva locutorului nu e întotdeauna cea a victimei, ci poate presupune chiar o
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
națională. Convocarea congresului extraordinar al partidului ar decurge de la sine iar punctul unic — faimoasele „probleme organizatorice” — l-ar transforma pe atotputernicul Arogant de astăzi în ceea ce este: lutul întâmplător din care un politician infinit mai puternic decât el s-a distrat să modeleze un mic elefant ce-și imaginează că tropăie, neobservând că părintele său l-a creat fără picioare.
Senatul cu un singur exponat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14323_a_15648]